Page 79 - Drumul_socialismului_1966_08
P. 79
P A G IN A A 2-A D R U M U L S O C I A L I S M U L U I N r W 22
-
O R D I N U L
INTAREA Adunarea festivă cu prilejul celei ministrului Forţelor Armate
de-a XXil-a aniversări a eliberării ale
U E VERDET Republicii Socialiste România
României de sub jugul fascist Tovarăşi soldaţi şi gradaţi, subofiţeri, m aiştri m ilita ri, o fiţe ri şi ge
nerali f
(Urmare din pag. I) pregătirii cadrelor de tineri cerce b rilo r şi unitatea rîn d u rilo r sale în Se îm plinesc 22 de ani de la eliberarea României de sub jugul fas
tători, îm bunătăţirea sistemului de ju ru l Com itetului Central, P artidul cist. Patria noastră socialistă, în floritoare, îmbracă la aceasta glorioasă
azotat de amoniu de la Combinatul inform are şi documentare vor con Comunist Român îşi va îndeplini şi (Urmare din pag. !) A fost intonat im nul de stat al aniversare haina m arilor sărbfUori naţionale. întregul popor, liber şi
Tg. Mureş, a început să producă o- trib u i la creşterea aportului ştiinţei pe viito r, spre binele patriei, rolul R epublicii Socialiste România. independent, fă u rito r al propriei sale istorii, îşi îndreaptă gindurile
ţeluri speciale Uzina M etalurgică la rezolvarea problem elor economi său de forţă politică conducătoare a Adunarea a fost deschisă de to sale pline He recunoştinţă, dragoste şi devotament către P artidul
Bucureşti, s-au dezvolţat capacităţile ce, la îndeplinirea prevederilor pla societăţii noastre. varăşul D um itru Popa, membru su Com unist Român, organizatorul şi conducătorul insurecţiei armate
de producţie la „Ţesătura"-Inşi, nului cincinal. preşedintele U niunii Compozitorilor. pleant al C om itetului Executiv al victorioase din august 1944, stegarul b iru in ţelo r noastre pe calea fe ri
„M oldova-tricotaje", „Flam ura Ro- Dezvoltarea economici în ansam Tovarăşi, Elena Basamac, muncitoare la Fa C.C al P.C.R . prim -secretar al Co c irii, progresului şi prosperităţii.
şie“ -Sibiu şi la alte întreprinderi blu este însoţită de creşterea n i brica de tricotaje şi confecţii Bucu m itetului orăşenesc Bucureşti al Cinstind memoria tu tu ro r celor care au luptat şi s-au je rtfit pentru
din industria uşoară şi alim entară. velului de tra i al oam enilor m un Promovînd o politică externă co PC.R triu m fu l idealurilor luptei de eliberare naţională şî sociala, poporul
Rezultatele obţinute pînâ acum cii — scopul suprem al întregii ac respunzătoare intereselor poporului, reşti. Ion Constantin, cazangiu la Despre cea de-a X X II-a aniversa român înalţă tot mai sus e dificiul puternic şi luminos al socialism ului
atestă realism ul sarcinilor stabilite, tiv ită ţi a partidului nostru, a sta România ocupă azi un loc demn în uzinele „G riviţa Roşie", Ştefan Pe re a eliberării patriei a vorbit tova biruitor. M uncitorii, ţăranii, intelectualii, strîns uniţi în ju ru l partidului
întăresc convingerea că obiectivele tului socialist. rindu) na ţiu n ilo r lum ii, este un fac tică, m uncitor la uzinele „23 August" răşul llie Verdeţ, membru al Com i şi guvernului. înfăptuiesc cu avânt sarcinile planului cincinal, dau
Întregii perioade cincinale vor fi în Ca rezultat al m ăsurilor şi e- tor activ a) vieţii internaţionale, al şi Ion Gheorghe, m uncitor la uzi tetului Executiv şî al Prezidiului viaţă program ului în flo ririi m ultilaterale a patriei, elaborat de Congre
deplinite. Ele sînt o m ărturie g ră i fo rtu rilo r întreprinse de partid şi luptei foi ţelor înaintate, pentru pace, Permanent al CC. a! PC.R., vice sul al IX -lea al P artidului Com unist Român.
toare a m uncii desfăşurate de m un de stat pentru ridicarea bunăstării independenţă naţională, egalitate şi nele „Vulcan". preşedinte al C onsiliului de M in iştri. Strajă de nădejde patriei noastre, realizărilor istorice, m uncii paş
cito rii, inginerii şi tehnicienii noş celor ce muncesc, în acest an au înţelegere între popoare, pentru pro In lo jile oficiale au luat loc mem Cuvîntarea a fost subliniată în re nice. d re p tu rilo r şi lib e rtă ţilo r poporului, Forţele Arm ate ale Republi
tri, a entuziasm ului cu care ei au continuat să crească veniturile oa gres social bri şi membri supleanţi ai Com itetu petate rîn d u ri prin vii aplauze. cii Socialiste România obţin rezultate însemnate în creşterea capacităţii
participat la întrecerea socialistă în m enilor m uncii. Au sporit volum ul, In centrul po liticii externe a lui Executiv şi secretarii C.C. al A avut loc apoi un spectacol fes combative a u n ită ţilo r şi m a rilo r uni,taţi. Profund devotaţi patriei, po
cinstea celei de-a 45-a apiversări a varietatea şi calitatea m ă rfu rilo r României se află alianţa, prietenia şi porului şi partidului, ostaşii şi cadrele armatei noastre îsi dăruiesc ru
creării P artidului Comunist Romăn puse la d'spoziţia populaţiei. M i colaborarea frăţească cu toate ţările P.C.R.. vicepreşedinţi ai C onsiliului tiv. Program ul a cuprins un fra g entuziasm întreaga putere de muncă, toate cunoştinţele pentru perfec
şi a zilei de 23 August nisterele producătoare de bunuri socialiste Asa cum a subliniat tova de Stat şi ai C onsiliului de M in iştri. ment din oratoriul „Z orile de aur" ţionarea pregătirii lor de luptă şi politice.
îndeplinirea prevederilor cincina de consum şi-au depăşit sarcinile răşul Nicolae Ceauşescu, construind In sală erau prezenţi mem bri ai He Gheorghe Dumitrescu, pe ver Forţele noastre armate îşi îndeplinesc cu ferm itate nobila misiune
lu lu i cere eforturi susţinute. Dato de livra re către fondul pieţei. S-a socialismul, partidul şi poporul nos C.C al P.C.R . ai C onsiliului de Stat suri de Cicerone Theodorescu. re încredinţată, sînt gata în orice moment să apere independenţa şi suvera
ria tu tu ro r m inisterelor, a conduce îm bunătăţit aprovizionarea cu le tru îndeplinesc atît sarcina lor na nitatea de stat a Republicii Socialiste România şi, împreună cu armatele
rilo r de întreprinderi, a organelor şi gume şi fructe. Au fost date în fo ţională, c it şi o sarcină internaţiona şî ai guvernului, conducători de in cital de poezie închinată zilei de 23 celorlalte ţă ri participante la T rata tu l de la Varşovia, ale tuturor ţă rilo r
organizaţiilor de partid, sindicale, de losinţă 18000 de apartamente, cu lă. Rezultatele obţinute în dezvolta s titu ţii centrale şi organizaţii ob August, partea 1 din „Sonata a TU-a socialiste, cauza socialism ului şi a păcii.
tineret este de a lua toate m ăsurile 5 300 mai m u lt decît în perioada rea economică, socială şi culturală şteşti. vechi m ilita n ţi ai m işcării pentru vioară şi pian" de George Tovarăşi soldaţi şi gradaţi, subofiţeri, m aiştri m ilita ri, o fiţe ri şi ge
pentru asigurarea în d e p lin irii inte corespunzătoare a anului 1965. La constituie principala contribuţie a m uncitoreşti din ţara noastră, par Enesct) a rii din opere, cîntece şi nerali 1
grale a planului pe anul în curs, toate acestea se adaugă măsurile României la întărirea sistemului Cu p rile ju l zilei de 23 August, vă fe lic it şi vă urez noi succese în
pregătirea m ăsurilor tehnico-organi- luate pentru îm bunătăţirea activi m ondial socialist. Republica Socialis ticipanţi la insurecţia armată din dansuri populare româneşti şi ale activitatea pe care o desfăşuraţi.
zatorice pentru asigurarea co n diţi tă ţii com erţului socialist, extinde tă România dezvoltă relaţii m u lti august 1944, generali activi şi in re n a ţio nalită ţilo r conlocuitoare. In cinstea glorioasei aniversări n eliberării patriei
ilo r în d e p lin irii integrale a sarcini rea bazei m ateriale a turism ului şi laterale — economice, politice, teh- zervă, foşti conducători de m ari u n i In te rp re ţilo r — corul şi orchestra
lo r pe întregul cincinal. Sporirea e- amenajarea staţiunilor de odihnă, nico-ştiinţifice şî culturale — cu tăţi pe frontul a ntihitlerist, ofiţeri simfonică a Filarm onicii de Stat O R D O N :
ficienţei economice — obiectiv cen ca şi o serie de măsuri în dome celelalte state socialiste. P artidul Co
tral al întregii a ctivită ţi — impune niul învăţământului, c u ltu rii sănă m unist nomân desfăşoară o susţi superiori, academicieni şi a lţţ oa „Qeorge Enescu", colective artistice Astăzi. 23 August 1966, Ia Bucureşti, se vor trage, tn semn de salut,
organizarea ştiin ţific ă a producţiei tă ţii. nută activitate pentru strîngerea con meni de ştiinţă şi cultură, activişti ale anşam blurilor „C iocîrlia". A rm a 21 salve de artilerie.
şi a muncii., utilizarea raţională şi tinuă a legăturilor sale cu partidele de partid şi de stat, m uncitori fru n tei şî U n iunii Generale a Sindicate Trăiască 23 August — ziua eliberării patriei noastre de sub jugul
> completă a m ijloacelor m ateriale şi Jn cursul cincinalului, pe baza spo frăţeşti, în interesul u n ită ţii ţă rilo r taşi din întreprinderile bucureştene, lor, artişti ai prim elor noastre scene fascist !
a tim p u lu i de lucru, ridicarea nive rir ii venitului naţional, vor creşte socialiste: al m işcării comuniste şi Trăiască P artidul Comunist Român — conducătorul Încercat al
lu lu i tehnic şi întărirea disciplinei veniturile reale ale salariaţilor, ţără m uncitoreşti internaţionale. ziarişti români şî străini. bucureş.ţepe — le-au fost oferite poporului, inspiratorul şi organizatorul tu tu ro r v ic to riilo r noastre!
de plan, tehnologice şi de muncă n im ii, pensionarilor. Statul acordă P artidul şi guvernul nostru aduc Au asistat şefi ai m isiunilor d i flo ri din partea C.C. al P.C.R., Con Slavă poporului român — constructor al socialism ului!
Nu încape îndoială că oamenii im portante fonduri pentru construc o contribuţie activă la salvgardarea plomatice acreditaţi la Bucureşti. s iliu lu i de Stat şi C onsiliului de M i Trăiască şi înflorească scumpa noastră patrie — Republica Socialistă
m uncii din fa brici şi uzine, din in ţiile de locuinţe şi social-culturale, păcii rpondiale, la crearea unui c li Au participat, de asemenea, nu niştri. România.
pentru dezvoltarea ştiinţei, cu ltu rii!
stitutele de proiectări, de pe şanti învâţăm întului şi o crotirii sănătăţii! mat internaţional de înţelegere şi meroşi oaspeţi de peste hotare a fla ţi Ministru? Forţelor Armate
erele de construcţii vor munci cu Îndeplinirea şi depăşirea sarci colaborare. România sprijin ă con nle R epublicii Socialiste România
energie şi entuziasm pentru a ob n ilo r de plan, sporirea producţiei secvent eforturile orientate spre în tara noastră. * (Agerpree). General de armată LlîO N T IN SAU ÂJAN
ţine noî şi noi victo rii in opera de m ateriale, creşterea forţei econo destindere in viaţa internaţională,
dezvoltare şi întă rire b industriei mice a tă rii constituie calea sigu m ilitează neobosit pentru întărirea
socialiste. cooperării intre state, pentru dez
ră a îm bunătăţirii continue a tra voltarea re la ţiilo r cu toate ţările
Tovarăşi, iu lu i celor ce muncesc. Acest a- indiferent de orânduirea lo r socială.
devăr capătă un deosebit relief SĂRBĂTORIREA ZILEI DE 23 AUGUST
Pe lin ia stabilită de Congresul al astăzi, cînd eforturile m ateriale La baza politicii sale externe,
TX-lea, a program ului elaborat de făcute de popor se concretizează România pune promovarea neabă
plenara din noiembrie 1965 a Com i in roadele tot mai bogate ale in tută a p rin c ip iilo r independenţei şi
tetului Central, partidul nostru a dustrializării socialiste, ale p o liti suveranităţii naţionale, egalităţii în
luat o serie de m ăsuri Im portanţe cii de dezvoltare economică a ţă drepturi, neamestecului în treburile ÎN CAPITALĂ
şi desfăşoară o intensă activitate în rii. C onstruit prin eforturile susţi interne şi avantajului reciiproc, p rin
vederea creării c o n d iţiilo r necesare nute ale poporului român, socialis c ip ii care capătă o recunoaştere tot
pentru dezvolţarea continuă a a- m ul face cu o deosebită forţă do mai largă şi se impun ca singura
g ric u ltu ril şi creşterea aportului ei vada deplinei sale concordanţe cu bază pentru asigurarea unei convie (Urmare din pag I) pere şi devotament de forţele arm a ză că au trim is pe ogoarele ţă rii în o constituie faptul că în u ltim ii cinci
la progresul întregi» economii na cele mai esenţiale aspiraţii popu ţu iri norm ale între state. te ale ţării. A lă tu ri de arm aţele sta actuala campanie agricolă încă un anî, pentru dezvoltarea economică
ţionale. A n ii cin cinalului sînt ho- lare, a capacităţii sale inegala U rm ărind să împiedice prin toa In sunetele prelungi de trompete, telor participante la T ratatul de la tip modern de combină — C3 — şi social-culturală a oraşului au fost
tâ rito ri pentru avîntul a g ricu ltu rii bile dc a asigura progresul rapid si te m ijloacele mersul ascendent al care anunţă începutul fe stivită ţii, ge Varşovia, de armatele ţu tu ro r ţă rilo r realizată la nivelul tehnicii celei mal alocate fonduri de Investiţii In su
socialiste a Romăniei. E fortu rile prosperitatea ţă rii. societăţii. cercurile im perialiste neral colonel Ion Ioniţă, adjunct al socia.liste, brava şi puternica noastră înaintate. In aceeaşi coloană m asi mă de 24,5 m iliarde lei. Au fost
principale sînt îndreptate spre dez şi-au în te ţit în ultim a vreme ac m in istru lu i forţelor armate ale Re armată, m ultilateral pregătită, în vă merg braţ Ia braţ cei de la „A u construite şi date în exploaţare 50
Realizările cu care întim pinăm
voltarea şi întărirea bazei tehnico- marca sărbătoare naţională a e li ţiu n ile agresive, recurg la complo publicii Socialiste România, însoţit zestrată cu arm ament şî tehnică de tobuzul". „R epublica", Atelierele cen de în tre p rin d e ri şi secţii noi, au fost
m ateriale pentru care sinţ alocato berării patriei de sub jugul fas tu ri şi lo vitu ri de stat, Ia in te r de comandantul parăzii, general rpa- luptă He prim rang, slujeşte cu trale I.T.B., F ilatura românească de dezvoltate şl reutilate aproape toate
însemnate fonduri cje investiţii. cist sînt rodul m uncii avîntate, venţii m ilitare îm potriva unor ţâri Icr loan Şerb, trece în revistă tru vrednicie şi. înaRă răspundere m ă bumbac, „Tînăra gardă", fabrica de celelalte fa b rici şi uzine.
Planul cincinal prevede extinderea pline de abnegaţie, desfăşurată de suverane. Poporul român condam pele care prezintă onorul, le salută reaţa cauză a socialism ului şi a păcii. confecţii; în m ijlocul lo r se află In perioada 1966-1970, pentru ora
şi diversificarea producţiei de ma harnicul nostru popor sub conduce nă cu toată asprimea aceste acţi şi le felicită ru prile ju l celei de-a Ca în fiecare an cei care deschid m uncitori care s-au ridicat cu arma şul Bucureşti sînt prevăzute fonduri
şini şi instalaţii agricole, sporirea rea încercată a P artidului Comunist uni. îm preună cu celelalte state X X II-a aniversări a eliberării Româ marea demonstraţie sinţ pionierţi ale în zilele fie rb in ţi de august ale In de in ve stiţii în sumă de 35.5 m iliarde
producţiei de îngrăşăminte, înche Român. participante la consfătuirea de la niei de sub jugul fascist. M ilita rii căror cravate roşii ca macii flutură surecţiei. lei. Se vor construi şî da în fu n cţiu
ierea în lin ii generale pînă în 1970 Bucureşti a Com itetului politic con răspund cu ura le puternice. A djunc In adierea vîntului. Pe feţele lor In aceleaşi rîn d u ri trec colective ne în această perioadă noi şi im p or
acestei
1
glorioase a-
p rile ju l
a procesului de mecanizare şi chi niversărj, vă rog să-mî perm iteţi, sultativ al T ratatului de la Varşo tul m in istru lu i forţe lor armate urcă bronzate după vacanţa petrecută in le noilor întreprinderi industriale tante în tre p rin d e ri; Uzina m etalur
mizare, creşterea substanţială a su via ca şi in alte -îm prejurări, ne-am apoi Ia tribuna oficială. tabere, la munte sau la mare, în bu Intrate în funcţiune în u ltim ii ani; gică, Fabrica de elemente electroni*,
ca în numele Com itetului Central
prafeţelor irigate. al p artidului, al C onsiliului de Stat exprim at solidaritatea deplină cu Tn imensa piaţă răsună solerpn a- chetele He flo ri pe care le închină în fabrica de m aşini-unelte şl agrega ce pentru autom atizări. Termocen
In conform itate cu prevederile şi al C onsiliului de M iniştri, să a- cauza dreaptă a poporului vietna cordul Im nului de stat al Republicii faţa tribun e lor şi în mersul lor te, autoarea celor mai m ari tip u ri de trala Bucuresti-Sud. noi unităţi în
planului de stat, în acest an agrri dresez m uncitorilor, ţăranilor, in mez, căruia Republica Socialistă Socialiste România. In acelaşi tim p sprinţar se descifrează oda bucuriei m aşini-unelte — caruselele cu dîa- industria m aterialelor de construc
cultura a p rim it un num ăr sporit gin e rilor şi tehnicienilor, oam enilor România îi acordă întregul sp rijin se trag 2] de splve de artile rie în şi dragoste» lor fie rb in ţi faţă de pa metre între 1000-3500 mm, produse ţii, în industria uşoară şi alim enla-
de maşini agricole, cantităţi mai de ştiinţă şi cultură, tu tu ro r oame m oral, poliţie şi m aterial în lupta sa cinstea zilei cu care a început o nouă trie. faţă de partid. Carul, alegoric pentru prim a dată în ţară, uzina de ră. Va continua vastul program al
m ari de îngrăşăminte chimice ; se nilor m uncii de la oraşe şi sate, pentru apărarea lib e rtă ţii şi indepen «eră în istoria României. re-i însoţeşte, pancarte şî grafice su anvelope „Danubiana", unde se pro construcţiei dc locuinţe şi de im p o r
desfăşoară cu succes acţiunea de a- cele mai calde fe licită ri, urări de denţei naţionale. Statele Unite ale începe parada m ilitară. gestive vorbesc despre g rija statu duc acum două anvelope pe m inut, tante obiective socinl-culturale. Tn
menajare a suprafeţelor ce u r A m ericii, rare prin noua fază a es Tn frunte blocuri de paradă, de o lui nostru faţă de „schim bul de m îî- fabricile de piese de radio şi semi perioada 19G6-1970 se vor construi
sănătate, fericire si noî succese în
mează a fi irigate. activitatea lor neobosită pentru în caladării agresiunii au creat o si sim etrie perfectă, form ată din elevii n e \ conductor'!, de obiecte sanitare şi din peste 05 000 de apartamente, două
Ca urmare a m ăsurilor luate de făptuirea însufleţitoarelor obiective tuaţie extrem de gravă pentru soar Academiei M ilita re Generale, ai şco rin grup de pionieri se desprinde porţelan, de arm ături neferoase şi studiouri de televiziune, Teatrul Na
partid şl de stat, a m uncii pline ale cincinalului, pentru înflorirea şi ta păcii, nu numai în Asia, dar şi în lilo r m ilita re superioare de o fiţeri, din coloane, urcă la tribuna centra echipament metatic etc. ţional, In s titu tu l politehnic, nume
de avînt desfăşurate de ţăranii co propăşirea patriei socialiste. întreaga lume, trebuie să înceteze i- nl liceelor m ilitare, din infanterişti, lă şi oferă flo ri conducătorilor p a rti Demonstrează laolaltă m uncitori, roase noi săli de clasă, magazine mo
operatori, de oamenii m uncii din a- mediat. d e fin itiv şi necondiţionat vînătorj de munte, grăniceri, m ari dului şi statului nostru care îi îm ţărani, intelectuali. Din piepturile derne, dispensare şi p oliclinici, ci
gpcultură, s-au obţinut rezultate Tovarăşi, bombardamentele îm potriva R epubli nari. m ilita ri din trupele M inisteru brăţişează cu dragoste părinteasră. tu tu ro r răsună cuvinte de dragoste nematografe etc.
bune în sporirea producţiei a g ri cii Democrate Vietnam, săTşi retragă lui A facerilor Inţerne. Pe mătasea Tn acest tim p în piaţă. învesmîn- şi recunoştinţei faţă de partid. In în In rîn d u rile dem onstranţilor se a-
cole. La griu şl secară, cu toate Experienţa dezvoltării societăţii trupele din Vietnam ul de sud, să drapelelor tricolore este înscrisă cu t2ţî în m inunate costume naţionale, treaga piaţă se face puternic sim flă, ca de obicei, oameni de ştiintâ,
condiţiile de secetă prelungită în noastre confirm ă grăitor că socia respecte acordurile de la Geneva. litere de aur însăşi misiunea arm a copiii se prind în viitoarea jo curilor ţită adeziunea tu tu ro r faţă de hotă- de literatură şi artă care contribuie
care s-au executat însâm înţânle de lism ul şi democraţia sînt de nedes Poporul vietnamez trebuie lăsat să-şi tei noastre: „Pentru patria noastră, populare. ririle partidului nostru care îşi pu deopotrivă cu ceilalţi oameni ai m un
toamnă în principalele regiuni ce părţit. P artidul nostru manifestă o rezolve problemele interne fără nici Republica Socialistă România". „Slavă Ţ ării Româneşti, scump ne şî în v iito r în centrul p o liticii cii dîn patria noastră la dezvoltarea
realiere, n ivelul producţiei p la n i preocupare continuă pentru dez un amestec din afară, în conform ita îşi fac apoi apariţia unităţi me partid să ne trăieşti !“ sînt cuvinte sale industrializarea socialistă a ţâ economică şî social-culturală a ţă
ficate a fost depăşit. Şe apreciază voltarea democraţiei socialiste, care te cu dorinţele şi interesele şale. canizate. P rim uri batalion este am . le scandate cu nestăvilit elan de rii. creşterea cu precădere a indus rii. Ştiinţa românească organizată as
că recolta de porum b, floarea-şoa- decurge in mod organic din insăsi Ţara noastră îsi aduce oqntrjbuţia barcat pe maşini blindate pe roţi. şute şi sute de copii — expresie a triei grele şi în special a industriei tăzi pe baze noî pentru a putea
relul, sfeclă de zahăr şi cartofi va esenţa puterii politice, a proprietăţii la eforturile pentru înfăptuirea unui Unele subunităţi defilează la bordul dragostei lor nem ărginite faţă de constructoare de maşini. contribui eficient Ia rezolvarea pro
fi superioară celei planificate. Au socialiste asupra m ijloacelor de pro sistem de securitate reală în Europa. unor nutoam fibii pe şenile. m inunata Românie şi puternicul său In coloanele dem onstranţilor poţi blem elor complexe ale economiei
sporit efectivele de animale, a fost ducte. Caracterul larg reprezentativ O platform ă de acţiuni largă, deschi Alte batalioane dau onorul de pe partid conducător. recunoaşte uşor numeroşi fruntaşi noastre naţionale, se bucură de pres
realizat şi depăşit pionul liv ră rilo r al organelor puterii, consultarea sis zând perspectiva abordării pe baze platform ele unor puternice autoca începe apoi demonstraţia oameni în producţie, inovatori si ra ţio n a li- tigiu m ondial prin rem arcabilele rea
de carne şi lapte. tematică a maselor asupra celor mai noi a acestuu/deziderat. o constituie mioane, rin am ănunt sem nificativ : lo r m uncii din întreprin derile şi in zatori bine cunoscuţi nu numai în lizări din u ltim ii ani. A lă tu ri He pro
Aşa cum s-a subliniat la congre im portante probleme ale dezvoltării declaraţia adaptată la Bucureşti la Ostaşii aceştia participă si In tu r s titu ţiile Capitalei care îşi vestesc Capitală, ci şi în întreaga ţară pen fesorii lor demonstrează m ii de stu
sul p a rtid u lu i, agricultura dispune economice şi sociale asigură p a rtici consfătuirea C om itetului politic con narea film u lu i românesc „D acii", re apariţia încă de departe p rin îr-un tru creaţiile lo r în promovarea ne denţi. cei oare urrnînd cu înflăcărare
încă de m ari rezei-ve de sporire a parea activă a tutu ro r oam enilor sultativ al statelor participante la înviind pe peliculă chipurile ostaşi torent nesfîrşit de urale şi ovaţii. Ca contenită a progresului tehnic. O r cuvîntu! partid u lu i, şi-au făcut un
producţiei vegetale şi animale, a m uncii la rezolvarea problem elor de Tratatul de la Varşovia. M ilitând pen lor lui Decebal, ai lui Fusus şi T ra - pul coloanei este dominat de o I- dine şi m edalii, semn al p re ţu irii pe singur ideal: acela de a s lu ji cu toa
căror punere în valoare este pe de stat şî obşteşti. tru înfăptuirea acestui program al ian Imaginea aceasta are in miezul mensă pancartă pe rare se află în care statul socialist o acordă astăzi te forţele poporul, de a-şi pune toate
plin posibilă. Premize im portante In condiţiile actuale ale dezvoltă păcii, poporul român este convins că ei forţă He s>mbol: la capătul a 19 scrisă urarea : „Trăiască 23 August", omului m uncitor, stau m ărturie pe cunoştinţele lor în slujba în flo ririi
pentru înfăptuirea acestui obiectiv rii societăţii noastre, cind în faţa participă la o operă de mare însem veacuri, ei sînt purtătorii şi conti în urma căreia flu tu ră fla m u rile a piepturile a m ii de demonstranţi ca patriei. Tn urma nqestora păşesc p u r
creează m ăsurile luaţe pentru dez economiei şi c u ltu rii se pun sarcini nătate pentru popoarele Europei, nuatorii v irtu ţilo r m ilitare celor mai sute He steaguri roşii şi tricolore. re s-au evidenţiat prin faptele lor tă to rii halatelor albe, cei cărora le
voltarea bazei tehnico-m ateriale, noi, de o com plexitate crescindă, pentru toate popoarele lum ii. înalte ale străbunilor din care s-a D em onstranţii poartă portretele luî în îndeplinirea ritm ică a planului He reyine nobila misiune de a păstra
îm bunătăţirea conducerii şi p la n i partidul nostru desfăşoară o susţinu O mare atenţie acordă Republica născut poporul român. M arx-Engles-Lcnin. Ei au venit, de stat. Ca urmare a a ctivită ţii entu sănătatea om ului.
fică rii ag ricu ltu rii. În d a to riri de tă activitate pentru perfecţionarea Socialistă România prom ovării şi U ltim u l batalion al coloanei me asemenea, la demonstraţie cu p ortre ziaste depuse de colectivele în tre Urmează apoi tradiţionala paradă
mare răspundere revin în această m uncii organelor şi aparatului de s p rijin irii acţiunilor îndreptate spre canizate este form at din ostaşii tru te ale iui Gheorghe Gheorghiu-Dej, p rin d e rilo r din Capitală si dîn în a spo rtivilo r deschisă de stegarii a-
direcţie C onsiliului Superior al A- stat, îm bunătăţirea continuă a s ti îm bunătăţirea clim atului politic în pelor de desant paraşutare. ale m em brilor C om itetului Executiv treaga tară. prevederile pe prim ele sociaţiîlor şi cluburilor.
al C C. al P C R., stemele partid u lu i
şapte luni ale anului 1966 au fost
firic u ltu rlî şi organelor sale te ri lu lu i şi metodelor lo r de muncă, in Balcani, spre dezvoltarea înţelegerii Tn acest tim p văzduhul prinde să Aplauze puternice salută m ă ie slra
toriale, care au principalul rol în troducerea in toate verigile a p rin ci reciproce, a re la ţiilo r prieteneşti şi a vniasrâ. Form aţii de avioane super nostru şi R epublicii Socialiste depăşite într-o serie de ram uri p rin s p o rtivilo r care înscriu cu tru p u rile
urm ărirea în d e p lin irii planului de piului m uncii colective, întărirea le colaborării între toate ţările acestei sonice săgetează cerul zburînd la România. cipale. Priceperea şi hărnicia m un lo r pe platoul p ieţîi; „23 A uguri".
stat în agricultură. O contribuţie de găturii lor cu- masele populare. regiuni. Contînuînd e forturile depu joasă înălţim e. P rim ul reactor îsi Sînt purtate pancarte cu urări c ito rilo r, ingin erilo r şi tehnicienilor stema P.C.R. şi conturul hotarelor *ă-
seamă sînt chemate să aducă uniu se pină acum, acţionind în sp iritu l schimbă brusc direcţia şi, printr-o pentru întărirea unită ţii ţă rilo r so din Capitală se reflectă în volum ul rii, cuvîntul scump tutu ro r — Pace.
Forţa conducătoare a întregului cutezătoare evoluţie, se înalţă pe cialiste, a m işcării comuniste şî m un tot mai mare al producţiei, în gama
n ile cooperatiste — organizaţii pro popor, care mobilizează şi însufleţeş cunoscutei rezoluţii adoptate de A du In rîn du rile sp o rtivilo r sînţ record-
p rii ale ţără n im ii — care în scurtul te masele de oameni ai m uncii de la narea Generală a O N U. la in iţia tiva verticala cerului ca o rachetă ţîş- citoreşti internaţionale, cu saluturi tot mai largă de produse pentru e- meni şi cam pioni m ondiali, cîşliaă-
tim p de la crearea lo r şi-au dove oraşe şi sate în opera de făurire a României, ţara noastră va m ilita şi nită năpraznic de pe o nevăzută frăţeşti adresate oam enilor muncii conomja naţională şi pentru cerin to ri aî m u lto r întâlniri sportive in
d it capacitatea de a îndrum a şi v iito ru lu i fe ric it al patriei este p a rti pe v iito r pentru transform area re rampă de lansare. din ţările socialiste, clasei m uncitoa ţele populaţiei. Aproape că nu există ternaţionale. După 22 de ani spoi tul
coordona e fo rtu rile cooperativelor dul nostru comunist. Identificat cu g iu n ii balcanice într-o zonă a păcii Pe măsură ce se scurg minutele, re din întreaga lume, popoarelor ram ură industrială din ţara noastră românesc se mândreşte cu sute de
de producţie, în vederea creşterii cele m ai profunde năzuinţi ale şi colaborării. parada creste în amploare, contu- rare luptă pentru libertate, demo care să nu primească în dotare u ti m edalii, cu numeroase titlu ri de
producţiei agricole şi în tă ririi lor poporului român, răspunzînd dragos Poporul român este profund con rînd şi mai viguros caracterul mo craţie. pace şi progres social. laje create de m uncitorii, tehnicienii campioni şi recordmeni m ondiali, o-
economico-organizatorice. tei şi (încrederii lu i neţărm urite, vins, că, astăzi, cînd pe toate con dern al armatei noastre, forţa ei Carele alegorice, numeroase g ra fi şi inginerii uzinelor bucureştene. Ca lim p ici şi europeni. Aceste succese
Avem profunda convingere că partidul a fost în toţi aceşti 22 de tinentele, forţe uriaşe se ridică în combativă mereu crescindă Trece ce, înfăţişează puternica în flo rire a rele alegorice care îi însoţesc pe sînt ilustrate de un car alegoric pe
p rin munca entuziastă a întregii ani de viaţă liberă la înălţim ea m i apărarea păcii, ţările socialiste, m iş torentul de oţel al artileriei. Apoi patriei noastre, tabloul unei ţări în dem onstranţi Ilustrează pe deplin care un grup statuar de tin eri re
varietatea produselor fabricate
în
plin avînt. Pe conturul unei hărţi
se perindă prin faţa tribunelor ra
mase de cooperatori, a lu cră to rilo r siunii sale istorice. Călăuzindu-se ne carea comunistă şi muncitorească in chete antitanc dirija te , aruncătoare a Republicii Socialiste România, a- Bucureşti. dau sugestiv momente specifice fie
din gospodăriile agricole de stat şi abătut după învăţătura m a rxist-len i- ternaţională, mişcarea de eliberare flată în rîndu rile dem onstranţilor, cărui sport. In tr-u n „teren m obil"
staţiunile de maşini şi tractoare, nistă, el a orientat dezvoltarea ţâ naţională, forţele democraţiei şi pro de mine cu reacţie — 32 guri de şase grafice exprim ă sugestiv noile La această sărbătoare este prezent de volei reprezentanţii c lu b u rilo r
a inginerilor, tehnicienilor şi celoiv rii în conform itate cu cerinţele le gresului, acţionînd unit, vor reuşi să foc pe o singură maşină — obuziere perspective de dezvoltare si în flo ri în toată plinătatea sa tot belşugul Dinam o şl Rapid, care anul acesta
la lţi specialişti de la sate vor fi gilo r obiective, cu nevoile şî posi zădărnicească planurile agresive ale de mare calibru, tunuri antiaeriene re a României socialiste pe care po ogoarelor. Tinere femei îmbrăcate şi-au disputat finala „Cupei campio
automatizate şi imense tunurivobu-
traduse în viaţă cu succes sarci b ilită ţile economiei, slujind cu ab im perialism ului, vor duce la victorie ziere tractate de adevărate fortăreţe porul nostru a început să le înfăp în pitoreştile costume naţionale ale n ilo r europeni", demonstrează fru
Bărăganului poartă pe um eri coşuri
nile trasate de partid privin d dez negaţie interesele fundam entale ale nobila cauză a păcii şi lib e rtă ţii po pe şenile tuiască ru succes încă din prim ul an încărcate cu roade, snopi de spi museţea acestui sport. U ltim a coloa
voltarea a g ricu ltu rii, astfel in cit a- poporului român Progresul conti poarelor. Pe mătasea drapelelor care flu tu al actualului cincinal. Fiecare colec ce. Un grup de ţărani cooperatori nă de sp o rtivi duce cu ea o mare
ceastă im portantă ram ură să ţină nuu si rapid al României constituie Stăpln dqplin pe destinele sale, ră în fruntea u n ită ţilor sînţ prinse tiv a ţin u t să demonstreze aceasta duc o mare pancartă pe care stă de flo ri, prinos de recunoştinţă a-
pasul cu dezvoltarea dinam ică a in confirm area cea mai directă şi mai poporul român păşeşte în al 23-lea înalte ordine ale Republicii, unele prin forţa vie a faptelor, prin b ila n scris : „Trăiască şi să se întărească dus patriei şl p a rtid u lu i pentru ne
dustriei, a întregii economii. incontestabilă a justeţei linie i po an de viaţă liberă mai u n it ca p ri răsplătind eroismul manifestat, de ţu ri bogate în realizări. alianţa dintre clasa muncitoare şl contenita g rijă pe care o poartă
Pornind de la necesităţile creş litice generale a partidului nostru. cind în ju ru l p artidului şi guvernu ostaşii acestor u nităţi în m arile lupte Din m ulţim ea care flutură buche ţărănim ea muncitoare". tineretului, întregului nostru popor.
te rii fo rţe lo r de producţie, ale in P artidul com uniştilor organizea lui, cu nestrămutată încredere în şl bătălii purtate pentru eliberare^ te de flo ri roşii, galbene şî albastre, Munca plină de abnegaţie a ţără Demonstraţia îa sfîrşit prin d e fi
troducerii celei mai moderne teh ză şl uneşte intr-o singură voinţă forţele sale, în v iito ru l său, cu ho- patriei de sub jugul fascist, altele care alcătuiesc un imens tricolor, n im ii muncitoare, puternicul sp rijin larea oam enilor de ordine. R euniţi
nici în economie, de la rolul ş tiin toate energiile ţârii. Cei peşte 1,5 târîrea fermă de a munci neobosit ronsemnînd merite deosebite în în răsună continuu puternice ovaţii acordat de statul demoerat-popular. în grup m asiv în piaţă, el dau glas
ţei în viaţa societăţii contempora m ilioane de mem bri — m uncitori, pentru ridicarea si înflorirea scumpei tărirea puterii de apărare a Româ pentru România socialistă, pentru aplicarea consecventă a p rin c ip iilo r îm preună cu cei prezenţi în tribune
ne. partidul şi guvernul au acorr ţărani, intelectuali, cei mai buni fii noastre patrii — Republica Socia partid şî guvern. Aclam aţi cu căl cointeresării m ateriale a ţă rănim ii Im nului de luptă al clasei m uncitoa
dat ş! acordă o deosebită atenţie ai poporului român îşi consacră listă România! niei socialiste dură si dragoste, conducătorii de au făcut ca transform area socialistă re dîn întreaga lume — „In te rn a ţio
Asemenea distincţii sînt văzute şl
nala".
îm bu n ă tă ţirii a c tiv ită ţii de cerce viaţa cauzei socialismului, în flo ri Trăiască harnicul şî talentatul nos pe drapelul care flu tu ră pe prim a partid şi de stat schimbă saluturi a a g ricu ltu rii să fie însoţită de creş
tare ştiin ţifică . Ca urm are a mă r ii patriei, însufleţesc prin exem tru ipopor, constructor al socialismu maşină de luptă ce deschide acum prieteneşti ou oamenii m uncii care terea continuă a producţiei agricole. iParadâ m ilita ră şl dem onstraţia
surilor adoptate, a a ctivită ţii des plul lo r pe to ţi oamenii m uncii. P rin lu i! defilarea tancurilor. Vechiul Regi trec prin faţa tribunelor. Ca urm are a creşterii producţiei ce oam enilor m uncii a fost transm isă de
făşurate de Consiliul Naţional al ei, partidul este prezent pre tu tin Sub conducerea P artidului Comu ment 2 Care de Luptă, decorat cu In frunte se află m uncitorii m ari realiere şi anim aliere, ve niturile ţă posturile noastre de radioteleviziune.
Cercetării Ş tiin ţifice , a fost elabo deni — în mine şi uzine, în unită nist Român, înainte pentru în fă p tu i ordinul „Apărarea patriei", pe care lo r uzine bucureştene „23 August", ră n im ii s-au dublat. Ele au fost preluate, de asemenea în
rat, pentru prim a oară în ţara ţile socialiste ale agriculturii, în Ziua V ictoriei l-a găsit dincolo de m indri de noua lo r înfăptuire — lo Trec prin faţa trib une lor grupuri direct de televlzîunile sovietică şi
bulgară.
noastră, un program unitar de cer in s titu ţiile de ştiinţă si cultură. O- rea sarcinilor trasate de Congresul pădurea vîenezâ, este acum o unri comotiva Diesel hidraulică de 1250 compacte de constructori ai n o ilo r
cetare. Operă colectivă a celor mai cupîndu-se cu competenţă crescîn- al IX -lea al p artidului ! tate modernă, înzestrată cu tancuri CP, prim a de acest fel realizată în obiective industriale şi cartiere bu ★
buni specialişti şî oameni de ş tiin dă de rezolvarea problem elor eco Trăiască unitatea ţă rilo r socialiste, perfecţionate. ţara noastră, care în preajma m arii cureştene. Demonstrează cot la cot In după-amiaz.a zilei de 23 A u
ţă, acest program reprezintă qn pas nomice, sociale şi culturale, m obl- a m işcării comuniste şi m uncitoreşti Cu defilarea u n ită ţilor de rachete sărbători a plecat în cursă de probă. m uncitorii care lucrează în aceste gust, în parcurile şî pieţele din Ca
înainte în orientarea de perspectivă lizînd masele la înfăptuirea m arilor antiaeriene şi tactice, care conjuga A lă tu ri, cei de la „G rivita Roşie", întreprinderi şi locuitorii tinerelor pitala, cît şi în alte localităţi din
ţară, sute da m ii de oameni al m un
a cercetării ştiinţifice, în strînsă le noastre sarcini, organele şi organi internaţionale! la modul superlativ bătaia la dis purtători aî puternicelor tra d iţii de cartiere p rintre care Balta Albă. cii au participat la numeroase ma
gătură cu nevoile desâvîrşirii. con zaţiile de partid sînt elementul mo Trăiască pacea şi prietenia între tanţe m ari cu precizie de m ilim etru, luptă m uncitoreşti, uzină ce astăzi D rum ul Taberii, Pajura. De la o zi nifestări culturale, serbări populare
s tru irii socialism ului şi ţînînd seamă tor în toate verigile de bază în care popoare! parada m ilita ră a luat sfîrşit. se numără printre m arile în tre p rin la alta Bucureştiul devine un oraş
de cele mal moderne şi eficiente di se hotărăşte succesul planurilo r In întregimea ei, ea a constituit o deri constructoare de maşini ale ţă elegant, modern care se poate ase şi cîmpeneşti, m anifestări sportive
recţii şi tendinţe pe pian mondial. noastre, in care se făureşte avuţia demonstraţie grăitoare a faptului că rii care înzestrează de la un an la mui cu m ari capitale dîn lume. la care şi-au dat concursul a rtişti
profesionist: şî am atori.
Dezvoltarea cercetării in lum ina m aterială şi spirituală a ţă rii. fCuvInlarca a losl sub/inială in re Istoricele cuceriri socialiste ale oame altul chim ia cu agregate complexe O expresie a g rijii pe care o poar
program ului unitar, folosirea ju d i Puternic prin legătura sa Indisolu petate rînduri de v ii sl îndelungi a- n ilo r m uncii, libertatea şi indepen din ce în ce mai moderne. M uncito tă conducerea pa rtid u lu i şi statului ADRIAN IO N ESCU
cioasă a bazei tehnice-m ateriale a denţa patriei sînt apărate cu price rii de la „Semănătoarea" raportea nostru pentru dezvoltarea Capitalei. M IR C FA IO N ESCU
cercetării, sporirea atenţiei acordate bilă cu masele, prin calitatea mem plauze). IOAN CO STEA