Page 82 - Drumul_socialismului_1966_08

Primirea de către tovarăşul

PAGINA 2 Chivu Stoica a delegaţiei
' A

parlamentare R.P. Bulgaria
H PURTĂTORI Al
Preşedintele Consiliului de Stat al rii Adunări Naţionale, Mihai Gereş.
ARTEI POPULARE Republicii Socialiste Romnnia, tova­ Constanţa Crăciun, vicepreşedinţi ai
răşul Chivu Stoica, a p rim it joi la n- C onsiliului de Stat. Grigore Geamă-
miază delegaţia A dunării Populare a nu, secretarul C onsiliului de Stat,
Republicii Populare Bulgaria, condu­ Ghcorghe Stoica, membru al Consi­
■ PROBLEMELE să de prof. iut; G, f. Brankov, pre­ liu lu i «le Stat.
A fost prezent Ghcorghi Bogdanov,
şedintele Comisiei permanente pen­
tru construcţii, arhitectură şi siste­ ambasadorul Republicii Populare
CEI AŢEANULUI matizare a A dunării Populare, care Bulgaria la Bucureşti.
întrevederea s-n desfăşurat intr-o
face o vizită in tara noastră, la in v i­
taţia M arii Adunări Naţionale. atmosferă caldă, prietenească.
La întrevedere au participat tova­
răşii Ştefan Voitec, preşedintele Ma- (Agerpres)

DUBLUL EFECT Recepţie oferită

de tovarăşul Ştefan Voitec
AL RESTANŢELOR Joi seara, tovarăşul Ştefan Voitec, C onsiliului de Stat, Ştefan S. Nicolau,

preşedintele M arii Adunări Naţiona­ Ghoorghn Necula, Kovaez Gyorgy Şi
le. a oferit o recepţie cu prile ju l v i­ M ia Groza, vicepreşedinţi ai M arii
zitei în ţara noastră a delegaţiei A- A dunări Naţionale, mem bri ai Consi­
Combinatul siderurgic din Hune­ pentru neînceperea finisării halei a fost scoasă din a tribuţiile şantie­ Q liu lu i dc Stat şi ai C onsiliului de M i­
doara este şi la ora actuală un ade­ exhaustoarelor. In rest pu sintem de ru lu i monta.j-instalaţii nr. 1. si tre­ dunărîi Populare a R. P. Bulgaria, niştri. preşedinţi ai unor comisii per­
condusă de prof. ing. Ci. I. Brankov,
vărat şantier. In foarte multe Jocuri acord, nu din .spirit polemic, ci din cută la m ontai-instalaţii nr. 2.. caic manente ale M.A.N., deputaţi ai
m îinilc şi priceperea constructorilor m otivul că alta este realitatea. In ca­ avea forţe disponibile şi lucrări mai preşedintele Comisiei permanente M.A.N., conducători de in s titu ţii cen­
pun de acord construcţii mai vechi lea realizării obiectivelor aşa-zis mă­ puţine. Dar colectivul dc la m ontaj- pentru construcţii, arhitectură si sis­ trale si organizaţii obşteşti, oameni
sau mai noi cu ultim ele cerinţe ale runte sc ridică tot felul de obstaco­ instalaţii nr. 2 a fost pur şi simplu tematizare a A dunării Populare. de ştiinţă şi cultură, generali şi o fi­
tehnicii. Pe alocuri însă — din gra­ le, dc bariere, care nc determină pur legat de m îini fiindcă aparala.jul n-a Au participat tovarăşii M ihai Ce­ ţeri superiori, ziarişti.
bă sau din cîte alte motive — se mai .şi simplu să le abandonăm în anu­ sosit,la vreme. Noi n-am puiuţ aş­ rc, membru supleant al C om itetului Au fost prezenţi Ghcorghi Bogda-
Executiv, secretar al C.C. al P.C.R.,
lasă cite o lucrare neterminată, „co­ mite momente, din motive lesne de tepta la in fin it sosirea acestuia şi de vicepreşedinte al C onsiliului de Stat, nov, ambasadorul R. P. Bulgaria la
diţe" cum se spune chiar la I.C.S.H. înţeles. Orice aşteptare, orice ezitare aceea am repartizat şantierului Bucureşti,,şi membri ai ambasadei.
La prim a vedere faptul ar părea lip ­ din partea noastră poate periclita in- reparaţia capitală a cuptorului nr. In sp rijinul fur- Petre Blajovici, membru supleant al In tim pul recepţiei, tovarăşii Ştefan
sit de im portanţă; siderurgiştii de­ 5 de la O S M. II. recent tcrrrvnată. Com itetului Executiv al C.C. al Voitec şi G. T. Brankov au rostit
monstrează însă că lucrările neter­ „Jocurile" astea nu sînt iţelor sănă­ nai işti lor de la PC.R., vicepreşedinte al C onsiliului toasturi.
minate au o influenţă deosebită a- toase, fiindcă dc multe o ii ne sur­ Călan vin instala­ de M iniştri, D um itru Popa, membru Recepţia s-a desfăşurat într-o at­
supra procesului de producţie. prind nepregătiţi. ţii moderne, dc supleant nl Com itetului Executiv ai mosferă caldă, prietenească.
In legătură cu această situaţie Lipsa utilajelor sau a aparatajelor mare productivita­ C C. al P.C.R , prim-secretar al Co­
tovarăşul Costachc Zapis. inginer INVESTIŢIILE nu este caracteristică numai pentru m itetului orăşenesc Bucureşti al (Agerpres)
şef la sectorul de investiţii al exemplul concret pe caic l-am dat. te. P rintre acestea P.C.R, Grigore Geamănu, secretarul
com binatului hunedorean ne-a re­ ci pentru aproape toate lucrările mă­ se numără şi sta­
latat : „Avem o întreagă listă de ANULUI 1966 runte restante pe care le-a nomina­ ţia de încărcare a
lucrări mărunte neterminate. D intre lizat tovarăşul inginer Zapis. La ilu ­ furna lului nr. I.
acestea partea de construcţii-m ontaj m inatul cu lămpi etanşe ne-au lipsit Plecarea unor delegaţii
aferentă I.C.S.H. prezintă o valoare şi continuă să ne lipsească nişte do­ din fotografie.
de circa 500 m ii lei. Cele mai multe trarca în folosinţă a altor obiective ze. pe care încercăm acum să le fa­
r estanţe se consemnează in sectoarele de interes major. Să vă explic mai bricăm noi, neavînd însă siguranţă Foto: I TKRICK
cocso-chimic, furnale-aglomerare şi detaliat. In general, „codiţele" se că vom reuşi; la lucrarea de tratare 6 de specialişti rom ani
laminoare. nasc pentru că în pragul in tră rii în a apelor amoniacale de la uzina coc-
La sectorul cocso-chimic. deşi au producţie sau chiar după aceea lip ­ so-chimieă ne lipsesc încă patru vane
existat condiţii, a rămas ncterm inată sesc unele aparata je şi utila je. Obiec­ cu diam etrul dc 1000 mm. Aducerea în Uniunea Sovietică
etapa a doua de refacere a colecto­ tiv u l se predă, funcţionează, dar după lor se tărăgănează de doi ani dp zi­
ru lui principal de ape industriale Ră- aceea ne vine greu să revenim asupra le. La fel s-a prezentat situaţia şl la
căştie, in posesia căruia trebuia să lucrării, deoarece eforturile noastre maşina nr. 1 de răcire, unde C S H . Joi dimineaţa a plecat spre Mos­ tu rii al U n iunii Sovietice, jo i d im i­
intrăm în semestrul I a.c. In momen­ sînt îndreptate de m ult în alte direc­ nu ne-a asigurat din vreme boldurile cova o delegaţie de Specialişti din neaţa a plecat s:pre Moscova o dele­
tul de faţă aici se lucrează, dar r itm ul ţii. Oarecum este şi vina noastră pen­ si elementele lor de prindere. Dar. industria minieră, condusă de Bu­ gaţie de specialişti ai U n iun ii Naţio­
este atît de lent îneît cu greu putem tru că atacăm lucrări neasigurate to­ oricum o asemenea situaţie nu mai jor Almăşan, m inistrul minelor, care, nale a Cooperativelor Agricole de
crede că se va term ina la sfîrşitul tal cu cele necesare, bazîndu-ne pe o trebuie tergiversată. De aceea, con­ la invitaţia m inistrului industriei Producţie şi C onsiliului Superior al
anului. Tot în semestrul I trebuiau serie de termene de livrare, care în ducerea întreprinderii, analizînd sta­ carbonifere a U R.S.S, va face o v i­ A g ricu ltu rii, condusă de Nicolae Şte­
term inate şi instalaţiile de despră- final nu se respectă. Iată un exem­ diul realizării tuturor lucrărilor, a zită în Uniunea Sovietică. fan, prim-vicepreşedinte al U niunii.
fuire de la secţia de pregătire a căr­ plu concret, am intit de altfel şi de La plecare, pe aeroportul Bănea- La aeroport, m em brii delegaţiei
bunelui- Din cauza acestor instala­ tovarăşul Zapis. Montarea benzilor stabilit un plan de măsuri în care sa. au fost de faţă Alexandru Boa­ au fost conduşi de Eugen Alexe.
ţii. condiţiile în care lucrează m un­ extraetoaie trebuia term inată în tr i­ a inclus şi lucrările mărunte restan- bă, m inistrul petrolului, Ion Mineu, prim-vicepresedinte şi Stelian îones-
c ito rii noştri sînt destul de grele. mestrul 11, conform planului de mă­ Gheorghe Codreami, Constantin Ce- cu, vicepreşedinte ai U niu n ii N aţio­
Aici n-au fost term inate nici suri stabilit de comun acord cu com­ O. AURESCl) nuşe şi Traian Bîrsnn, adjuncţi ai nale a Cooperativelor Agricole de
instalaţiile de ventilaţie, tot de la binatul. Pentru a putea respecta ter­ m inistrului minelor, reprezentanţi ai Producţie, de specialişti din cadrul a-
pregătirea cărbunelui, şi unele lu ­ menele stabilite, sarcina de execuţie (Continuare in pag. a 3-a) M inisterului A facerilor Externe şi al­ eesteî U niuni şi al C onsiliului Su­
ci an pentru încadrarea in norme te persoane oficiale. perior al A g ricultu rii.
p.C l., cum ar fi : ilum inatul cu Au fost de faţă A. V. Basov, am ­ Au fost prezenţi A. V. Basov, am­
lămpi etanşe, instalarea unor tele­ basadorul U niunii Sovietice la Bucu­ basadorul U n iu n ii Sovietice la Bucu­
foane antigrizutoase, unele înlocuiri D e z b a t e r e a s a rc in ilo r d e p lan reşti, şi membri ai ambasadei.
(Agerpres)
de k abluri. reşti si membri ai ambasadei.
La fabr ica de aglomerare n-a fost ★
montată banda metalică nr. 2, cu La invitaţia M inisterului A gricul­ (Agerpres)
termen scadent în prim ul semestru,
nu s-a finisat hala exhaustoarelor, la
silozurile de dozare mai trebuie mon­ RITMICITATE Şl Sosirea în Capitală a unui colectiv
tate benz Ic extraetoaie, care înlo­
cuiesc dozatoarele LD A, e necesar să
se fără înlocuirea bordurilor la ma­ al Teatrului de stat de miniaturi
şina de răcire nr. 1 si montarea in ­
stalaţiei dc pulverizare cu detergenţi
la capul de descălecare al maşinii dc NOŢIUNI CE SE CONDIŢIONEAZĂ din Leningrad
răcire cte
Astfel de restanţe se repetă de la
an la an, de la lucrare la lucrare, Joi dimineaţa a sosit în Capitală tii oaspeţi vor prezenta intre 28 au­
■;c adună şi uncie ajung să... moară Adunarea de dezbatere a cifre lo r Pentru anii 1967-1970 colectivului ţie vă trebui creat neapărat un de­ un colectiv al Teatrului dc stat de gust şi 13 septembrie, cîte patru spec­
flc bătiîneţe. Pentru multe din „co­ de plan la U M. Cugir a scos în evi­ de muncă de la U.M. Cugir îi revin ‘ calaj dc cel puţin o lună dc zile în­ m iniaturi din Leningrad, condus dc tacole la C luj Braşov şi Bucureşti.
diţele" din anul acesta constructorul denţă faptul că m uncitorii, ingine­ sarcini mobilizatoare. Producţia glO-' tre uzinarc şi montaj. în aşa fel in ­ cunoscutul artist al poporului a!
ţsi motivează nerealizârile prin lipsa rii si tehnicienii uzinei, îndrum aţi bală va creşte în anii cincinalului-cu cit m ontajul şt livrarea produselor R.S.K.S. Ruse. Arlcadii Raikin. A rtiş ­ (Agerpres)
forţei de muncă. Uneori s-a auzit cam permanent dc organizaţiile de partid, 63 la sută, producţia marfă cu 82 să sc puatâ face ritm ic. Acest deca­
des m otivul ăsta. au obţinut succese frumoase în m un­ la sută, productivitatea muncii cu 42 laj vă trebui realizat încă din cursul
Exclusiv în scama constructorului că pe primele 7 luni; planul produc­ la sută. fn această perioadă m ajora- i trim estrului IV al anului 1966.
nu putem lăsa însă totul. O parte din ţiei globale a fost îndeplinit în pro­ rea: sarcinilor, de plan este determ i­ Din- discuţiile unor tovarăşi, p rin ­ Ş C O A L A N O U A
vină ne-o atribuim şi nouă fiindcă porţie de 101,18 la sută. producţia nată îndeosebi de dezvoltarea fa b ri­ tre care Traian Lupu, toan Ciocoi,
nu întotdeauna am asigurat la tim p marfă 100,75 la sută. productivitatea caţiei de maşini-unelte de aşchiăt Pilii 1 Radu a reieşit necesitatea creş­
utilajele pe care le solicita executan­ muncii 102,28 la sută, producţia m ar­ metale, prin asimilarea si introduce­ terii gr adulţii dc încurcare a masini- La începutul acestui an. într-o adu­ lii a fost term inată. Bucuria a fost
tul Alteori s-a întîm plat ca notele fă vindută şi încasată 112,5 la sulă, rea în fabricaţie a 15■ maşini-unelte lo r-u n rltr la întreaga capacitate şi nare populară a cetăţenilor din sa­ unanimă. Copiii vor învăţa într-o
de comandă suplimentare, elaborate preţul de cost a fost redus cu noi şi modernizarea altor 5 tipuri. folosirea raţională a tim pului de lu­ tul Valea Pocnii, comuna Visca, ra­ şcoală nouă, frumoasă, care întregeş­
pe parcursul execuţiei, să fie admise 678 000 Iei, iar la beneficii realizările Djscutînd pe mai ginea ■ noilor sar­ cru, factori deosebit de im portanţi ionul 11ia, s-a hotărit votarea con tri­ te construcţiile ridicate în ultim u l
la finanţare cu intîrziere, din cauză depăşesc cu 1 809.000 lei prevederile cini, majoritatea participanţilor la în menţinerea unui ritm ridicat si buţiei voluntare băneşti pentru con­ tiiriip în sat.
că noi n-am accelerat parcurgerea perioadei. In această vreme s-au rea­ adunarea de dezbatere a cifrelor de constant dc producţie. Rezolvarea a- strucţia unei scoli cu două săli de O contribuţie deosebită la con­
acestui drum. De asemenea, nccon- lizat peste plan 15 maşini-unelte, plan au scos in evidenţă faptul că cest'M* problcmp se impune datorită clasă şi locuinţă pentru învăţător. strucţia şcolii şi-au adus-o deputaţii
sultînd constructorul sau dirigintele 1056 bucăţi maşini de cusut dc uz în uzină mai sînt încă numeroase re­ faptului că indi ii de folosire inten­ Apoi, m obilizaţi de către com ite­ Elorea Nan, Cornel Mîculas, m em brii
dc lucrare, deci necfectuînd o anali­ casnic, 1000 bucăţi demaroare şi alte zerve interne nefolosite. M u lţi vorbi­ sivă a unor utilaje sînt sub posibili- tul dc cetăţeni şi deputaţi, toţi lo­ com itetului de cetăţeni losif Bota,
ză temeinică, s-au radiat a rb itrar din produse. tori, printre care Livju Ghemes, cuitorii au m uncit cu m ultă sîrguin- Sevaslean Marcu si Crăciun Bisorra.
documentaţii lucrări care ulterior Aşa după cum s-a subliniat în re­ Teodor Josan Si miori Stînea, au sub­ A O/VnGA ţă la procurarea m aterialelor şi
s-au dovedit a fi necesare. Desigur feratul 'prezentat, cît şi în discuţiile lin ia t ncccsilalca îm bunătăţirii r it­ transportul lor. IOAN IUICLEA
că toate acestea n-au netezit drum ul participanţilor un efect pozitiv asu­ m icită ţii producţiei In această direc­ (Confinuarc în pag. a 3-a) Intr-un tim p scurt, construcţia şco­ corespondent
constructorului spre realizarea la pra realizării sarcinilor de plan l-a
tim p a tu tu ro r obiectivelor". avut traducerea în viaţă cu consec­
O nouă lăm urire, p rivind situaţia venţă a prevederilor planului M.T.O.
ntîtor lucrări mărunte neterminatc, Din cele 68 măsuri preconizate s-au
am solicitat şi conducerii I.C.S.H., aplicat 4fl. printre care se numără Raportează | ÎN UNITĂŢILE TRUSTULUI REGIONAL GOSTAT
după ce în prealabil am expus punc­ s t o g extinderea uzinării pe maşini-unelte
tul de vedere al beneficiarului. Ne-a cu comandă program, reorganizai ea I
răspuns tovarăşul Ioan Tifrea, ingi­ atelierului dc instalaţii hidraulice la
ner şef coordonator al întreprinderii: .secţia maşini-unelte, reamennjarca a- succese
„Aş încerca să explic naşterea aces­ tclierului de ridicătoare hidraulice, I CE ÎMPIEDICA FOLOSIREA
tor .codiţe" prin prisma unor cau­ executarea si introducerea unor dis­
pozitive dc mecanizare şi protecţie a
ze generale. Ceea ce am să spun este m uncii.
însă valabil pentru aproape fiecare D Pe adresa Com itetului regional
lucrare în parte. O atenţie deosebită s-a acordat dc partid au sosit zilele aceştia
De la inceput este necesar să afirm îm bunătăţirii calităţii produselor fa­ telegrame prin care colective de JUDICIOASĂ A TRACTOARELOR?
că nu putem fi total de acord cu a- bricate In uzină au fost alcătuite muncă din dife rite domenii de
firm a tia tovarăşului Zapis, po trivit echipe de specialişti care s-au depla­ activitate raportează îndeplinirea
căreia m otivul invocat continuu pen­ sat pe teren la beneficiari spre a co­ şi depăşirea sarcinilor dc plan la
tru acoperirea nerealizărilor ar fi lip ­ lecta observaţii legate de calitatea toţi indicatorii. In preajma m arii sărbători de Ia menţinute în stare curată de buru­ executa în plus arături pe circa 300
sa forţei de muncă. Admitem acest produselor livrate, observaţii de care „Sărbătorind rea de a X X lt-a i 23 August lucrătorii gospodăriilor a- ieni. Iată deci o lucrare necesară şi de hectare. Nu se mai poate spune
adevăr pentru modul cum se mun­ Lumină sî confort. s-a ţinut seama în procesul dc fa b ri­ aniversare a eliberării patriei in gricole de stat dîn regiunea noastră rare trebuie efectuată pînă la însă- că tim pul a fost o piedică în realiza­
ceşte acum la colectorul Rărăştîeşi caţie. condiţiile unui însufleţit nvint in au raportat terminarea treierişuluî şi m inlări. Dar, cum să sc execute cînd rea acestui lucru! Dc aceea este ne­
întrecerea socialistă, m uncitorii, înmagazinai ca recoltei de pe toate mai sînt încă suprafeţe mari de arat ? cesar ca în zilele care urmează, în
inginerii si tehnicienii din cadrul cele peste 5 700 hectare cultivate cu D intr-un calcul sumar rezultă că toate gospodăriile agricole de stat să
C om binatului carbonifer Valea giîu. în ultim ele cinci zile, prin folosirea fie luate măsuri eficiente care să
P rezenţi l datorie podăriile agricole de stat şi-au pre­ maî judicioasă a tractoarelor, unită­ ducă la impulsionarea executării a-
Pentru anul agricol 1066-I0G7, gos­
Jiului raportează că în primele
şapte luni ale anului au extras
ţile Trustului regional gostat puteau
r aturilor.
văzut in planurile de producţie să în-
peste plat' <1.020 tone dc cărbu­
ne cocsificabil şi energetic, au sâinînţeze cu griu si alte cereale pă-
realizat sarcina dc creştere a pro­ ’ ioase de toamnă o suprafaţă de 9.050
Şiragului de realizări — siderur- cub ulii. iar acum. prin succesive riului alunecător, alint/ind etajul d uctivităţii muncii în proporţie hectare. Tocmai de aceea, paralel cu
treicnşnl. în multe unităţi s-a acor­
giştii, leroviani. cncrgelicienii. me­ acumulări, mai mull cu 236 Ug pc VI. dc 103.8 la sută şi au obţinut in dat o mare atenţie executării arătu­ In m a g a z in a r e a re c o lte i
dicii, lucrătorii de la poştă, pre­ m.c. Ce înseamnă accaslă creştere ? Prezent la datorie au răspuns şi semestrul I economii la preţul de
cum şi tofi acei care au fost pre­ Ca să fiu mai sugestiv va spun că lnro\' iar ii. oamenii cai c pc drumu­ cosi nl întregii producţii marfă în rilo r dc vară ca factor hot.ii'îtor în
zenţi la datorie in această zi de in numai 5 luni furnalul nostru rile dc o/e/ ale patriei lac ier/nlitru valoare dc aproape 11,3 m ilioa­ sporirea producţiei viitoare. Pînă a-
aur/usl — i-au adăugat prin mun­ produce toată cantitatea dc tontă materială intre oiaşc/c noastre, in ­ ne Ici cum, s-au efectuat m ături pentru g ra b n ic te rm in a tă !
ca lor noi valori şi Irunniscfi. a Rotruinici anului 1038. tre ramurile prospere ale economi­ ★ iusăm inţări pe mai bine dc 1200 hec­
Sintem la Huncdoaia. A ctivita ­ Paşii ne poartă şi în alte locuri ei socialiste. La Simeria. in stafia tare'. In gospodăriile agricole dc stat
tea lebrilă ce .se desfăşoară la dc muncă ale combinatului hunc- iria j şi călători, tura condusă dc Col puţi vi il flc muncă al În tre ­ din Alba l i l :a Galda. Bînea şi D;n (oale colţurile regiunii, ieri Brad 92,3%'
pregătirea şarjelor, in sălile dc co­ tloican. La uzina cocso-clumică, la Constant in Btc/.oianu, împicr/nlul prinderii m iniere Har za rapor­ (i'elmar s-a -muncii m ult la executa­ ne-au sosit veşti hune privind lucră­
menzi a furnalului nr. 5. pc plat­ laminorul de si rină, la o felu­ bloclust M orarii Ioan II. echipele tează că a depăşit planul produc­ rea arăturilor in ultim ele zile. Co- rile de treîeriş. Piste urmarea fireas­ Hunedoara 74,7%
forma de descărcare, este un semn rii. ca şi in celelalte secţii cu lui Dan Bcniamin şi Ioan llatcrian, ţiei globale pc şapte luni dîn a- lecliveld" (le ninm ilori din aceste u- că a faptului că în ultim ele zile, prin Haţeg 71.3%
cu şi aici ştalela a fost predaţii loc continuu freamătul muncii nu nu raportat la sfiişitul zilei dc rest an cu 5 milioane Ici. o rea­ nil,i11 an executat, m ultim ele două m ă ririle luate dc către conducerile
in m iini sigure. A lături de virsla conteneşte nicijo clipă. Orele cal­ muncă desfăşurarea normală a lizat ceonomii la preţul de eosl z.île.araturi pe mai m ult dc 200 hec­ u n ităţilor agricole, cu sp rijinu l şi sul)
linărâ a tării, ci celebrează şi un de ale Hunedoarei i.şi găsesc echi- tralicului Icroviar. în sumă dc peste 2 milioane lei tare. îndrumarea organizaţiilor de partid, Felul în care s-a m uncit în u tti-
mai recent eveniment : 10 ani vaicnlul Htcsc Şi in cele 77 tone In ambianta entuziastă a marii si si-a îndeplinit angaja meu tul In ansamh'n însă. pe Trustul regio­ mele zile dovedeşte cA atunci cînd
de la intrarea in luncfiune a cocs, 454 lonc atilomcrai Ictos, in sărbători naţionale o bună parte nal /gostat, ritm ul in care se deslă- ritm ul treierisului s-a intensificat. se manifestă preocupare pentru fo­
furnalului. II înlilnim pe plat­ cele 70 tone otel. 500 lone de la ­ (Im medicii regiunii, şi-uu continuat la metal. şoară arăturile este ncsalislă' ălor Astfel, din situaţia operativa rezultă losirea cu chibzuinţă a tutu ro r fo r­
forma acestuia, acolo unde l-am minate date peste plan. in zilele dc cu druqoste şi pricepere activita­ * Atest lucru denotă că nn peste toi ca pînă aseară. în cooperativele a- ţelor şi m ijloacelor existente în fie ­
vă'/Ad şi cu zece ani in urmă, pe 23 şi 24 august, din carc-şi plă­ tea lor umanitară, cnerriclificnii, Lucrătorii cooperaţiei fie con­ se acordă atenţia cuvenită folosirii gricolc s-a treierat recolta de giîu care unitate, rezultatele sînt bune.
şelul de schimb Francisc Sweicnl- mădesc laima şi mîndria dc side- .strunind miile de kilow aţi pe vas­ sum din regiunea Hunedoara ra ­ din nl>n a trai toarelor, prin organi­ dp pc 93.2 la sută din suprafaţă. Pc Arest lucru trebuie să preocupe şi
ler. nnţiişti Dumitru .Serbau. Alexan­ tele relele aeriene, nc-au adus in zarea de schimburi prelungite. In conducerile u n ită ţilo r agricole din
— Mi-nminlc.sc dc clipa solem­ dru Bulgara, Filip Băluccscu, M ar­ casă lumina, harnicii brutari ne-au portează c;i sarcinile dc plan pc gospodăriile agricole dc stat (Im Că­ raioane, la dala de 25 august inclu­ raioanele Haţeg, Hunedoara, Brad şi
nă cind o leliţă de numai citiva cel Ciobanii,' Alexandru No/or/n/i prctiălil piinea caldă şi rumenă ne­ şapte luni la desfacere au fost lău, Miercurea, Orlea şi Pelreşti. de siv. areast.i situaţie arăta astfel : chiar Sebeş unde. asa după cum se
cîteva zile nu s-a tras nici o brazdă
anişori a dat loc primei încărcă­ şi mulţi a ll‘i d i/1 vasta cetate de cesară traiului cotidian. rcnlîzatc în proporţie de 101,1 la sul) pretext că maî e timp. Conduce­ vede şi dîn situaţia dc mai sus, a
turi, — ne spunea (Unsul. Au u r­ metal a patriei. T oii cei prezenţi la datorie, spre sută, la achiziţii — 108,8 la sulă, rea trustului gostat ne spunea că în Alba 98,3% mai rămas de treierat grîul de pe
mat emoţiile primei şarje, apoi cei N ici schelele Hunedoarei nu lauda zilei care le a deschis dru­ unităţile am intite se manifestă o au-
zece ani de intensă funcţionare mul spre un trai mai fericit şi la prestaţii de servicii — 172 la tom ulţum ire. in sensul că aproape Mia 97.1% suprafeţe mai mari. Aici sînt create
Fiecare an a adus cu sine creş­ şi-au incetat pulsul cotidian La prosper', au înscris pe frontispiciul sută. ta producţie — 118 la sută, jumătate clin suprafeţele ce urmează Deva 94,3% toate condiţiile pentru ca în urmă­
terea m aturităţii noastre profesio­ glisarea blocului B4, brigăzile con­ muncii noi succese, iz.vorite din iar la construcţii în proporţie de a fi în.sămînţate sînt ogorîle. Dar toarele zIIp lucrările de treieriş şî în-
nale şi implicit o indicilor de folo­ duse dc Nicolae Dancu, Viorel conştiinfa clară a datoriei lor so­ 114 !a «udă. aceste arături au fost executate cu Orăşlic 93,1% mngazinarr a recoltei de grîu să fie
site a nrircqalulin. ha început Baban şi Petru Hoca au hrănit cu cialiste. A NAGY multe zile în urmă şi vor trebui Sebeş 92.5%
1000 kg dc fontă la fiecare metru betoane gurile lacome o/e. co/rn- C. AL1IEANU încheiate.