Page 65 - Drumul_socialismului_1966_08
P. 65
PA G IN A A 4-A D R U M U L S O C IA L IS M U L U I Nr. 3618
VIATA INTERNAŢIONALA
"ŞTIRI INFORMAŢII COMENTARII * ŞTIRI INFORMAŢII COMENTARII ŞTIRI INFORMAŢII COMENTARII • ŞTIRI
în Danemarca PRIN ORAŞELE LUMII Cu prilejul zilei de 23 August
preşedintelui Consiliului C O P E N H A G A conducători ai organelor locale de
La Moscova au început partid şi de stat, Au fost prezenţi,
de asemenea, Nicolae Popa, amba
sadorul României în R.P.D. Core
„Zilele culturii româneşti mâne.
eană, şi m em bri ai ambasadei ro
Au luat cuvîntul K im Neung Won,
Naurer gerpres, S. Podină, transm ite ; fost urm at de o gală de film e despre cere al cooperativei, şi ambasadorul
MOSCOVA 18 Corespondentul A -
preşedintele com itetului de condu
opera pictorului Grigorescu şi des
Joi au început la Moscova .Zilele pre creaţia folclorică românească. Nicolae Popa.
c u ltu rii româneşti", organizate cu ★ In încheiere a fost prezentat un
p rile ju l celei de-a 22-a aniversări In aceeaşi zi, la Casa prieteniei program artistic.
(Urmare din pag. J) discuţiile cu guvernul dv, caracteri a eliberării României de sub jugul popoarelor s-a deschis o expoziţie
zate prin sinceritate şi dorinţa reci fascist. începutul acestei manifes de fotografii româneşti in titu la tă ★
că activitate urbanistică şfi că, la fel procă de a dezvolta legăturile din tări a fost marcat de vernisajul ex .Construcţia socialism ului în Româ VJENA 18 (Agerpres) —
ca şi in alte domenii, există în tre cele două ţări, vor constitui, cre poziţiei de artă plastică românească nia", organizată de Asociaţia de Cu p rile ju l celei de-a X X II-a a-
arhitectură şi urbanistică un cîmp dem, o contribuţie la progresul coo din prim a jum ătate a secolului al prietenie sovieto-românâ şi de Casa niversări a zilei de 23 August, am
larg pentru colaborarea i;omâno-da- perării româno-daneze şi, în acelaşi X X-iea, deschisă la Muzeul de arte prieteniei popoarelor. Expoziţia pre basadorul României la Viena, Gheor
neză, din care ambele părţi au de tim p la cauza păcii şi înţelegerii în plastice „Puşkin". Expoziţia, orga zintă im agini din domeniul construc ghe Pele, a o fe rit la sediul ambasadei
cîştigat. tre popoare. nizată de Comitetul dc Stat pentru ţiei de maşini, industriei bunu rilo r 0 gală de film e, urm ată de un cocteil.
V izita in oraşul dv. — a spus în In cursul vizitei de joi dimineaţa, C ultură şi A rtă din Republica So de larg consum, dezvoltării învâţă- Au fost prezentate film ele „C onstru
continuare vorbitorul — are loc după oaspeţii rom âni au fost însoţiţi de U. ii -■ cialistă România, împreună cu M i m întuluî de toate gradele şi ocroti im " şi „Voroneţ".
prim ele convorbiri pe care delegaţia Hans S. M oeller, ambasador, şeful nisterul C u ltu rii al U.R.S.S., a fost rii sănătăţii în România. C uvîntul Au participat funcţionari superiori
noastră le-a avut cu guvernul danez, protocolului din M inisterul A facerilor deschisă de G. 1. V ladikin, adjunct de deschidere a fost rostit de V. V. din m inisterele şi in stitu ţiile centrale
după vizite interesante şi plăcute pe Externe, H enrik Baron de Zytphen al m inistrului cu ltu rii al U.R.S.S. In Mosetov, membru al conducerii Aso ale A ustriei, oameni de cultură şl
care lc-am făcut in capitala ţă rii dv, Adeler. ambasadorul Danemarcei la cuvîntul său el a scos în evidentă ciaţiei de prietenie sovieto-română, artă, corespondenţi de presa acredi
ca şi în citeva oraşe şi sate, la în Bucureşti, -precum şi de Petru Mânu, frumuseţea şi originalitatea lucră In cadrul .Z ile lo r c u ltu rii rom â taţi Ia Viena şi ziarişti austrieci, pre
treprinderi industriale, ferme, muzee ambasadorul României la Copenhaga. rilo r de pictură şi sculptură prezen neşti" se desfăşoară şi Festivalul f i l cum şi mem bri ai corpului diplom a
şi monumente artistice. Ferm iteţi-m i Seara, preşedintele C onsiliului dc tate. A luat cuvîntul, de asemenea, m ului românesc la care participă o tic. Film ele prezentate s-au bucurat
să mărturisesc că prim irea cordială M in iştri, Ion Gheorghe M aurer a Castelul A m riienborg, reşedinţa regală din Copenhaga. Spira C hintilă, secretar al U- delegaţie de cineaşti rom âni con de succes.
care ni s-a făcut pretutindeni, p rie participat la un dineu o fe rit de niu n ii a rtiştilo r plastici din România. dusă de M arin Stanciu, secretar al ★
tenia pe care am constatat-o faţa de p rim u l m inistru al Danemarcei, C onsiliului Cinem atografiei.
poporul român — şi care corespunde Jens Otto Krag, la reşedinţa particu Cu acest p rile j, Teodor Marinescu, BERNA 18 (Agerpres). —
prieteniei şi p re ţu irii de care se bu lară a acestuia. M inistim l afacerilor Se spune că Copen kliolrn şi Oslo. Se c ir Shakespeare — Ham- ambasadorul R epublicii Socialiste ★ Cu p rile ju l celei de-a 22-a aniver
cură în România poporul danez — externe Corneliu Mănescu — a par haga este unul din culă mai m ult cu b i let şi Ofelia Aşa se România în U.R.S.S.. a o fe rit un PHENIAN 18 (Agerpres). — sări a zilei de 23 August, Ambasada
ne-au Im presionat profund. ticipat la un dineu la reşedinţa p a rti cele mai frumoase o- cicleta şi motoreta — şi numeşte el acum cocteil la care au participat G. I. In cinstea celei de-a X X II-a ani română din Berna a organizat o gală
Sentimentele de stimă şi prietenie culară a m inistrului afacerilor ex raşe europene. In tr-a vehiculele favorite ale — Castelul lui Ham- V ladikin şi I. I. Ţvetkov, adjuncţi versări a eliberării României, la de film e, la care au fost prezentate
care unesc popoarele noastre ca şi terne, Per ITaekkerup. devăr, străzile şi pie tin e rilo r danezi. Este let. Aici se păstrează al m in istrulu i c u ltu rii al U.RS.S., gospodăria agricolă „Sambong" dîn film u l artistic „D um inicii la ora (i"
ţele lui spaţioase, an foarte populară piaţa tablouri originale ale L. F. Iliciov, adjunct al m in istru lu i şi documentarul „C artiere no! în
Bucureşti".
sam blul arhitectonic publică din capitala celor mai de seamă afacerilor externe al U.R.S.S., func provincia Pvongan de Sud din R.P.D.
din centru şi Palatul Danemarcei. ' Aici, o pictori din secolele ţionari superiori din M inisterul C ul Coreeană a avut Ioc la 18 august un Au participat reprezentanţi ai nu-
regal Amalienborg, dată cu parada arm a X V I şi X V II şi unele tu rii şi din alte in s titu ţii culturale, m iting consacrat prieteniei coreeano- 1 ori Laţilor federale, precum şi mem
Delegaţia Marii Adunări Naţionale precum şi reclamele tei hitleriste, a înce dintre cele mai vesti mem bri aî conducerii Asociaţiei de bri ai corpului diplom atic, persona
luminoase, care îm po put perioada de ocu te tablouri ale lui Ru- prietenie sovieto-iomânc, oameni de române. La m iting au participat lită ţi culturale şi ştiinţifice, ziarişti.
paţie a Danemarcei.
bens,
printre
care
dobesc în tim pul nop
a sosit la Volgograd ţii oraşul, fac o im Şi acum. în fiecare an .Judecata lui Solo- cultură şi artă, ziarişti. Cocteilul a
presie deosebită. In Ta 9 ap rilie — ziua ,în mon* şi „Preotul". In
VOLG OG RAD 18. — T rim isul spe cietăţii şi ira d iţiile revoluţionare ale Danemarca se cheltu care a început jugul uriaşa sală de m ar In Comitetul celor 18 pentru dezarmare
cial Agerpres. Florea Ţuiu, trans oamenilor m uncii din Azerbaidjan. iesc sume m ari pentru nazist — danezii se mură a castelului se LAOS Noi atacuri ale
m ite: Oaspeţii au vizitat apoi un sovhoz reclame. Astfel, 50 la adună în această pia află gobelinuri im en Propunerea celor opt state neangajate
In ultim a zi a şederii sale în R.S S. din apropierea oraşului Baku. sută din veniturile ţă pentru a cinsti me se — opera m aeştrilor
Azerbaidjan, delegaţia M arii Adunări Seara, m em brii delegaţiei au sosit ziarului „Beriingske m oria lup tă to rilo r că olandezi de acum 400 forţelor de dreapta
Naţionale a Republicii Socialiste la Volgograd, unde au fost Sntîmpi- Tidende". cel mai im zuţi în rezistentă. de ani. GENEVA 18. — Corespondentul A- zentate in Com itetul celor 18 state
România, condusă de tov. Gheorghe nati de A. A. Şitov, prim -secretar al portant ziar danez, Pe întregul terito Un alt muzeu in gerpres, H. Liman, transm ite: pentru dezarmare au propus Confe
Necula, vicepreşedinte al M a rii A- C om itetului orăşenesc Volgograd al provin din reclame riu al Danemarcei teresant este Muzeul X1ENG K U A N G 18 (Agerpres). — Cele opt state neangajate (India. rinţei, la 18 august, încheierea unui
dunări Naţionale, a vizita t Muzeul P C.U S , V Borodin, preşedintele Co care ocupă jumătate s-au păstrat castele „Hans Cristian An- După cum anunţă ş tiri difuzate de H A U ., Nigeria. Suedia, Etiopia. tratat atotcuprinzător de interzicere
de istorie a A zerbaidjanului, in care m itetului Executiv al Sovietului re din paginile ediţiei istorice, p rintre care dersen". ale cărui bas radio Pathet Lao, forţele de dreapta Birm ania. Mexic şi Brazilia) repre a experienţelor cu arma nucleară.
6int expuse documente materiale şi gional Volgograd. deputat în Sovie de dimineaţă. face o deosebită im me minunate continuă din Laos au m obilizat 8 batalioane
scrise care confirm ă existenţa om ului tu l Suprem al U R.S.S., M. Zolota- La Copenhaga nu presie castelul Kron- şi astăzi să îneînte co şi numeroase unităţi speciale în ve
pe te rito riu l acestei republici sovie riov, vicepreşedinte al C om itetului se întîlnesc şiruri ne- p iii din lumea întrea derea atacurilor întreprinse îm p o tri
tice din cele mai vechi tim p u ri, în Executiv al Sovietului orăşenesc V o l sfîrşite de automobile, borg din Copenhaga gă. Muzeul Rezisten va regiunilor eliberate Muonglhun
făţişează etapele de dezvoltare a so gograd, ca, de pildă, la Stoc- — castelul eroilor lui tei etc. şi Nam Bac din Laosul superior. Ş ti Liban Mişcarea grevistă ia amploare
rea menţionează că trupele de dreap
ta conduse de consilieri m ilita ri a- BEIRUT 18 (Agerpres).
mericani şi avînd concursul a rtile -■ Apenţia France Press© .re la te z i
Mişcarea grevistă ia o amploare tot
riei şi aviaţiei S.U.A., au atacat re mai mare în Liban. Joi, în cea de-a că. m iercuri seara a izbucnit o nouă
grevă, £ea a bru ta rilo r din•■Beimt;
Parîs Crearea „Comitetului CEA M A I FRIGUROASA ZJ DIN giunile am intite, provocînd moartea treia zi a grevei lucrătorilor din in sti T rip o li şi alte localităţi, care pro
a numeroase persoane civile şî mari
U L T IM II 84 DE A N I
pagube materiale. tu ţiile bancare din Beirut şi alte ora testează îm potriva aplicării noii legi
guvernamentale cu p rivire Ia securi
şe libaneze, Federaţia sindicatelor u-
Paralel cu aceste atacuri, form a
de vigilentă" RIO DE JANEIRO 18 (Agerpres). ţiu n i ale a v ia ţie i. americane, printre nlte din Liban care grupează 21 de tatea socială.
Locuitorii oraşului Rio de Janeiro care numeroase avioane de tipul sindicate, a anunţat că va organiza v i Pe dc altă parte, se relatează că
PARIS 18 (Agerpres). Steiner. „T reblinka". ca (Brazilia) au cunoscut m iercuri cea B-52, au bombardat regiuni din Lao neri o grevă de o oră în semn dc guvernul libanez în tru n it m iercuri
solidaritate cu greva salariaţilor ban
La in iţia tiva foştilor re conţine calom nii la a- mai friguroasă zi din u ltim ii 84 de sul m ijlociu şi in fe rio r precum şi cari. seara, sub conducerea preşedintelui
deţinuţi francezi din la dresa foştilor deţinuţi ai ani. Termom etrele au înregistrat tem provinciile Sam Neua şî Xinen republicii, Charles Helou. a h o tărit
gărele de concentrare acestui lagăr fascist al peratura de 9.8 grade, care este cu K licng controlate de forţele Neo Federaţia a declarat că dacă pînă rechiziţionarea tu turor funcţion a rilo r
naziste, la Paris a fost m orţii. Lao Haksat. eanxind, de asemenea, luni revendicările sala ria ţilo r ban bancari, şi a m uncitorilor brutari
creat „C om itetul de v i Pe adresa „C om itetului puţin mai ridicată faţă de cea înre victim e omeneşti şi pagube m ateri cari nu vor fi satisfăcute, va declan dacă grevele nu vor lua sfîrşil in
gilenţă" însărcinat cu de vigilenţă" au şi înce gistrată în anul 1882 (9,2 grade). ale. şa o grevă generală. urm ătoarele 24 de ore.
demascarea tuturor în put să sosească nume
cercărilor de a falsifica roase scrisori şi telegra
faptele legate de mişca me. în care antifasciştii
rea de rezistentă şi de din diferite ţări şi mai a- raşuluî Da Nang. avînd Ia bord o în
luptă antifascistă din les din Italia, unde u r cărcătură de 400 de obuze şi două
lagărele de concentrare. mează să apară în tradu V I E T N A M bombe de cîte 450 dc kilogram e fie
cere italiană cartea lui
Această hotărire a fost care. In cădere o bombă a explodat, O noapte
S teir salută şi s p riji
luată în legătură cu apa nă iniţia tiva colegilor lor iar incendiul aparatului a provocat
riţia cărţii lu i J. F. francezi. SAIGON 18 (Agerpres). — explozia succesivă a tu tu ro r obuzelor. memorabilă
Victim ele accidentului au fost locui
Numeroşi soldaţi inamici Din pricina unei defecţiuni tehni torii paşnici ai oraşului sud-vietna-
ce. după cum a apreciat comisia de mez. 26 dintre ei . au fost ucişi, 15
întrevedere U Thant — au fost scoşi din luptă anchetă, un bom bardier american s-a foarte grav răn iţi, iar 250 de persoa PARIS 18. — Corespondentul A f
prăbuşit pe cînd se afla deasupra o- ne au rămas fără adăpost. gerpres. Al. Gheorghiu, transm ite:
Furtuna violentă care a b în tu it
R. Kennedy SAIGON 18 (Agerpres). — în ultim ele zile în golful M arsi-
M it, P atrioţii sud-vietnamezi din pro lîei a îm piedicat întoarcerea unui
vincia Binh Dinh au scos din luptă grup de 20 de excursionişti din
NEW YORK 18 (Ager nedy a arătat că discu numai în cursul unei singure zile 275 mica insulă Chatean d -lf. fosta
pres). — ţiile avute cu U Thant de soldaţi sud-coreeni şi au capturat 0 nouă pagină neagră în aejiunile „închisoare" a contelui de Monte
U.R.S.S. — Regiunea Sverdlovsk. Com binatul de Secretarul general al s-au axat în special a- o mare cantitate de arme şi m uni Crîsto. celebrul personaj al lui
înnobilare a m inereurilor „Uralazbest" este în perma Organizaţiei N aţiunilor supra evoluţiei eveni ţii, informează agenţia de presă E li Dumas Cei 20 de „prizonieri* au
nenţă înzestrat cu maşini noi. Recent în carierele lui Unite, U Thant, a avut mentelor legate de răz berarea. O companie sud-roreeană a- Comisiei pentru cercetarea activităţii
au început să lucreze camioane autobasculante de 27 m iercuri o întrevedere cu boiul din Vietnam şi a- flatâ în misiune dc luptă în satul fost „eliberaţi" după o zî şi o
de tone şl excavatoare de înaltă productivitate senatorul Robert Kenne supra recentei vizite e- Cat Thang a fost surprinsă de patrioţi noapte petrecute în celula O m ului
cu mască de fie r şi a contelui de
Iată una din noile maşini, care lucrează în carierele dy In tr-o declaraţie fă fectuate de el în Repu şi distrusă în întregime. antiamericane Monte Crîsto. Excursioniştii s-au
com binatului. cută presei, Robert Ken blica Sud-Africană. ★ întors la M arsilia după o noapte
SAIGON 18 (Agerpres). — W ASH IN G TO N IC (Agerpres). — îm potriva celor care s-au făcut „v i mem orabilă şi cam... răcoroasă,
Lansînd prin surprindere acţiuni In ciuda protestelor opiniei p u b li novaţi" de a se fi opus agresiunii a-
rapide îm potriva trupelor am eri ce americane Comisia pentru cerce mericane din Vietnam se desfăşoară
Declaraţiile preşedintelui Republicii Africa Centrală cane şî sud-vietnameze forţele reuşit tarea a ctivită ţilo r antiamericane a într-o atmosferă de tensiune. A stfel,
pa
saigoneze,
triotice
au
Camerei Reprezentanţilor a SU .A a
m iercuri, poliţia americană a arestat
în dese rin d u ri să atare chiar în a- început m arţi audierile unui num ăr ue cîţiva dintre cetăţenii care asis I I
K1NSHASA 18 (Agerpres). — autorităţile congoleze". Abordind turile noastre, a spus colonelul Bo proplerea Saigonului. M iercuri noap de 11 membri ai organizaţiei „U n iu tau la dezbateri pentru că au făcut I I
Preşedintele Republicii Africa Cen probleme de ordin economic, preşe kassa. In vederea realizării acestui tea a fost bombardat cu m ortiere de nea americană pentru libertă ţi c iv i com entarii favorabile „acuzaţilor",
trală, colonelul Bokassa, a declarat dintele Bokassa a preconizat crearea deziderat preşedintele a propus ca mare- calibru pan ul de automobile le". Aceste „anchete" vizează apro Joi, poliţia a arestat alte 21 de per CAPE K LN N E D Y 18 (Agerpres).
în cadrul unei conferinţe de presă, unei pieţe comune între cele cinci cei şase şefi de state din A frica Cen din apropierea ' aerodrom ului Tan barea unui proiect de lege. p o triv ii soane pentru aceleaşi motive, eva- S atelitul american „Pioneer-7",
după vizita oficială de 11 zile între state membre ale U.D.E.A.C. (U niu trală să se întrunească la Bangui Son N htit de la Saigon. De aseme căruia orice manifestaţie sau ajutor ruînd in acelaşi tim p cu forţa şi pe lansat m iercuri de Ia Cape Ken
prinsă în Congo (Kinshasa), că „a a- nea vamală şi economică din Africa pentru „a se elabora lin iile directoa nea. in plin centru al capitalei a ex acordat de către cetăţenii americani unul dintre avocaţii apărării. Ca u r nedy, s-_a înscris pe o orbită elip-
vut întrevederi deosebit de utile, şi Centrală) şi Congo (Kinshasa). .T re re ale unei politici economice co plodat tot m iercuri seara o încărcă p a trio ţilo r sud-vietnamezi ar fi con mare, a lţi 7 avocaţi care au luat par soidală în ju ru l Soarelui, apropia
că a semnat mai multe acorduri cu buie să lim itam la maximum im por mune". tură cu plastic. siderată „crim ă îm potriva statului". te Ia dezbateri, cum şi unii dintre ce tă de cea a P ăm îftuluî. O rbita lui
In momentul începerii „dezbaterilor" tăţenii chemaţi în faţa Comisiei, au Pioneer-7" este situată între 148
toate in tră rile în clădirea Camerei refuzat să mai ia parte la dezbateri, Şi 164 milioane km distanţa de
Reprezentanţilor au fost blocate de declarînd că acestea se desfăşoară în Soare. Mişcarea de revoluţie a a-
politie. Sute dp tin eri şi tinere şi-au tr-o „atmosferă de teroare şi in tim i cestei nave spaţiale va dura 400
$ BONN 0 ROMA manifestat indignarea lor organizînd
Uniunea Sindicatelor din Germania Occidentală a adresat o scrisoare In urma tem peraturilor ridicate înregistrate vara aceasta în Italia o manifestaţie de protest îm potriva dare". de zîle.
cancelarului Erhard şi preşedinţilor fra cţiu n ilo r Bundestagului, în care într-o serie de regiuni au fost semnalate fu rtu n i puternice care au cauzat acestor acţiuni menite să reducă m iş
cer ca parlam entul să adopte o lege prin care să fie condamnată pro victim e şi im portante daune materiale. In nordul Italiei şi-au pierdut carea de îm potrivire fată de războ
paganda de război şi de discrim inare rasială. viaţa 23 de persoane, iar m ulte altele au fost rănite iul dus de Statele Unite în Vietnam.
★
& NEW YORK © CAIRO W ASHING TO N 18 (Agerpres). —
James M eredilh, m ilita n t pentru drepturile civile, a in iţia t la Los Postul de radio Cairo anunţă că preşedintele Yemenului, Abddullah Dezbaterile Comisiei pentru cerce
Angeles un marş în sprijinul înscrierii negrilor pe listele electorale. al Sallal. care s-a înapoiat ieri la Sanaa s-a în tîln it m iercuri cu prim ul tarea activităţii antiamericane a Ca
Meredith a anunţai că la sfirşitul sâptâm inii un marş sim ilar va m inistru yemenit, Hassan ai A m ri, la sediul Comandamentului armatei merei Reprezentanţilor a S.U A., care
avea loc la New York. yemenite Ei au discutat situaţia existentă in tară, reafirm ind solidarita au ca scop adoptarea unei legislaţii
tea lor în faţa u n e ltirilo r duşm anilor revoluţiei yemenite, care urmăresc
© CANBERRA scindarea unităţii forţelor republicane.
Guvernul suedez a făcut cunoscut prin interm ediul Ambasadei sale Ei au lansat un apel în care cheamă la apărarea u nităţii poporului
de la Canberra că a in stitu it embargoul asupra liv ră rilo r de arme Aus yemenit. mentionînd că acesta constituie „o forţă unită şi puternică", ca Anularea vizelor de
traliei, relatează agenţia France Presse. Această măsură motivată de fap pabilă să-i infrîngâ pe duşmanii revoluţiei.
tul că Australia participă la războiul din Vietnam, este dictată, a precizat intrare în Cambodgia
purtătorul de cuvint al ambasadei, de politica suedeza de neutralitate. • C AR AC f
La R awalplndi s-a semnat m iercuri un acord pe baza căruia SU .A.
$ BONN vor acorda Pakistanului un îm prum ut in valoare de 70 milioane dolari a ziariştilor americani
Sindicatul m uncitorilor din industria chimica vest-germană a dat pentru achiziţionarea de maşini şi m ărfuri de larg consum din Statele .
publicită ţii o declaraţie în care condamnă agresiunea m ilitară a S U .A. Unite. Agenţia Associated Press menţionează că în luna mai a c. a mai PNOM PENH 18 (Agerpres). —
în Vietnam ul de sud. A utorii declaraţiei cer încetarea imediată a bom fost semnat un asemenea acord în valoare de 50 milioane dolari. Aceasta Guvernul cambodgian a anunţat
bardam entelor aviaţiei americane asuipra R.D. Vietnam şi retragerea tru marchează, p o trivit declaraţiei ambasadorului american de la Caraci, „re joi că a anulat toate vizele de in
pelor S.U A. de pe te ritoriul vietnamez. luarea program ului de ajutorare economică a Pakistanului, de către trare acordate ziariştilor şi fotografi
S. U. A.". lor americani. Această hotârire, men
$ w a s h in g t o n ţionează agenţiile de presă, afectează
• K U W E IT atît pe cei care urmau să sosească
W illiam F ulbright a anunţat că în Comisia senatorială pentru pro M iercuri seara s-a dat p ub licităţii un comunicat in urma celei de-a în Cambodgia pentru a transm ite in
bleme externe, condusă de el, vor avea loc audieri în legătură cu reflec doua reuniuni desfăşurate cu uşile închise în K uw eit între reprezen form aţii in legătură cu apropiata v i
tarea in presa americană a războiului din Vietnam. In ultim a vreme atît tanţii personali ai preşedintelui R A.U , Nasser, şi regelui Arabiei Sau- zită a generalului de Gaulle, cit şi
membri ai Congresului cit şi corespondenţi acreditaţi la Saigon au c riti dite, Feisal. Comunicatul menţionează că la aceste întrevederi au p arti pe ziariştii care ceruseră să vină la
cat guvernul pentru dezinformarea opiniei publice americane în privinţa cipat în afară de cei doi reprezentanţi şi m inistrul de externe al K uw ei Pnom Penh pentru a în fiin ţa aici un
evenimentelor din Vietnam. tului. Ahmed El-Jaber, şi că atmosfera a fost „prietenească şi amicală". organism de presă american. C AN AD A. — Vedere panoramică a centrului oraşului Montreal.
Redacţia şl adm inistraţia ziarului str. Dr. Petru Groza nr. 25, telefon 12 75, 15 85, 12 11 T a xi plătită în numerar conform aprobării Direcţiei Generale P.T.T.R. - nr. 263 326 din 6 noiembrie 1949. - Tiparul întreprinderea Poligrafica Hun r«oara-Deva.
t-M CA*