Page 80 - Drumul_socialismului_1966_08

P A C : IV A ' '-A
D R U M U L S O C I A L I S M U L U I 3622 . ... « o m n n M

Grafice mari, viu colorate, ilustrea­
Un moment de întrerupere. Aten­
nos al m uncii entuziaste, siderurgiş- ţia interlocutorului nostru se trans­ ză cîti kilow aţi oră au fost daţi m nizatorii rămaşi In volanele t:\ir-trn-
re lo i, pe dealul G urluci, c are ş:-;ui
tii Hunedoarei au dat pină în preaj­
PETiM I ma Ivii 23 August o im portantă can­ feră cu totul asiţpra co,Ioanei. De a- plus, în cîte noi sate a pătruns lu ­ manifestat dorinţa ca aslazi să în ­
cheie bilanţul a ră turilo r de vara pc
mina electrică in acest an, cartierele
titate de lontă, 19.14G tone de oţel,
colo vin nrale, saluturi, zimbete, bu­
24.317 tone dc laminate peste sarci­ chete de flo ri noi racordate la reţea... Nu e greu cele 5G0 hectare.
nile de plan — Vedeţi, sînt chiar ci, cei cu să-ţi dai seama că oamenii din a- . Noi coloane trec prin faţa trib u ­
Ca de fiecare dată, în fruntea co­ care am conşţfuit furnalul de 1000. yeastă coloană sînt lucrătorii de la nei In rindui ile lor se găsesc şi lu ­
V loanelor a răsunat rîsul zglobiu al I.ll.E .lf Interlocutorii noştri: Nico­ cratori din învătăm înt: profesor), în ­
(Urmare d»n puc I) Şi nu numai acesta, am ridicat cu ei
v viito ru lu i, al p ionierilor — cei care p întreagă fam ilie de furnale. lae Nadă şi Nicolae Lupşa. văţători, educatoare, pedagogi.
Continuăm dialogul cu m ulţim ea \ niiine, prin fo iţa inteligenţei şi bra­ — Acum o să vă despărţiţi? — P liv iţi cp.loan^ noastră — ne Tovarăşii A hdrci Şooş. şeful secţi­
dem onstranţilor. Pentru ctteva m i- ţelor vor prelua şi dezvolta această — Nicidecum Peste citeva zile invită Nicolae Nada. Sînt oameni ei de invăţăm înt a oraşului Deva şi
nuţe ne întreţinem cu m inerii din gigantică operă de creaţie, (are a dus trecem ,pc şantierul altui obiectiv ex­ ţâre lucrează la lin ii de forţă. Toţi Iun iXIiliălitş. directorul grupului şco­
Lonea. Un grafic mare ne face cunos­ în ţara păduronilor ritm u rile celei trem de vast şi de im portant penţru sînt cuprinşi de aceeaşi dorinţă arză­ lar de construcţii, ne-au relatat:
cut că acest harnic colectiv a adus m ^i înalte şi mai moderne dezvol­ Hunedoara — blum ingul dc I30ţ) toare: de a-şi aduce contribuţia lor — Am o b ţinut rezultate bune în
în dar zilei dc 23 Augu.st 15 100 tone J tări pe care au cunoscuţ-o vreodată mm Cind îl vom term ina şi pe o- la înfăptuirea planului de e le c trifi­ anul şcolar trecut — nc spune p ri­
de cărbune în afara planului. Pe ace­ aceste meleaguri. F ău rito rii măreţei cesţn. a lţi giganţi se vor nasţe din care trasat de partid. mul interlocutor. In prezent nc pre­
laşi grafic este înserată şi dinamica opere de transform are a locurilor m îinile şi priceperea acestor oameni. — In cele 7 luni din acest an, noi ocupă deschiderea noului an şcolar.
producţiei In anii cincinalului. A flăm şi oam enilor se află aici, {n imensul ...Decorul s-a schimbat brusc. Fo,t- arp term inat lucrările de e le c trifi­ Aşteptăm cu interes consfătuirile ca­
astfel că în 1070, m ina Lonea va avea torent dc energie umană, cheltuiţă cu tei i-a luat locul graţia O sim ţim în care în 30 de sate. Din acestea, 15 drelor didactice, care vor constitui
o producţie de 1.15 milioane tone generozitate, pcnţru sărbătorirea a- lin ia nobilă şi eleganla a cpsturpelor au şi fost puse sub tensiune. Pînă un p rile j de analiză şi de îm bunătă­
de cărbune. cestei zile scumpe în viaţa poporului populare, în expresia feţei celor care la sfârşitul anului, in 50 de sate ale ţire a m uncii educative şi pionie­
M îndrîa m in o rilor din Lonea este nostru. davi cetâţţi industriale ritm u rile unei regiunii vor fi întinse zeci de km de reşti
sporită şi de faptul că în ajunul m a rii P rivind coloanele ai sentim entul c u ltu ri înfloritpare. U im iţi, consta­ fire prin care, curentul electric va — Despre perspective?
sărbători de 23 August a in tra t în M m y* cert că oamenii aceştia, purtând pe tăm ca din rîndul dem onstranţilor lip ­ face să lumineze becul sau să pună — în 1967 se va construi o şcoală
probe (puţul cu schlp, cel mai mo­ braţe copii, jerbe de flo ri, panouri, sesc fo rm a lii artistice şi artişti ama­ în funcţiune televizorul — conchide cu 16 săli de clasă în ca rtierul G oj-
dern din Valea Jiu lu i, care va cen­ j V :rv ' r<i lozinci, grafice se (tării iese în tr-a tît tori caro. prin talentul tor, au făcut Nicolae Lupşa. du; in 1968 alte e d ificii şcolare.
traliza producţia întregii exploatări. - V sărbătoririi glorioasei aniversări in ­ să străbată pină departe faima H u­ . Din megafoanele răspândite în o- — La nivelul şcolii nc preocupă
Tntilnim p rintre demonstranţi pe c it flu v iu l uman odată pornii se re­ nedoarei. O simplă inform aţie p rim i­ ra.ş se aud glasuri metalice dc trom ­ şi pe noi deschiderea anului de în -
m ine rii Vasilc iYîîrza şi Ion Simion, fKt A 1 Mi varsă masiv ca un şuvoi nesfârşit de tă de la un localnic risipeşte cu to ­ pete şi ropot de tobe pioniereşti Trec văţăm int. P regătirile sînt pe sfârşite
care au lucrat la săparea noului puţ. O » lavă incandescentă. tul nedumerirea. Coloana ni se pare prin faţa tribunei, in tr-o puternică — ne spune tovarăşul M ihăluş.
— Demonstraţia oam enilor m uncii Orele acestea de intensă manifes­ mai frumoasă, mai grăitoare aflind revărsare de voioşie, cele mai tinere — Citeva cuvinte despre şcoală.
din Valea Jiu lu i ne impresionează tare a celor mai frumoase sentimen­ că soliştii şi form aţiile fruntaşe aduc vlăstare ale patriei. M iin i gingaşe, — Mai în lii despre cea profesio­
prin entuziasmul cu care toţi m ine­ te sînt in m ijlocul coloanelor tot a- la ordinea zilei pe strălucitul litoral caic poartă steguleţe m ulticolore şi nală In zece ani, 1300 de absolvenţi.
rii cinstesc ziua eliberării României. " g t F * tit dc fie rb in ţi ca pe platform ele fu r­ românesc, cuvîntql Hunedoarei. m ulte flo ri, au transform at piaţa în - Acum pregătim mecanici auto, m un­
Nu este prim a la care participăm , i nalelor, o ţe lâ rlilo r sau laminoarelor. I-a fost dat clocotului energiei t i­ tr-o adevărată prim ăvară. cito ri pentru in sta la ţii tehnico-sani-
dar parcă nici nu seamănă cu ce­ in coloana celor care, tn fru n tin d şi nereşti să închidă ca într-un cerc de In coloane ne continuăm in te rviu ­ tare, pentru încălzirea centrală, z.i-
lelalte. De la an la an, şuvoiul m u l­ supunînd materia, transform ă m ine­ forţă marea demonstraţie. Tim purile rile. dari. In corpul c lă d irii funcţionează
ţim ii se împleteşte mai strins cu en­ reul şi cărbunele in fontă şi oţel, sănătoase, unite în tr-un adevărat to­ — Cu ce-aţi venit la demonstraţie? şi şcoala tehnică pentru personal
tuziasmul zilelor tot mai bogate In sim ţim măreţia şi bărbăţia siderur- rent viu. sţnt cele ale schim bului dc — ne adresăm strungarului Alexandru tehnic. In anul acesta a absolvit p ri­
noutăţi pe care le trăim . Acest 23 giştilor, forţa şi entuziasmul, botârî- m iine care va duce mai departe Ehcrt de la A telierele de reparat ma promoţie. Cu începere de la 15
August este sărbătorit în avintul cu rea fermă dc a aduce noi glorii in ­ iscusinţa şi priceperea siderurgişlilov. m aterial rulant de la Simeria. septembrie îşi deschide cursurile şl
care toţi oamenii m uncii din patria dustriei siderurgice româneşti. Şi pentru ca marele act ai preluării — Dacă vă re fe riţi la realizări, liceul industrial cu specialităţile: con­
noastră au păşit pentru înfăptuirea Sint aici oameni care dc-abia au acestei uriaşe experienţe să asigure p riv iţi-le : le purtăm pe braţele noas­ stru cţii civile şi industriale.
noului cincinal. Cli'pe cu adevărat ieşit pe porţile com binatului, p;\Ş- un şi mai puternic salt in v iito r, t i­ tre. Totul peste sută : şi producţia ...Deşi nu poartă halatele albe, pe
înălţătoare ! A uziţi lozincile care se > 0 * triiu l încă pe feţe şi în m iini dogoa­ nerii învaţă. Zecilor de şcoli dc cele globală, şi marfă, şi productivitatea. cel ce stau de veghe sănătăţii ii re­
.scandează, uralclc, p riv iţi fiecare fa ­ rea fie rb erilo r minerale. Unul din mai diverşe p ro filu ri li şe acţnugă în- Mergeţi în coloană. Şintem suţe, e cunoaştem indată.
ţă. Sintcm noi, m inerii V ăii Jiulu i, aceşţja este oţelarul CQţţsfanţţa IVlo- cepînd'încă din această toamnă un drept, dar îi veţi găsi uşpr pe T u r- — E mare coloana oam enilor dum­
care ne manifestăm astfel încă o da­ gonea. liceu industrial şi o şcoală profesio­ dăşan, pe H ălălai, pe Vasiu, pe C ri- neavoastră.
tă încrederea neţărm urită in partid — Sînteţi obosit? nală serală. V iito rii oţelari, fu rn a lişţi, şan, pe Popescu, pe toţi autorii a- — A veţi dreptate. Am venit toţi.
şi hotârirea ferm ă dc a-i urma in to­ — M i-a trecut, nu mai simt decît lam inatori, electricieni, lăcătuşi lu ­ ccstor cifre. Ii veţi recunoaşte după Şi cei care am stat de veghe azi-
tul şi în toate înţeleptul său cuvînt o mare bucurie, care este a noastră, crează acum cu creionul şi cartea steluţele de pc piept. noapte şi cei care vom merge după-
.i îndemn. $i vă spuneam despre fap­ a tuturor. Nu puteam să dorm cînd pentru ca mîine să stăpînească cu ...Optimismul, voia bună sînt ca­ masă. P riv iţi. Oamenii spitalului, ai
tu l că zilele noastre aduc in fiecare M ineri din Valea Jiu lu i Itraţc puternice, feţe vesele şi m ult entu- ţara sărbătoreşte o asemenea zi. pricepere agregatele moderne. racteristice fiecărui om din coloana cenţrofarm ulu», ai salvării şi cei de
clipă noutăţi, care ne bucură deo­ ziasm. — Cum a fost schimbul de azi- constructorilor. Ne intercalăm în rin - la Aviasan sînt aici.
potrivă pe toţi C olectivul nostru a noapte? In ritm ica şi peisajul dem onstraţi­ d urile lor. — Cu ce gindurl, cu ce sentimente
adus on dar sărbătorii naţionale noul — A mers bine. Am dat o şarjă. ei există un anum it grai, un lim baj — Ce ne puteţi relata despre m un­
put cu schip. Acesta are o capacitate N-avem încă rezultatul analizei de al lozincilor care, intr-o form ă con­ ca construi torilor? aţi venit? A lexandru C hlrm igiu
Doctorul
de 8 tone pe cursă, o adincime de fruntea întrecerii socialiste şi acum cunoştinţă cu Ştefănică Nicolae. Tu- laborator, dar sint sigur că este tot densată, lapidară, 'exprim ă o mare — Eu aş sublinia succesul fru ­
300 m etri, este acţionat de două mo­ în coloană, se află brigăzile conduse dor Sandu. Gheorghe Cătănoiu, Nico­ atît de bună ca şi celelalte. bogăţie de idei, sintetiz.ează senti­ mos o b ţinut de întregul colectiv al p riv i spic coloană.
toare de cite 800 C.P., are patru cab­ de M iron Năsălean, Gheorghe Mis- lae Avram , D um itru Roşu, Gheorghe — Cu ce aţi venit la demonstraţie? mentele zecilor dc m ii de demon­ şantierului I — preciza ing. G licor- — Cu m ulţum irea pe care ne-o dă
lu ri de extracţie. A tît încărcarea, ehic, Spiridon Tim ofte, V ictor C ir- Crăciun, Nicolae Stoica, toţi şefi de — Ne am depăşit cu m ult angaja­ stranţi. In purpura vie a lozincilor ghe Cărăbaş. Este vorba de fap tu l că misiunea noastră, de care sintem le­
descărcarea, cît şi transportul cărbu­ cium aru şi... aş putea să citez încă brigadă. mentul luat. cuvintele cele mai dragi sînt adre­ pină acum, în acest an, am predat gaţi organic. Cu bucuria fiecărui om
nelui in noul puţ se fac automat. multe. — A m venit aici nu cu gîndul că — Pentru viitor? sate clasei muncitoare. P artidului 428 de apartamente, cu 12 mai m u lt redat fa m ilie i, m uncii, societăţii. Cu
In coloana m inerilor din U ricanl Facem un popas în coloana celor le-am făcut pe toate, ci mai ales cu — Mereu învăţăm, mereu încer­ Comunist Român şi C om itetului său decît prevede planul. Cu lucrările gânduri care vestesc noi izbânzi pen­
avem ca interlocutor pe tovarăşul Oc- care îi ajută zilnic pc m ineri in e- gîndul că vom depune de acum îna­ căm, facem totul pentru a ajunge la Central, patriei socialiste. Sînt senti­ sintem în avans de 20 de zile faţă tru g rija faţă de om. Perspectivele a-
tavian Tomşa, secretarul com itetului fo rtu rilc lor pentru a extrage din n- inte mai m ulte eforturi pentru ca acel nivel de perfecţionare care să mente predom inante din uriaşa orgă de g ra fic .. cestei g riji se vor contura intr-o nouă
dc partid al exploatării. dîneuri cît mai m ult cărbune. Este Valea noastră, a Jiului, să devină ne perm ită să producem oţelurile a- a dem onstraţiei care răzbat m u lţi­ — Ce vă d o riţi pentru viitor? policlinică ale cărei tem elii se vo r
— Dorim să vă punem elteva în­ vorba de colectivul Uzinei de repa­ mai frumoasă, mai m indră şi oame­ lia t'' atît dc necesare ţării. m ile de la un capăt la celălalt, fă- — Sintem hotăriţi să „încheiem " a- pune în anul care vine şi care va
trebări legate de sărbătorirea de fi­ rat u tila j m inier din Petroşani. A ici n ii şui să găsească în ceea ce noi Şi m aistrul furna list A nlou Roşea cîndu-le să vibreze mai puternic şi nul la 1 decembrie, adică să ne în ­ dubla capacitatea celei existente; în
nul acesta a zilei de 23 August, de dialogul nostru îl are ca interlocutor clădim căldură şi confort. a părăsit abia de două ore furnalul. mai fierbinte în această dim ineaţă deplinim sarcinile de producţie şi să noua circum scripţie sanitară pentru
demonstraţia la care luăm parte. pe inginerul Mircca Sirbu. Valea J iu lu i e valea celor 12.000 de Îm preună cu tovarăşii de muncă el de august. dăm peste plan 80 de apartamente. „oraşul" ce se înalţă în Gojdu, ân
noul serviciu special medico-sanitar
— Cu plăcere, aştept să răspund. — Succesele m in e rilo r şînt şi ale apartamente ridicate de-a lungul cc*- a venit să raporteze cu m îndrie suc­ Am găsit tradus în lim b a ju l lozin­ Puteţi să-l notaţi ca angajament al ce va deservi oamenii centralei te r­
noastre. Căci, dacă colectivul nostru lo r douăzeci şi doi de ani de viaţă cesele obţinute de secţia a ll-a fu r­ nostru.
— Cum apreciaţi dumneavoastră şi-a în d e p lin it planul producţiei gio- nouă, de către harnicul detaşament cilo r întregul cincinal. Calitate, pro­ ..Oam eni de profesii şi vîrste d i­ moelectrice de la M intia.
această măreaţă revărsare de bucu­ bale pe şapte luni în proporţie de al constructorilor. Dacă ne gândim nale in întrecerea pentru îm bunătă­ ductivitate, preţ dc post, eficienţă, ferite, din coloane, tribună sau de M ari cununi de fla m u ri, oameni
rie -şâ .entuziasm ? 107,6 la su tă .,iar al (producţiei m ar­ la prim ul bloc cu 64 de apartamen­ ţirea ca lită ţii fontei: termene, param etri proiectaţi, mărci la balcoanele noilor blocuri, ne-au îm brăţişaţi cu flo rile , grădini in miş­
— Şi azi-noăpte am avut două des­
— Demonstraţia de anul acesta se fă de 111,â la sută, aceasta înseamnă te construit în Valea Jiu lu i şi dat în cărcări, depăşindu-ne sarcinile. In noi, automatizare... — cuvinte sim ­ vorbit despre frumuseţea v iito ru lu i care se revarsă pe sub balcoanele în
desfăşoară'sub semnul în su fle ţirii cu că m inerii au lucrat cu mai m ulte folosinţă în cinstea celei de a şaptea cele două şarje nu am avut nici o ple. fireştj, arborate în văzul tu tu ­ co so deschide în faţa lor. care entuziasm iil p riv ito ru lu i se în­
care toţi oamenii m uncii din patria mecanisme şl utilaje, munca le-a fost aniversări a eliberării patriei, ne tonă de fontă declasată, aşa cum i ţ i ca sarcini desprinse din înţe­ — Privesc oamenii care trec prin gemăna cu al celui din coloană.
noastră, urm înd povaţa înţeleaptă a mai spornică. De aceea, entuziasmul dăm seama de m îndria pe care o în­ reuşim, de fapt, mereu în ultim a leaptă învăţătură a p a rtid u lui faţa tribunei — ne spunea ing. Ie- Pe Eugenia Monollu am întâi nit-o
partidului, dau viaţă sarcinilor nou­ nostru la această măreaţă r.i de 23 cearcă astăzi orice constructor şi mai vreme. ...Ore fie rb in ţi. Orele d im ine ţii ce­ rquim Ruşaţi, director general al aici, la balconul e tajului III, din faţa
lu i cincinal. M inerii V ăii Jiu lui, m ar­ August se revarsă cu tot atita putere ales pe cea viitoare, cînd în anii c in ­ în rin d u riie lam inatorilor îl în ti 1- lu i de al X X II-le a august liber aici, Centralei termoelectrice din Deva. Ei tribunei.
to rii a tîlor prefaceri înnoitoare spre în tum ultul coloanelor cinalului îşi vor înălţa fru n ţile (le . nim pe inginerul Zoltan Lucaci, şe­ în cetatea Hunedoarei, au îm prum u­ sint dc la dife rite întreprinderi sau — Noi locuim tn cartierul Progre­
binele lor şi al fa m iliilo r lor, au p ri­ A m găsit în rîndul coloanelor un beton şi sticlă alte m îi de aparta­ fu l lam inorului de sârmă. tat căldura şi intensitatea m arilor in stitu ţii. Peste câţiva ani, desigur în sul, dar am venit aici, cu fetiţa. So­
m it obiectivele noului cincinal cu en­ om între două vîrste. Vesel, radios. mente. — Ce ne puteţi spune despre oa­ vetre de foc. Dar mai presus de a- coloană, dem onstranţii vor purta cu ţu l e acolo, printre oamenii de o r­
tuziasm nestăvilit, cu hotârirea fe r­ Bucuria e firească. meni şi munca din secţie? ceasta înalta tem peratură a sărbăto­ justificată mînţJrie, panouri m ari, dine.
mă de a da patriei cărbunele de — Numele dumneavoastră ? — Astăzi e o zl măreaţă în viaţa — Sintem un colectiv foarte tînăr rii a pornit din in im ile m iilo r de prin care vor raporta intrarea în — A ţi urm ă rit demonstraţia de la
care are nevoie. Ziua dc 23 August — D um itru Turna. poporului nostru — ne declară to ­ căruia Si revine sarcina de a rezolva demonstranţi. funcţiune a uncţin dintre m arile o- început?
este un p rile j de manifestare a aces­ — Cum y l se pare demonstraţia ? varăşul Mircea Treistar, inginer la mereu probleme noi, legate de evo­ C. ARM EANU biective industriale prevăzute a se — Da. A m ve n it de dim ineaţă.
tei în sufleţiri generale. .Şi, după cum — Tare-i frumoasă 1 Îm i place să T.C .M M . Păşim în al douăzecişitrei- lu ţia economiei şi tehnicii. Spre p il­ T. ISTRATE construi in cincinal. îm preună ciţ Ş tiţi, de flecare dată ducem de la
vedem este impresionantă ! Coloana lea an de lum ină, viaţă liberă şi
privesc la acest iureş de veselie şi demnitate. Paşii ne sînt vioi, viguroşi
noastră se integrează în bucuria în ­ bucurie. Fiecare colectiv a ţin u t sa­
tregii Văi a Jiului. Şi, cred eu, la şi aducă aici panoul cu realizările pentru că avem înaintea noastră o
aceasta cpntribuie şi faptul că harr m uncii. La orie fi re v-aţi uita, veţi călăuză sigură, înţeleaptă — partidul
nicul nostru colectiv se prezintă la descoperi îndărătul lor zeci şi zeci comunist. P riv iţi coloanele! Cită re­
demonstraţie cu realizări însemnate: de oameni care au m uncit perţlrn vărsare de bucurie şi veselie ! T oţi
11 220 tone de cărbune peste plan, un acestea, care au dat tot ce au avut au venit cu m îndrie să raporteze rea­
randam ent pe post cu 135 kg mai mai bun. După cum aţi observat, lizările, rezultatele m uncii lor.
mare decit cel planificat, 1.303.000 avem şi noi realizări. Panoul acela Aici ca nicăieri îţi poţi form a o
leî economii la preţul de cost. imagine caleidoscopică a a ctivită ţii
din faţa coloanei vorbeşte de munca
— Da, este intr-adevăr un m otiv noastră, a colectivului de constructori creatoare a oam enilor m uncii din V a ­
de bucurie şi m îndrie. Vă dorim o de la şantierul nr. 2 Petroşani. lea Jiulu i. O clipă de gîndire şi vei
sărbătoare pe măsura realizărilor şi II privim . O cifră ne reţine aten­ vedea cum îţi prind sub pleoape con­
noi succese în viito r. Si acum o u l­ ţia : 708. E num ărul apartamentelor tu ru rile . dim ensiunile v ie ţii acestui
tim ă întrebare. Cine sînt.cei care au date sub cheie rţc la începutul anu­ mare bazin carbonifer, cu tot ce are
cele mai m ari motive să fie atît de lui. Interlocutorul nostru, inginer şef el mai frum os, mai preţios şl mai
bucuroşi la această sărbătorire ? al acestui şantier, ţine să ne prezinte trainic, omul cu lu cru rile şi fru m u ­
— Eu aş ţine să scot în evidenţă şî pe unii dintre aceia sub m îinile seţile sale.
eportul întregului colectiv. Dar dacă cărora au prins viaţă pe verticală — E o datină ca la m arile sărbă­
d o riţi şi nume vi le dau cu plăcere. In cele 708 apartamente. Astfel facem to ri ale poporului fiecare colectiv de
muncă să arate tuturor ceea ce a fă ­
cut, ce a fă u rit şi construit pentru a
se .putea bucura laolaltă în m ulţim e
de rezultatele muncii lor. în tre p rin ­
derea noastră execută construcţii-
m ontaje m iniere. Aş am inti aici doar
unele lu cră ri mai im portante pe care
colectivul nostru le-a term inat în cin ­
stea măreţei sărbători şi anume: linia
de 15 kilow aţi pentru alimentarea
£ I
cu energie a m inei Lonea. a staţiei
de ventilatoare la puţul II a m inei
D îlja. In cursul lu n ii Iunie am dat
în funcţie o «erie de obiective pre­
VYilV văzute pentru trim estrul IV al aces­
b# tu i an. C it priveşte sarcinile ce ne re­
v in în v iito r, ele aînt m ultiple. P rin ­ Un grup de m uncitori din oraşul regional Deva, poartă cu m îndrie panoul ce reprezintă contururile patriei noastre dragL
tre altele vom deschide noi mine la
dă, acum ne preocupă găsirea solu­
Paroşenl, Bârbâtenl, Lîvezenî. constructorii vom face totu! ca acest demonstraţle ceva drag. Acum vom
ţiilo r optime pentru fabricarea unor obiectiv să fie pus în funcţiune Ia
Dialogul nostru cu m ulţim ea de­ duce cu noi .H ora U n irii" pe care au
mărci de sîrmă dură şi foarte dură. termen şi să atingem în cel mai scurt
Şi
m onstranţilor din Valea Jiu lu i s-a Lucrurile nu se vor opri nici la a- DEVII tim p param etrii fixa ţi. încins-o co piii In faţa tribunei. cu
pîinea aceea mare, îm podobită
Încheiat. Realizări bogate, gindurl în­ ceasta. Avem, în actualul cincinal, o ...Un grup de 1G fete poartă pe li­ spice... Şl mal duc glasurile co p iilo r
serie de obiective im portante
drăzneţe, exprim ate sim plu, dar cu nieri p iin i rumene, crescute din seva ce-ş» manifestau bucuria, şi Jocurile
...Coloana masivă a siderurgiştilor
emoţie, au întregit această revărsa­ ogoarelor aşternute la streaşină dea­ m icilo r căluşari...
continuă să se reverse prin faţa tr i­ lulu i Uroi.
re de nestăvilit entuziasm, pentru bunei. G rupuri compacte de m unci­ Duipă o zi ploioasă, dim ineaţa ma­ — Sîntem cooperatoare din Rn- ★
Se înălţarâ spre ale azurului cleş-
cinstirea m ăreţului 23 August. to ri poartă cu m îndrie pe piept in ­ rii sărbători s-a revărsat luminoasă, polt — n f răspunde Rodica Irîm ic. tarurî şl u ltim ii ciorchini ai baloane-
signele de fruntaşi şi evidenţiaţi în cuprinzând sub discul auriu al soa­ — Am aflat că sînteţi de-o. vîrstă
întrecerea socialistă. E şi acesta un relui. într-o puternică strălucire, în­ cu această mare sărbătoare a po­ lor; se risip iră şi ultim ele acorduri
fel de a vorbi despre succese, despre tregul oraş Străzile au căpătat ani­ porului nostru. ale im nului ce uni ante de glasuri
dăruirea de sine. Tc impresionează maţia caracteristică m arilor sărbă­ — E adevărat, am îm p lin it de cu- în :
la asemenea oameni un anum it fa r­ „Internaţionala
■ mec al bărbăţiei şi hotărârii, care tori. M uncitori din toate întreprinde­ rînd 22 de ani Pentru mine e un Prin noi s-o făurim *...
rile, ţărani cooperatori, pionieri, lu ­
m otiv în plus de bucurie.
te îndeamnă să-i cunoşti, să le a fli crători din in stitu ţiile orăşeneşti şî — Şi ce vă d o riţi pcnţru al 23- Şi atunci, oamenii fanfarelor aş­
numele. regionale, intelectuali, se ‘îndreaptă Ica on de viaţă ? teptară semnalul. Bagheta se ridică,
In ritm u l m arşului ei porniră, dind
— S înt m uncitorii de la turnătoria spre locurile de adunare Duc cu ei — Să facem piinea cît mai m are.. onorul tribunei, însoţiţi de p riv iri şi
de oţel — ne spune tovarăşul loan portrete ale conducătorilor de partid Aceeaşi dorinţă este manifestată şi aplauze De undeva, din m ulţim ea de
In Hunedoara Incandescentelor şi Lada, preşedintele com itetului sindi­ si de stat, panouri şi grafice, steaguri dc către di rectorii ( Gospodăriei agri­ pe m argini, cineva aruncă o floare.
tă riilo r, orele acestei dim ineţi sînt cal de secţie — sînt cci care trim it roşii şi tricolore. cole dc stat din Bîrcea, inginerul iMÎ- Căzu la picioarele om ului cu bagheta.
m al fie rb in ţi ca orieînd. Arterele o- tă rii (piesele grele de pînă la 60 dc ...Străbatem străz.ile oraşului şi nc liai V aryariclii. D irijo ru l o ridică. Pl ivi m ulţim ea de
raşulul, flu v ii m ulticolore, seînţeind tone Trebuia să-i vedeţi în coloană oprim in m ijlocul coloanelor de ma­ — P articip pentru a palia oară la pe m argini. Cui să-i mulţumească?
în bucuria stindardelor, lozincilor şl pe Nicolae Oprea şi Tosif Aroncutea- nifestanţi Stăm dc vorbă cu oame­ o asemenea demonstraţie în calitate Se întoarse şi o prinse la „butonie­
uralelor, se revarsă în marea piaţă nu, de trei ort fruntaşi în intrceere, nii. Toţi ne împărtăşesc aceleaşi mari de inginer. Cînd eram copil, in p ri­ ra" tobei purtate de omul ce păşea
a demonstraţiei. Platoul din faţa ca­ pe Sîmion A rim ei şi pe atiţia alţii... bucurii, pentru zilele luminoase pe m ii ani de după 23 August 1944, au­ în p rim ul riod al fanfarei.
sei de cultură a devenit parcă o i- Un imens panou marchează in 4 care le trăim ; toţi nutresc- aceleaşi zeam cum din coloane se înălţa un — A ţi p rim it o floare, tovarăşe
menşă hală de turnare în care şe re­ iniţiale începutul unei noî coloane : adînci sentimente de recunoştinţă cintec al cărui refren m i-l amintesc Doroga
jWţ.' varsă oţelul bucuriei şi entuziasmului I.C.S.H. In tim p ce demonstrau fău­ faţă de partidul nostru; toţi sînt stă- şi astăzi : „Recoltele lu m in ii, le vom — Da. S-au d ă ru it azi atîten flo r i?
fă u ra rilo r de metal din bătrîna ce­ ra rii noului chip al Hunedoarei, ne pîniţî de un puternic optim ism şi o culege m iine / Din brazda trasă dc Din coloană spre tribună, de la tr i­
tate dc pe m alul Cernei aflam alături de Fon T ifrca, inginer mare încredere in viito ru l patriei. s tră b u n i..P e n tr u mine, ca şi pen­ bună spre coloană. Floarea aceasta a
La marea sărbătoare a eliberării, şef coordonator la direcţia generală Facem prim a cunoştinţă: şeful dc tru toţi cei care lucrează pe ogoa­ fost pentru noi.
• .i" 3 oamenii Hunedoarei au adus cu ei, a întreprinderii. brigadă Gheorghe Pasca? de la E M. rele patriei, acest cîntec are o mare ...M ulţim ea se revarsă. P rivim . Şi-n
alături de imense satisfacţii sufle­ — A ţi sosit la un moment cam ne­ Deva semnificaţie. Dc ce? Din brazda tra ­ optim ism ul oam enilor de aîci, din
teşti, o adevărată mare de zimbete p o triv it — ne întim pină el. Tocmai — Avem bucuria de a ne prezenta să de străbuni şi împrospătată me­ stradă, de la balcon, dc In fereastră
şi flo ri, lozinci şi panouri exprimând trec oamenii noştri; trebuie să-i fe li­ la demonstraţie cu succese frumoase reu de către noi, lucrătorii din Gos­ „Vedem viito ru l ancorat d e p lin /In
întregul ataşament faţă de ppiitica cităm . M erită. Aseară am cuplat fo r­ obţinute în întrecerea socialistă B ri­ podăria de stat din Bircea au recol­ calma dimineaţă românească".
partidului, hotârirea de a îndeplini ţa şi lum ina pe întregul ansamblu al gada pe care o conduc se menţine e- tat în medie peste 2500 leg grîu la L. U C IU
întocmai sarcinile cincinalului, pen­ noului furnal de 1000 m c., mareînd videnţiată de la începutul anului. în hectar. t. c io r o t A
Grnţîe sl suDlctc. acesta este atributul sportivilor prezenţi la demon­ tru a adăuga noi frum useţi chipului term inarea principalelor lucrări ,pe fiecare lună realizăm o depăşire de ...Avem şi citeva absenţe motivate S. CERRU
straţie. m îndru al Hunedoarei socialiste. P ri­ acest mare obiectiv. 0-12 la ş u ti din coloană. Sînt o parte din meca­ C. MANEA