Page 64 - Drumul_socialismului_1966_08

V
PAGI A A V-.4
D R U M U L S O C IA L IS M U L U I Nr. 3 6 l i \ m i gmysffiagasapwgS

D e zb a te re a cifrelo r d e plan Cu prilejul zilei de 23 August, cea de-a |

XXH-a aniversare a eliberării României de
U •V W f
La ndunarca dc dezbatere sub jugul fascist, conducerile întreprinderilor
tieră din Orăşlic s-a subli- O
i f f i f * * a cifrelor dc plan ce a avut REZERVĂ
V loc la întreprinderea fores­ şi instituţiilor din regiunea Hunedoara, adre­
. nlat faptul că sarcinile pc sează muncitorilor, inginerilor, tehnicienilor
anul 10G7 şi următorii ani
al cincinalului slut m obili­ şi funcţionarilor, sincere felicitări pentru, re­
zatoare şi pe deplin realiza-
| - bile. Cc stă In baza aecslor IMPORTANTĂ : zultatele obţinute în muncă şi le urează a? in
: afirm aţii ? întrebarea a fost
adresată mai multor tova­ viitor să obţină noi şi însemnate succese în
răşi din întreprindere caic
nc-au răspuns : lupta pentru traducerea în fapte a istoricelor
Ing. IÎM IL MAIOR KSCU. direc­
torul intreprindei ii t La sfîrşitul MECANIZAREA hotărîri ale celui de-al IX-lea Congres al
cincinalului întreprinderea noas­
tră va trebui să dea în producţie P. C. R.
cu 114 700 mc. mai multă masă
lemnoasă decît în prezent. Sarci­ Trăiască Republica Socialistă Romani a
nile stabilite au baze reale. Cînd
«afirm acest lucru mă bazez pc producţiei globale şi marfă a fost ind una clin rezervele importante
faptul că masa lemnoasă din îndeplinit in proporţie de 100,1 şi de extindere a mecanizării lucră­
parchetele ce urmează a fi ex­ respectiv 100,17 la sută. La o se­ rilor, măsură prin care vom spori v & ’SL5£!i';,AsâlZ l i
ploatate acoperă planul de pro­ rie de sortimente cum sînt buş­ producţia.
ducţie In afară de aceasta la în­ tenii de răşinoase, buştenii dc fug
treprinderea noastră exislă sufi­ pentru derulaj. lemnul pentru m i­ Iiig. GIIF,0!t(t|!p; I’ ltFlDOIH,
ciente rezerve pentru recoltarea nă, cheresteaua, lăzile şi altele, din sectorul dc exploatare Orăş- UZINA DE
unui volum sporit de produse se- pl an vil a fost depăşit. De aici con­ tie. Mecanismele nu slnt exploa­
cundnre, precum şi de creştere a cluzia că în majoritatea parche­ tate corespunzător din lipsa rle
indicilor de utilizare a buştenilor telor s-a muncit bine, că există personal calificat. La întreprinde­ PREPARARE
de fag şi a buştenilor de fag pen­ acumulată o experienţă pozitivă. rea noastră a existat o slabă preo­
tru derulaj. fn prezent lemnul nu Această experienţă o vom extinde cupare pentru calificarea mecani­
este sortat totdeauna chibzuit pen­ la toate parchetele pc scară largă. cilor şi permanentizarea lor. De a-
tru că unii sortntori nu cunosc su­ Incepînd cu ultim ul trimestru vom ceen, în viitor trebuie să deschi­
ficient dc bine STAS-urile In vi­ crea stocurile dc lemn necesare dem cursuri de calificare care să DEVA
goare. A lţii însă, nu se preocupă îndeplinirii planului pe primul ne asigure formarea de cadre cu o
în permanenţă de executarea unei trimestru al anului viilor. In acest bună pregătire profesională, să lu­
sortări corespunzătoare. De aceea scop s-a început deja montarea ăm măsuri pentru îmbunătăţirea
uneori lemnul care se pretează a instalaţiilor de scos-apropint în continuă a condiţiilor dc lucru şi
fi utilizat pentru furnir este sortat parchetele prevăzute a intra în viaţă pentru toţi mecanicii şi mun­
jpentru gater, pierzindu-se din va­ exploa’.are in anul 1907, s-a tre­ citorii din parchete.
loarea lui Această deficienţă o cut la amenajarea şi construirea
vom elimina prin calificarea şi r i­ de drumuri pentru tras buşteni. A lţi participanţi In adunarea de
dicarea calificării sortatorilor, prin Paralel eu această măsură vom ex­ dezbatere a cifrelor de plan prin­
întărirea răspunderii personale tinde munca în brigăzi complexe tre care Bebcl Creţu, Inan Ungu-
pentru munca prestată. cu plata în acord global şi me­ rcanu, Arlstidc Varga. Slmion Cu­
man. Romtis Albii, loan Cigmă-
IOAN «UNDAU, inginer şef : toda de exploatare in trunchiuri inn, Dumitru Andrcşoi au sublini­
Cinci am spus că planul este pe şi catarge. at în discuţiile purtate necesitatea
deplin realizabil am avut în ve­ îmbunătăţirii aprovizionării cu
dere faptul că noi avem posibili­ IOAN «UZDUG, tehnician la materiale şi piese de schimb, re­
tatea să gospodărim mai raţional serviciul mecanizare: In general partizarea mai chibzuită a munci­
j fondul forestier, să livrăm bene­ mecanismele au fost slab folosite. torilor in parchete. înzestrarea în­ «.
ficia rilo r lemn mult şi de cali­ I.n doborît-secţionat planul a fost treprinderii cu mecanisme şi utî-
Valea Sebeşului. La unu! din tate tot mai bună. In prezent, a- îndeplinit doar în proporţie de
parchetele forestiere. 45,GG Ia sută, In scos-apropîat 70,42 Jaje moderne dc mare producti­
vem parchete vechi în care lem­ vitate. GHELAR
nul, deşi doborit, nu este scos in la sută. la încărcat mecanic 1)7 In O C L
întregime, a fost lăsat în voia soar- sută. Iar In cojit mecanic realiza­ L. DLMCTKK
tei, supus deprecierii, [n parche­ rea este de numai 25.07 In sută. La
tele care nu fost exploatate, cit şi aceste rezultate nesatisfăcătOHre
în cele care se află în curs dc ex­ au contribuit îndeosebi doi fac­ COMERŢ
Produse la export ploatare se găseşte încă o cantita­ tori : întreţinerea şi exploatarea Fînurile X
necorcşpunzătoare a mecanisme­
te destul de mare dc lemn subţi­
re, crăci şi buturi nevalorificate. lor. In parchete nu au existat gra­ M
Aceasta se datoreşte slabei preo­ fice de întreţinere a mecanisme­
peste prevederi cupări pentru extinderea metodei lor. jar unde au fost întocmite nu
de fasonare concomitentă a lem­ s-au respectat. Este cazul l'icrăs- să fie sirînse
nului dc lucru cu cel de foc, pre­ traielor şi a altor mecanisme. Din
cum şi faptului că lemnul rotund această cnuză multe dintre ele
Munca rodnică pe care au des­
nu se scoate în întregime la râm pi s-au uzat prematur. La o parte
făşurat-o pînă acum lucrătorii din în stare verde. Tocmai de aceea, din mecanisme nu s-au asigurat la tim p!
gospodăriile de stat din regiune se în viitor preconizăm să aplicăm condiţii pentru realizarea produc­
caracterizează, intre altele, şi în în­ în toate parchetele metoda am inti­ tivită ţii plnnificate. Funlcularolo, Una rlin prinripnlcle surse de
tă .şi să luăm măsuri eficace pen­ Kabelcranui ile şi cojitorul mecanic
deplinirea sarcinilor dc export ce re­ furaje pentru cooperativele agri­
tru cointeresaien materială a mun­ nu au fost aprovizionate în per­
vin acestor unităţi. Pc primele 7 luni citorilor în gospodărirea mai ra­ manenţă cu necesarul dc material cole din raionul llaţrg o constituie
fîn cţrlr naturale, caic ocupă pes­
ale anului s-au livrat peste prevederi ţională a fondului forestier. lemnos, iar majoritatea fierăslra- te 12.000 hectare. In prezent, pe
53 (onc carne. 182.000 bucăţi ouă şi HRMUS MOGOŞAN, inginer şer iclor au fost folosite pc rămpi. baza planurilor operative întocmi­
J3 tone fructe (fără sarcină dc plan). adjunct : Că sarcinile de viitor vor in loc să fie utilizate în parchete te. In flecare unitate se lucrează
fi îndeplinite .şi chiar depăşite ne la operaţia (loboi ît. unde puteau In recoltatul fîncţelor. Organiza­
In această privinţă cele mai hune re­ să-şi depăşească productivitatea.
garantează succesele obţinute în rea muncii conform planului sta­
zultate Ic-au înregistrat lucrătorii do acest an Cu tonte greutăţile în- Eliminarea aCeslor deficienţe va bilit a făcut ca mobilizarea între­ ■ - V
la (LA S. Sîntâmăria Orlea. tîmpinate, pe cele 7 Inul planul sta în centrul atenţiei nonstre, fi­ gului disponibil de foi ţe să asigu­ Cf* ^ 3 5 X .5? a ,
re nn ritm Intens dc lucru, ceea'
cc a permis ca în multe coope­
rative agricole să se scurteze pe­
rioada de recoltare. Aşa stau lu­
Sesizări cu adresă crurile în cooperativele agricole
din Haţeg şi Sălaşul de .Jos, unde
recoltatul fîneţelor naturale de pc
cele 155 ha şi respectiv 1G11 ha s-a A
BAIA... raritate în noile blo­ ducerea U E C C Brad? terminat. Dc menţionat că «lei, EEÎV
curi din Devn, Cele GESTIONARUL... prin măsurile luate de către consi­
,..de la secţia mecani­ <louâ administraţii de ŢIG ĂRILE liile de conducere, s-a efectuat co­
că nr. 2 a U. M. Cugir clădiri au întocmit pro­ ...Gheorghe Faur. de „CARPAŢI ... situl în faza optimă de vegetaţie a
nu mal funcţionează gramul de funcţionare la bufetul existent î:i finului ceea ce a aslgm.it un furaj 4UNCELUL
de circa doi ani de zi­ a centralelor termice. satul Bucurc.şci, raio­ ...fără filtru sînt o de bună calitate.
le, ne informează tov. .Dar, din cau2ă că fo- nul Brad, nu-şl face raritate In oraşul Brad. Dar trebuie reţinut faptul că
loaji Almăşan. ehiştii nu-şi fac dato­ datoria In mod con­ „Conducerea O.C.L. situnţîa pc raion la recoltatul «ne­ M
Să fie oaie atît de ria în mod conştiincios, ştiincios, nu are o ati­ m ixt Brad priveşte cu telor nu satisface. Spunem acea­
greu de pus la punct a- aceste programe nu se tudine civilizată In re­ totală nepăsare proble­ sta deoarece plnâ la 15 august
ceastă baie într-o între­ respectă cu strictele, ne procentul dc realizare a lucrării a- F ^ i l
prindere mare cum este relatează tov. Mi hai laţiile cu populaţia — ma aprovizionării u- m inţile era de numai ol la sută.
U.M. Cugir? Diaconu ,şi alţi cititori- ne scrie tov. Floi ian nităţllor din subordî- Ritmul Jent în caic sc desfăşoară PRODUSE INDUSTRIALE
ai ziarului nostru, lo­ Pop. ncA sa cu produse de această luci are reiese şl din faptul
APA CALDA.,. ’ catari din blocurile pro­ Ce are de spus în a- tutun" — este părerea că în perioada 11-15 august cinrl iF " 1
au fost zile bune de lucru s-a re­
..a început să fie o prietate a I.G.O. Deva. ccastâ problemă con­ tov. Pavel Dcrjl. coltat fînul de pe abia 740 ha.
Este un exemplu concludent .şi
care denotă că In multe coopera­
tive agricole planurile operative
despre cnrc aminteam mi rămas *77
simple piese de dosar. Inti-o a- t
semenea situaţie se complac con­
GUSTAREA DE LA ORA ZECE velor agricole din Livadia, Sarmi- SFATUL POPULAR RAIONAL
siliile de conducere ale cooperati­
Ciula Mare,
segetuza, Rîu Alb,
Pcşteana şî altele unde sînt şi I
cele mai mari suprafeţe cu fî-
Orice om care munceşte, are ne­ tehnica securităţii muncii săvîrşite cu sala de mese şi se intîmplă să mă
voie de hrană ca să-şi refacă forţele. o zi înainte, se dau şi îndrumări pri­ îmbolnăvesc, o fac pc pielea mea. nnri naturale. Spre a vedea cit de
Hrana nu ponte fi luată oricînd şt în vind Igiena muncii. Insistăm îndeo­ Deci mă priveşte". Tnlr-adevăr, con­ necesără este impulsionarea strîn-
geril fîneţelor naturale în unităţi­
orice cantităţi. Medicina recomandă sebi pe respectarea regulilor de i- secinţele nercspectării regulilor de i- l
dozarea hranei omului atit cantitativ, gienă ce se impun în timpul luării gienă a muncii se răslring îh p ri­ le respective, amintim că ele de­ m
cit şi în timp. Un om matur are ne­ gustării dc la ora zece mul rîml asupra celui în cauză Dar ţin aproape .12 la sută din supra­
voie de cel puţin trei mese pe zi, — Şi cu prilejul şedinţelor lunare dacă privim lucrurile mai adine», cu faţa pe raion ocupată cu acest nu­
la intervale de eîtevo ore. Ce fncem ale grupelor sindicale — adaugă to­ mai multă răspundere, această aşa- treţ Dar nu numai suprafaţa
însă dacă lucrăm în uzină? Codul varăşul Petru Tod — printre altele, zisă „o chestiune personală'* capătă mare trebuie să îndemne la recol­ B fiH B B B IH 0 9 B 5 M 9B H B B 1 B lIB 1 1 B H 9 R f l fiiB B H I
tarea grabnică a fîneţelor ci in
muncii a venit în intinvpinarea aces­ responsabilii cu asigurările sociale a- un aspect social. îmbolnăvirea nu a-
tei necesităţi, legiferind obligativita­ mlntesc muncitorilor regulile de I- fectează numai organismul celui cer­ prim ul j ind grija faţă de asigura­
tea conducerilor întreprinderilor de gienă ce trebuie respectate ntit In tat cu igiena — şi acont lucru este rea unor furaje corespunzătoare
a acorda o pauză pentru gustarea de tim pul lucrului, cît .şi in timpul gus­ foarte grav —, ci munca întregului pentru hrănirea animalelor. La K3gs
dimineaţă, atît în unităţile cu un tării de dimineaţă. Cu toate acestea colectiv. Dacă ne gîndim că din cau­ cooperativa agricolă din Pcşteann.
singur schimb, cît şi in cele care lu­ însă. mal sînt unii care, din comodi­ za unei neglijenţe, a unei comodităţi de ipiklă, în cinci zile s-a recoltat
crează cu două şl trei schimburi. A- tate ori dlntr-o pica mare încredere sau a unui obicei la care nu vrem finul de pc abia 0 hectare, la
ccastă pauză se acordă un sfert de să renunţăm, colectivul poate fi lip ­ Riul Alb dc pe numai 9 hectare,
ceas. de regulă (a ora zece. sit la un moment dat de aportul u- iar la Sarmiscgctuza, In perioada
.. Intr-una din zilele trecute, la ora nuia sau mai multor membri ai săi, 11-15 august nu s-a cosit nimic.
gustării de dimineaţă, ne aflam la atunci gravitatea faptului apare şi Este o situat io care trebuie
Atelierele centrale Gurnbarza. Avind* A N C H E T A mai mult în evidenţă. să dea de gîndit. Care sint
ca interlocutori pe tovarăşii Constan­ Credem că asupra acestui aspect motivele cc fac ca In raio­
tin Bucium, secretarul comitetului al problemei trebuie să se îndrepte, nul Haţeg să sc desfăşoare aşa
dc partid al atelierelor şi pe Petru îndeosebi, munca de educaţie sanita­ de încet strînsul fîneţelor natu­
Tod, secretarul comitetului sindical ră, Ar fi foarte oportun dacă comite­ rale? Credem că pe alocuri este
de secţie, am întreprins o anchetă în sănătatea şi forţa organismului tul sindical de secţie ar organiza, eu vorba de prea puţină preocupare
printre muncitorii care luau dejunul. lor, nu respectă igiena muncii. Chiar ajutorul unor medici, expuneri spe­ pentru bunn organizare a muncii
Mai înainte însă, am vizitat spălăto­ şi acum. dacă doriţi, putem face cu­ ciale pe teme de Igiena muncii. Con­ Ia recoltat Pe dn altă parte nu
rul, curat şi încăpător, sala dc mese noştinţă cu ciţivn dintre ei... diţiile care sînt create, îmbinate cu peste tot au existat căutări pentru
cu peste 150 de locuri, vestiarul cu Invitaţia este binevenită. Intrăm o muncă dc educaţie sanitară mai la găsirea celor mai adecvate forme
dulapuri bine întreţinute. In sala de în atelierul mecanic. Toate maşinile obiect, ar face pe toţi muncitorii ate­ de cointeresare a ţăranilor coope­
mese. doar cîteva locuri mai erau li­ se odihneau, ern linişte şi la prima lierelor să înţeleagă importanta deo­ ratori. Rezolvarea fără întîrziere
bere. Ne-a impresionat disciplina vedere ae părea că totul este în re­ sebită a acestui deziderat, care sc nu­ a acestor două probleme va face
care domnea acolo, precum şi fnptul gulă. Totuşi, lucrurile nu stătenu aşa. meşte igiena muncii. ca şi în raionul Haţeg strînsul fi-
că majoritatea muncitorilor sc folo­ Lingă cîteva maşini am observat GII. l'A V E L neteJor naturale să fie terminat
seau de această condiţie, pusă la muncitori care luau gustarea, .şezind într-o perioadă cit mni scurtă.
dispoziţia lor de conducerea ateliere­ pe ce apucaseră, cu m llnile nespă­
lor şl comitetul sindicatului. late. Ne adresăm unuia dintre ci, şi
— Ne bucurăm de condiţii bune anume tovarăşului Ion Oprean, lăcă­
pentru a lua gustarea de dimineaţă tuş, om mal în virstâ.
— ne-au declarat mai m ulţi munci­ De ce nu folosiţi condiţiile ce v-nu A u t o b a z a
tori. Spălătorul este încăpător şi bine fost create pentru a lua gustarea?
pus la punct. Spălarea m iinilor, îna­ — Păi, eu a.şa am apucat Să mă-
inte de gustare, este absolut necesa­ nînc la locul de muncă. Ori aici, oi i t r a n s p o r t u r i a u t o S f a ţ i e g
ră, pentru că ne asigură Igiena, ne în sala de mese nu-l tot una?
fereşte dc îmbolnăviri. Aici, In sala Aceeaşi întrebare am pus-o şl to­ ANGAJEAZA:
de mese. după cum vedeţi, curăţenia varăşei Petrean Raveca, care lua
este exemplară, fapt care ne impune gustarea ghemuită lîngâ un strung. — ingineri ineconici
păstrarea el. Nu s-a întimplat nici­ — Eu sînt femele. Mi-e ruşine să — tohnicioni mecanici
odată cn pauza pentru gustare să merg în sala de mese între bărbaţi.
nu ne fie aeorJată. Momentele în­ Mănînc bine şi aici... — tehnicieni dispocori
ceperii şi încetării pauzei ne sînt a- Răspunsuri asemănătoare ne-au dat — economişti principali
nunţatc de fluierul sirenei... şl lăcătuşii Vlorel Roşea şi Nicolae — economişti
Ne interesăm ce muncă de educa­ Jurca, muncitorul necallficat Nicolae — contabili principali
ţie sanitară se duce in cadrul atelie­ TUlop şl alţii. Sînt acestea răspunsuri — planificatori principali
relor. care să convingă? Sigur că nu. Res­
— Zilnic, înainte de începerea lu­ pectarea regulilor de igienă este p ri­ — tinichigiu
crului — nc spune tovarăşul Constan­ vită de aceşti muncitori ca o chestiu­ — electrician auto şi de forjă.
tin Bucium — la noi se organizează ne personală. „Dacă nu mă spăl pe Angajarea personalului teh nico-administrativ se va face cu
„momentul dc protecţie a muncii .Cu respectarea condiţiilor de studii şi stagiu.
acest prilej, pe lingă prelucrarea unor miini înainte de gustare — gîndesc
cazuri de încălcări ale normelor de el —, dacă nu servesc dejunul în