Page 86 - Drumul_socialismului_1966_08

>cr v'<
e<kvatd-l

PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNIJI-VA I
De la Muzeul de istorie Tovarăşul Micolse Ceauşescu
a Partidului comunist,

a mişcării revoluţionare a primit delegaţia Adunării

şi democratice
Populare a R. P. Bulgaria
din România

Muzeul de istorie a P artidului co­ V ineri, 26 august, secretarul gene­ prin ţară şi a m ulţu m it pentru
munist. a m işcării revoluţionare şl ral al C om itetului Central al P arti­ condiţiile create delegaţiei, pen­
democratice din nomAnia roagă pe dului Comunist Român, tovarăşul tru posibilitatea de a cunoaşte rea­
cei ce deţin documente, scrisori, fo ­ Nicolae Ceauşescu, a p rim it delega­ lizările obţinute dc poporul ro­
tografii, obiecte despre activitatea ţia A dunării Populare a Republicii mân pe târîm (politic, economic, so-
celor ce în anii 1940-1944 au fost Populare Bulgaria, condusă de prof. cia l-cu ltu ia l, cxprim îndu-şi convin­
deţinuţi în lagăre, să ia legătură cd ing. G. I. Brankov, preşedintele Co­ gerea că vizita delegaţiei A dunării
conducerea muzeului în Şoseaua I<i- misiei permanente pentru construc­ Populare a R.P. Bulgaria se înscrie
seleff nr. 3, raionul 30 Decembrie ţii. arhitectură şi sistematizare a A- ca un nou aport la adincirea priete­
A N U L X V III NR. 8.(24 S IM B A T A 27 AUGUST 19(6 4 PAGINI - 23 BANI — Bucureşti. dunârii Populare, care ne vizitează niei dintre cele două popoare vecine.
tara la invitaţia M arii Adunări N a­ Tovarăşul Nicolae Ceausescu a e-
ţionale. videnţiat dezvoltarea continuă a re­
La întrevedere au participat tova­ la ţiilo r frăţeşti dintre România şi
răşii A lexandru Drăghici. Paul N i- Bulgaria, dintre Partidul Comunist
culescu-M izil, Ştefan Voilec, Andrei Român şi Partidul Comunist Bulgar,
NOI CĂMINE Păcuraru, membru al CC. al P.C.R., tre cele două ţări şi popoare. Secre­
bazate pe prietenia tradiţională din­
C C. al P.C n. şi
şef de secţie al
prof. Tudor Tonescu, membru cores­
tarul general al C.C. al P.C.R. a sub­
pondent al Academiei, membru al lin ia t că adincirea acestei prietenii,
Comisiei de politică externă a M.A.N.
CULTURALE Parlam entarii bulgari au fost înso­ dezvoltarea colaborării m ultilaterale
dintre cele
două ţări constituie o
ţiţi de Gheorghî Bogdanov, ambasa­
contribuţie la întărirea un ită ţii ţă ri­
dorul Republicii Populare Bulgaria
lo r socialiste.
In ziua aceea veniseră la cămi­ la Bucureşti
nul cultural din Crişan peste 1000 Tn tim pul întrevederii, conducăto­ Întrevederea s-a desfăşurat Intr-o
de locuitori din ţoale sulele apar- rul delegaţiei parlamentare bulgare atmosferă caldă, prietenească.
linâtoare comunei Ribiţa (Brad).
Au (inul sd lie părtaşi la bucuria a îm părtăşit im presiile din vizita (Agerpres)
localnicilor: inaugurarea căminului
lor cultural, la a cărui construcţie
a lucrai aproape tot satul. Oame­
nii din Crişan şi-au dorit un că­
min nou. spaţios şi luminos. In u r­
mă cu doi ani au pus temelia edi­ T E L E G R A M E
ficiu lu i lor de cultură, iar de atunci
au muncit cu dragă inimă la înăl­
ţarea lui, aducînd economii de pes­ Cu p rile ju l sărbătoririi celei dc-a liste România, au mai sosit telegra­
te 30 mii Ici. X X H -a aniversări a eliberării Româ­
In ziua cind ţntteaga ţară sărbă­ niei de sub jugul fascist, pe adresa me de felicitare din partea urm ăto­
torea cea dc-a X XlI-a aniversate tovarăşului Niculae Ceauşescu, secre­ rilo r şefi de state :
a eliberării patriei, crişănenii săr­ tarul general al C om itetului Central Juan Carlos Ongania, preşedintele
bătoreau şi inaugurarea lăcaşului al P artidului Comunist Român, au so­ N aţiunii Argentiniene; Hans Schaf-
cel nou. sit telegrame de felicitare semnale de: fner, preşedintele Confederaţiei El­
Pentru ca sărbătoarea să lie mai C herif Bellcassem, coordonatorul se­ veţiene ; Sabah al Salim al Sabah,
plină de frumuseţe şi veselie, ar­ cretariatului Executiv al Frontului em irul K uw eitului ; M oktar Ould
tiştii amatori din comuna vecină, de Eliberare Naţională din Algeria; Daddah, preşedintele Republicii Is­
Luncoiul d& Jos, au pregătit un Luis Coivalan, secretar general al
program bygut şi. împreună cu lot- P artidu lui Comunist din Chile ; A l- lamice M auritania ; Alberto Heoer
maţiile locale, au reuşii să dăru­ phonse Massemba-Debat, secretar Re- Usher, preşedintele C onsiliului Naţio­
iască celor prezenţi un spectacol neral al M işcării Naţionale a Revolu­ nal de Guvern al R epublicii U ru-
de o apreciată ţinută artistică. ţiei — Congo (Brazzaville) ; AH Sa- guay.
M oţii din satele comunei Ribiţa bri, secretar general .al U niunii So­ (Agerpres)
au participat. Intr-o singură tună. Şedin}a Comisiei cialiste Arabe — R.A.U,
la două sărbători de acest lei.
Pe adresa C om itetului Central al
Pentru că inaugurarea căminului VULC AN - oraşul m inerilor de la poalele m unţilor cu acelaşi
cultural din Crişan a fost preceda­ eeonomico-financiare a M.A.N. P artidului Comunist Român,, au mai
tă de darea in folosinţă a altui nume — cunoaşte In anii noştri o in llo riie nem aiintilnită pe aceste trim is.telegram e de felicitare cu p ri­ ŞTIRI
lăcaş de cultură in satul vecin, lejul sărbătoririi zilei de 23 August
Dumbrava dc Jos. plaiuri. Ezekias Papaioannou, secretar gene­
In ziua de 2G august a avut loc o Proiectul de decret a fost prezen­ ral al P artidului Progresist al Oame­
şedinţă a Comisiei economico-finan- ta t în faţa comisiei de către m inis- n ilo r M uncii din Cipru (A .K .E .L) ;
ciarc a M arii Adunări Naţionale, truL industriei construcţiilor de ma­ Biroul Secretariatului C om itetului INFORMAŢII
condusă de deputatul Aldea M ilita - şini, M ihai Marinescu, care a dat Central al P artidului Comunist Ita ­
ru, vicepreşedinte al comisiei. A fost explicaţiile cerute de deputaţi. lian; Samuil M ikunis, secretar gene­
In urma dezbaterilor care au a-
LA P LA TĂ BENEFICIARUL modificarea unor dispoziţii din De­ vut loc, proiectul de decret a fost ral al P artidului Comunist din Jz- din Deva au predat recent blocul
examinat proiectul de decret pentru
• Constructorii
de locuinţe
rael.
avizat favorabil. A vizul comisiei a
Cu acelaşi prile j, pe adresa tovară­
cretul nr. 7/19G4 privind organizarea
Dc remarcat că plnă la această
şi funcţionarea M inisterului Indus­ fost înaintat C onsiliului de Stat. şului Chivu Stoica, preşedintele Con­ turn K3, cu 40 de apartamente.
dată colectivul şantierului nr. 1
acolo unde se produce Constantin Toma, secre­ trie i C onstrucţiilor de Maşini. (Agerpres). siliu lu i de Stat al Republicii Socia- a predat 428 apartamente, depă-
R EFU ZĂ . De ce? şi de unde se livrează tarul com itetului de şindu-şi planul fizic aferent pe­
partid de
la
oţelăria
metalul.
rioadei. O dată cu predarea a-
M artin nr. 2 — ni se da-
O situaţie statistică a-
rată că în peste 200 de toresc nouă, oţelarilor. cestora num ărul apartamentelor
construite în Deva, tn perioada
cazuri este vinovată ca­ Au fost numeroase şarje 1958-1966 se ridlcfi la 2.728.
Pe poarta C om binatu­ m ult. este chiar... norma­ litatea, celelalte refuzuri care au avut o fierbere 1. M. Barza A lt convoi de
lu i siderurgic din H une­ lă. Aşa cum .norm al" apartinind desfacerii Be­ necorespunzătoare la tu r­ vagonete pline cu minereu, a-
doara ies zilnic m-ii de consideră şi tovarăşul n eficiarii acuză inclu­ nare datorită dezoxidării 9 In semn dc preţuire a m un­
'to n e de metal care-şi Mîrpea Ostaficiu, adjunc­ ziunile nemetalice ■' în prea avansate, elaborate devărate mesagere nle hărni­ cii depuse peste 1.300 de fruplaşl
încep drum ul spre bene­ tu l şefului serviciului masa de oţel, procentul sub temperatura pres­ ciei oamenilor ce l-au smuls în întrecerea socialistă, tfln în ­
ficiari. Produsele finite desfaceri de la C.S.H., necorespunzâtor de car­ crisă, sau peste lim ita adîncurilor. \ treprinderile industriale ale re­
sau sem ifinite însumează ca .in flecare zi, fiecare bon, abateri la analiza admisă care au condus 4 * # y giu n ii noastre, au participat Ia
munca a m ii de oameni, salai iat de la urm ăriri o- chim ică ca urmare a se­ la defecţiuni de suprafa­ excursiile organizate din fondu­
care şi-au cîştigat un perative să încheie acte gregaţiei e l e m e n t e ­ ţă şi deci la refuzarea rile C onsiliului Central al U n i­
frumos renume. P rintre către A rb itra ju l de stat l o r carbon şi sulf în şarjelor. A lteori, linia de unii Generale a Sindicatelor.
faptele care i-au făcut pentru cîte o cauză de masa dc oţel, profile ne­ turnare nu a fost bine De la Com binatul siderurgic
cunoscuţi pe siderurgiş- refuz de plată* In a- corespunzătoare la pro­ pregătită, ceea ce a fă­ Hunedoara — întreprindere fru n ­
tii com binatului nu sînt ceastă direcţie s-a emis ba de refulare pentru cut ca pe pereţii lingo- taşă pc ţară — de exemplu, au
numaj plusurile înregis­ chiar o dispoziţie de ser­ bare trase, fisuri, crăpă­ tierelor să apară arsuri. plecat în excursie peste 1.000 de
trate faţă de plan, dar viciu. tu ri la capetele barelor, Am avut cazuri de îm ­ fruntaşi in întrecerea socialistă.
si calitatea m etalului hu- Se pune însă întreba- defecte de suprafaţă p ăturiri, bavuri, inclu­ P rie­ w l l ' * ii n La o asemenea excursie vor par­
nedorean. Există deci o ziuni nemetalice şi altele. ■ ■ riij ticipa, în curînd, ş| pu rtăto rii ste­
(preocupare s u s ţ i n u ­ Com itetul de partid a a- ■tn*, luţei p u rp u rii de la mina Aninoa-
t ă pentru ca oţelul fa­ naliznt cauzele care duc sa, pentru care sînt alocate cea.
bricat să corespundă e- la calitatea necorespun­ 45.000 lei. In perioada celor şase
xigcntelor justificate ale Pe magistrala oţel-maşină zătoare a oţelului şi a tenie '•am luni pentru această formă de s ti­
beneficiarilor. indicat conducerii tehni- m ulare a fru n ta şilor s-au chel­
Şi cu toate acestea în cq să exercite cu m axi­ J, tu it peste 750 m ii de Ici.
termoeupla în cînt
anul în curs la peste 2000 mum de exigenţă contro­ y » - ? . MH
de cazuri beneficiarul a rea: de ce se caută cau­ (crăpături şl suprapuneri lul ansam blurilor de tu r­ 9 Te mai multe stadioane din
spus: „N u !" la plata pro­ zele refuzurilor de plată din laminare), nerespec- nare. să folosească pe 7 . A A L i regiunea noastră vor avea loc du­
duselor, refuzînd să a- la A rb itra ju l dc stat şi tarea dim ensiunilor co­ scară largă m inică, începind de la orele I I ,
chite sumele cuvenite nu in combinat? A rb itra ­ mandate şi altele. Recla­ de imersiune pentru mă­ m eciuri de fotbal contînd pentru
pentru m etalul ce i-a fost ju l de stat nu va face mante sînt Fabrica de surarea tem peraturii me­ r Z.'-Jw „Cupa României" ediţia 1966-1967.
talului şi să extindă u-
trim is pe baza comenzi­ altceva decît să medieze rulm enţi Bîrlad, Uzina m ofin* şi „Term icen" în şi joc i - W Vor avea loc urm ătoarele m eciuri:
lor. De ce? între beneficiarul care de ţevi Roman, Industria tilizarea p ra fu rilo r „T er- M inerul Aninoasa — Ş tiinţa Pe­
U nii tovarăşi din d i­ refuză plata şi furnizo­ sîrmei Cîmpia T urzii, U- L a x *,z * ^ v K p - troşani, C.F.n. Simeria — A urul
recţia comercială a C S. ru l păgubit şi să-şi spu­ zînele „Steagul roşu" vederea îm bunătăţirii ca­ Rrad, C.F.R Tciuş — T extila
Hunedoara spun, Incer- nă cuvîntul stabilindu-l Braşov, Oţelul roşu şi lită ţii suprafeţei lingou- Cetăţenii oraşului Alba lulia au »'$|j Sebeş, Dacia Orăştie — M inerul
cînd o justificare, că pe cel care poartă răs­ alte unităţi beneficiare rilo r. Abaterile de la teh­ lost martorii unei impresionante FJyZ- Tcliuc.
H i'/ .
.faţă de volum ul mare punderea. Cauzele, refu­ rare, pe bună dreptate, nologic însă n-au fost manifestări a tinereţii. Din in iţia ­ m w 'x
de comenzi, de ordinul zu rilor de plată nu vor au executat un control complet înlăturate şi, tiva comitetelor orăşeneşti U.T.C. # j « | l ' « R # Locuitorii satelor Poroş.şl
zecilor de m ii, refuzuri­ putea fi înlăturate de ar­ exig entral m etalului de­ din această cauză, încă Alba lulia şi Orăşlie şi cu spri)i- Sălaşul dc Jos au p rim it dc cu-
le de plată sînt procen­ b itri, cî numai de cei oarece de calitatea lui mai avem reclam aţii din nul consiliilor raionale U.C F.S. şi rind oaspeţi din localităţile veci­
tual scăzute**. Din tonul care sînt autorii lor. Şi. depinde calitatea produ­ partea beneficiarilor. în ­ al caseloi raionale de cultură s-a ne: form aţiile artistice ale cămi­
cu care este susţinut a- de ce n-am spune-o, în selor pe care le realizea­ lăturarea lo r este pentru organizat la Alba lulia o duminică nului cultural din Sălaşul de Sus.
cest argument deduci că cazurile în care benefi­ ză. noi o problemă". cultural-sportivă care, prin conţi- m ffc r M Pc scenele din cele două sate, ar­
situaţia nu este cituşi ciarii au spus „N u!" la .Unele dintre cauzele S. POP .nutul ei bogat, prin varietatea pro­ Iw K fT - ^ ^ ..• « L d S k '-^ s K tiştii amatori au prezentat piesa
de puţin de natură să plată, autorii acestor re­ refuzurilor de plată. — (Continuare gramelor prezentate de lorm aţiile lui Vasilc Alecsandrt, „P iatra din
neliniştească, ba mai fuzuri sînt în combinat, ne spunea t o v a r ă ş u l In pag. a 3-a) tineretului celor două oraşe, au o- ( K casă", care s-a bucurat dc un deo­
ierit sutelor de spectatori mi­ sebit succes Spectacolul a fost în­
tregii şi de programul brigăzii ar­
nunate clipe dc dcsl iude re... f t c i . '- ■... tistice dc agitaţie.
: Clipele sini emoţionante. Sosesc
oaspeţii din Orăşlie. Din zeci de
VIEŢI 0 BEBK.TA BUM! IM «B l VITO» 7 piepturi rrisu/m un clntec tineresc. m m m m m m m a
Ora 10,30. Semnalul
începerii
manttestaţiilor cultural- sportive a
lost dat. Pe stadioane se întrec
voleibaliştii, handbalist ii şi lot bă­
V
ii ştii, atleţii, in li mp ce pe scena De ce nu pEeacă cursa
casei raionale de cultură îşi de­
INTENSIFICAT! RITMUL ARĂTURILOR monstrează măiestria soliştii vo­
cali şi dansatorii.
Prim ii urcă pe scenă oaspeţii.
Formaţia corală, alcătuită din ti­
Fiecare lucrător din agricultură cu­ cooperativele agricole din V inţul de a ră tu ri? Răspunsul la aceaslă .între­ neri de la labricilc „ Vidra", ,.C/w-
noaşte însemnătatea pe care o pre­ Jos, Vinerea, Simeria etc bare este că din partea conducerilor ‘ni/ca" şi instituţiile sanitare din unele autobuze ?
zintă arăturile pentru soarta produc­ Sînt insă şi unităţi agricole in care u n ită ţilo r am intite, există o insufi­ Orăşlie, interpretează m talent
ţiei. Cercetările ştiin ţifice au dovedit, nu se acordă atenţia cuvenită- pregă­ cientă preocupare pentru a crea con­ cinlece care relielează cu putere
ia r practica de producţie a u n ită ţi­ tirii unei baze trainice producţiei v i­ d iţii corespunzătoare obţinerii unor frumuseţea muncii şi vieţii lor. dra-
lo r agricole a confirm at că neexecu- itoare. Iată cîtcva exemple. La coo­ recolte sporite în anul viitor. yostea . şi recunoştinţa lată de
tarea la tim p şi de calitate a arătu­ perativa agricolă din Rîul Alb, ra­ Analizind modul cum se realizea­ partidul iubit.
rilo r duce la diminuarea recoltelor ionul Haţeg, nu s-au arat nici 25 ză vitezele zilnice stabilite la ară­ Pe scenă urcă apoi, tind pe tind,
cu sute de kg la hectar. D intr-un cal­ hectare din cele peste 150 care au turi. se constată că în această p ri­ orchestrele dc muzică populară din Pentru satisfacerea transportului — Cite autobuze sînt imobilizat*» mari şi sînt foarte aglomerate.
cul sim plu reiese că pierderile ce se fost cultivate cu griu. Tractoristul E- vinţă există încă o serie de deficien­ Orăşlie şi Alba lulia. talentaţi in ­ în comun, I C O . Petroşani a fost în ­ In garaj? Petru Drăghici : Am două propu­
pot înregistra de cooperativele agri­ m il Racovită ne-a inform at că la a- ţe. Numai aşa sc explică de ce în terpreţi ai cintecului românesc, zestrată an de an cu un num ăr spo­ — Precis nu ştiu In tot cazul neri: să fie prelungit actualul tra ­
cole din regiunea noastră la cultura ceastă unitate dc peste 10 zile nu s-a zilele de 24 şi 25 august cu 49C trac­ care au dăruit spectatorilor melo­ rit de autobuze. In prezent parcul multe. De vină este revizorul tehnic seu Aeroport — cartierul „7 Noiem­
g riu lu i, ca urmare a intîrzierîi ară­ tras măcar o brazdă Deoarece con­ toare s-au aj*nt abia 2104 hei tare. dii de. o deosebită frumuseţe. Nu auto al acestei întreprinderi dispune din tura de ieri. care nu mi-a lăsni brie" Petrila cu încă o staţie. E po­
tu rilo r, se cifrează la citeva sute sau ducerea cooperativei tărăgănează e- S.M .T.-urile din Haţeg şi Dobra nu mai puţin guslalc au losl şi melo­ de 83 autobuze. Tn una din zilele nim ic în scris. sibil acest lucru pentru că autobu­
chiar zeci de m ii de tone boabe. liberarea terenului, tractoarele repar­ au arat nici 2,5 hectare în medie pe diile de muzică uşoară, dansurile trecute am călătorit cu cîteva din In lipsa revizorului tehnic de ’a zele aşteaptă la cap de linie chiar
In acest scop este necesar ca în tizate acestei unităţi se folosesc în zi cu un tractor. Folosirea cu randa­ sau recitările. A plăcui mult mo­ aceste autobuze. garaj maşinHe au plecat în cursă 30 de minute,
fiecare cooperativă agricolă să se ia alte scopuri. De asemenea, conduce­ ment scăz.ul a tractoarelor se dato- nologul „Cizm arii", prezentat de Ora 4. La dispeceratul central al fără ca în prealabil să fie supuse ţi­ Ştefan H alint: Cred că aglomeraţia
măsuri eficiente pentru folosirea cu rea cooperativei agricole din Unirea reşte pe de o parte faptului eă me­ tinărul C. Slrbn din Alba lulia. d irijă rii transportului în comun, ma­ nui examen minuţios. Rezultatul? provocată la intrarea şi ieşirea m un­
m axim um de randament a tractoare­ a solicitat in nenumărate rînduri canizatorii nu au teren eliberat, iar Cu aplauze au fost răsplătite ş i re fierbere M ulte din autobuzele Pînă la ora 12.00 patru autobuze «■> cito rilo r din schimb, cit şi seara în ­
lo r la executarea arăturilor. U rm ă­ tractoare de la S M T. Haţeg pe mo­ pe de altă parte slabei preocupări celelalte numere din program. Si programate in cursă nu puteau lua făcut calea întoarsă pentru remedic tre orele 19-21, poate fi evitată prin-
rind modul cum se preocupă condu­ tiv că are condiţii să execute arături de care dau dovadă şefii de brigadă pe bună dreptate Reprezentanţii startul din lipsă de taxatori. După rea unor defecte ce puteau fi uşoi tr-o d irija re mai raţională a auto­
cerile u nităţilor agricole de asigu­ pe circa 150 hectare Dar, de fiecare în privinţa u tiliză rii tim pului pro^ celor două oraşe au dai spectatori­ o întîrziere între 20 de minute şi o depistate îna in te de a fi îndrumate buzelor. In acest sens aş propune în ­
rarea unei tem elii trainice producţi­ dată mecanizatorii au întim pinat ductiv, lucrul efectiv în brazdă fiin d lor tot ce au putut realiza mai oră şi 20 de minute, au sosit şi ta­ în cursă. fiinţarea unui post de dispecer la
ei anului viitor, se constata, de Ia greutăţi, paiele, nefiind transportate doar de citeva ore pe zi: Inimos La un moment dat punctele xatoarele E Iacob, F. Verescu, A. Un num ăr mare de autobuze Ies Lonea, care să îndrume mai opera­
caz la caz, aspecte pozitive şi nega­ de pe terenul ce trebuia arat, ori nu păreau să fie împărţite. Dar... pre­ Grun, A. Cîucâ, M. Cuipse, R. Stan- zilnic pe poarta garajului cu o toa tiv cursele ce vin de la Petroşani
tive. Astfel, sc poate evidenţia, ca erau identificate suprafeţele pe care Situaţia araturilor de vară în zentatorul anunţă un nou număr ciu şi incă vreo citeva. Să raportăm letă neîngrijită. Şeful de garaj La- Se aşteaptă apoi că Sfatul popu­
exemplu demn de urm at, cooperativa se putea lucra. Ca şi în alţi ani, me­ cooperativele agricole dc produc­ din program Interpreţii? Ştefan acest tim p la sutele de cetăţeni ce dislan Gomboşi ne spunea că auto­ lar a! oraşului regional Petroşani să
agricolă din Daia unde s-au arat pes­ canizatorii repartizaţi să lucreze la ţie, pe raioane, în procente la da­ Ppstelnicu şi fiul său, Florin, de aşteptau nerăbdători in staţie sosi­ buzele ce se întorc din cursă după treacă la execuţia m ult discutatelor
te 500 hectare. Tot la unitatea a- cooperativa agricolă din Livadea ta de 26 august a.c. se prezenta liii Orăşlie, in virstă de 6 ani. Jocu­ rea autobuzului şi avem imaginea u r­ ora 23 nu se mai curăţă, aşa lncî( staţii auto. In prezent călătorii sînt
m in tită s-au încorporat sub brazdă, nu-şi pot realiza sarcinile de plan după cum urmează : rile populare interpretate de tală m ării nerespectârii p la n ifică rii în dimineaţa pleacă la drum cu aceeaşi nevoiţi sâ aştepte de multe ori în
o dată cu executarea a ră turilo r de deoarece conducerea acestei unităţi şi fiu au ridicai pur şi simplu sola circulaţia autobuzelor? .haină". ploaie şi să ocupe o porţiune din par­
vară, peste 2000 tone îngrăşăminte are reţineri la executarea arăturilor, 1. Alba 84,3% in picioare A lost cel mai frumos La autogara T C.O. l-am găsit p rin ­ Iată şi părerea unor cetăţeni: tea carosabilă a drum ului, expunin-
organice Trebuie remarcat, de ase­ folosind m iriştile ca păşuni. La Nuc­ 2. Sebeş 80,3% punct al programului. Nici Zam- tre taxatori pe revizorul tehnic Va- Nicolae Luca: Fac naveta din car­ du-se accidentelor. Tot pentru ocro­
menea, faptul că mecanizatorii s-au şoara şi Sarmisegctuza se utilizează 3 Deva 76,3% V. ŞERBU salon Gabor. Ce-o fi căutind aici, tierul Aeroport Petroşani la Lonea tirea cetăţenilor şi sporirea vitezei
străduit să execute lucrări de bună un număr mare de tractoare la treie­ 4. Orăştie 74.3% N. G IU R G IU cind locul lui. se ştie. este la poarta In general transportul în comun se de circulaţie a autovehiculelor va
rat Dar, din cauza slabei organizări 5. Ilia 60.1% trebui să se execute marcajele de
calitate, ceea ce va influenţa pozitiv garajului? Oare nu el răspunde de desfăşoară în condiţii bune. Am Lo­
a muncii, lucrul începe cu mare în- fi. Brad 42,0% trecere a pietonilor
recolta Rezultate bune la executarea tîrzierc De ce nu se iau măsuri pen­ 7. Hunedoara 38.2% (Continuare in pag a 2-a) starea tehnică a autobuzelor înd ru ­ tuşi unele observaţii. In orele de
a ră turilo r de vară au înregistrat şi tru ca tr.vtoarelo să fie folosite la 8. Haţeg 31,7% mate in cursă? L-am întrebat: v îrf autobuzele circulă la intervale S. TRUTA