Page 87 - Drumul_socialismului_1966_08
P. 87
PAGINA A D R U M U L S O C I A l.IS M U LU<(><4
Din istoria străbună a pămîntului hunedorean
STAŢIUNI BALNEARE ROMANE AUG UST 1966
PE TERITORIUL REGIUNII tm tF - C m e m & m
D EVA: Coplan Işl AMintfi riscul
Pnsiunca sportivă, ca şi curăţe medicale A escUlap şl lîygeeo, ale (Cinematograful „ l’a lria "!; .Index
nia corporala la romani, au adus Dr. docent O C TAVrAN FLOCA căror Imagini (însoţite de şarpe, In („A ria "); Şapte an! de căsnicie
după sine, Sn toate epocile de exis cazul nostru încolăcit pe un bns- („Grădina Patria"); S IM B R IA : in
tenţă a acestora, construirea, ame ston) simbolizează pînă azi ş tiin tim ul m iliardar („M ureşul"); Sca-
najarea şi folosirea pe scară largă ţa farmaceutică şi medicală. Un alt rauidtichc („Grădina M ureşul");
a insta laţiilor balneare de toate pentru calităţile lor tămăduitoare, monument, de nstădntâ o inscrip HUN ED O AR A: Omicron („Flacă
categoriile şl proporţiile, începînd de dpe oligometalice mezoteimale, ţie, e dedicată de P. Furius S atur- ra ”); A m in tiri din copilărie („Con
cu cele ale locuinţelor particulare, oferind şi unele caractere radio ninus, guvernator al Daciei pe la stru cto ru l” ); Cînlînd în ploaie
a băilor publice, construite, mai active. datorită orig ih li geologice anul 161 e n Acest înalt funcţionar, („Grădina centru")! SoţH In oraş
ales, în centrele urbane (cum ar fi, vulcanice a izvoarelor. oaspete de seamă al băilor, venind („Grădina stadion”); C Ă LA N ; Fiul
de pildă, în Dacia — la lllp ia Tra- Băile de lă Călan, cunoscute, la izvoarele termale binefăcătoare căpitanului lllood („G rădina"); TE-
iâna sau Apulum ), dar şi în loca cum s-a relatat, de romani sub de la Germisara, pentru a-şi căula LIU C : Bocceluţa („M in erul"): PE
lită ţi rurale (de pildă, la Miciâ), denumirea Aquae, cu altitudinea de sănătate, consemnează acest fapt TR O ŞAN I: Aventura („Republica")i
ca şi băile cu ape termale tăm ă (230 m) ca şi cu temperatura apei prin ridicarea monum entului zei Fantomns („7 Noiem brie"); M lslc-
duitoare* * folosite în scop curativ, (27-2Db), mai joase decît cele de la lor protectori Aeseulap şl Hygeea, rcle Parisului („G rădina stadion"):
in restabilirea sănătăţii şi alinarea Geoagiu, erau apreciate şi ele ca ca m ulţum ită pentru însănătoşirea LU PE N I: Hat, FronţAÎ („C u ltu ra l”):
suferinţelor Ape curative m ulţum ită izvoarelor sa. Calitatea şi numărul mare aI C R IV ID IA : Samba („M uncitoresc");
In toate îm prejurările, principiul mezotermnle oligometalice, conţi- vizita to rilo r din acea vreme îa bă LONEA: Barcagiul („M in e ru l” ) ;
a tlt de comun „mcnS sanâ In eor- nînd carbonaţi de sodiu, calciu, ile Germisara şi Aquae, Ar putea IntîlhirC la Iscllia şi S trăinul seriile
pore sano" (m inte sănătoasă în magneziu, sulfat de şodiu Ş.a. fi ilustrate şl cu alte exemple, ofe I şi II („7 N oiem brie"); ALRA IU -
corp sănătos), se reflectă ca o lo Oricum ar fi, datele ştiin ţifice rite de numeroasă alte documente L1A: 800 do leghe pe Amazoane
zincă mereu trează în conştiinţa cele mai bogate privitoare Ia exis arheologice. („23 August"); Gentlem ofiul din
cetăţeanului roman şi, deci, în fo tenţa unei aşezări în hotarul actu S-au consemnat ace6te cîtevA Cbcody („V ictoria "); G ehtlcnlcniil
losirea tuturor ocaziilor şi m ijlo a alei localităţi Geoagiu şi invecina- date asupra celor două staţiuni din Cocody („G rădina V ictoria")!
celor care ar putea contribui, în- tul Cigmău, care in antichitate în balneare din regiuneA noastră — SESIZĂRI CU ADRESA Z L A T N A : Toţii Jones („M uncito
tr-o formă sau alta, la îm plinirea globa in sine şi aşezarea balneară, în u ltim ii ani total reorganizate, ru l”): TEIU.Ş: Dum inică la Nctv-
acestui deziderat. le avem in special din perioada am plificate şl Ihzestrate — pentru Yorlc („V icto ria ” ); SEBEŞ: Serbări
Cumpărători în magazinul de
In asemenea îm prejurări, este romană A Daciei. De fiipt, în tra a inform a şi a Satisface curiozita galahlerie din centrlil oraşului tu l de mişcare Petru Vlad. a fli cu le galante („Progresul"); Oii vor
de la sine înţeles să avem pe te diţia popviiară a rămas pînă azi tea numeroşilor vizitatori ai beilor, Deva. Cooperativa Uimire că de fapt fruntaşul e codaş Tw ist („Sebeşul"); Serbările galan
rito riu l Daciei romane o serie de un loc in hotarul satelor am intite care, sesizînd pe lociil snu în ve de circa două luni. Din cauza ne te („Grădina Progresul"); APO L-
dovezi materiale, care sn confirm e num it „Cetatea U riaşilor". Lucră cinătatea instalaţiilor balneare u- Foto: I. TEREK glijenţei şl sup e rficialită ţii m ani D U L DE SUS: Şah la rege („23 A u
prezenţa unor băi fam iliale de rile agricole, făcute sute d<* Ani nele vesticii străvechi, îşi vor pune, de consum Sebeş festate în muncă, el a fost retrogra gust"); ORÂŞT1E: Fantoma* („Pa
cameră, nelipsitele băi din câstrele Sn aceste puncte, au adus la su fără îndoială, legitima întrebarea dat şi schimbat din funcţie. Cum se tria "); Cineva, acolo sus, mă iu
m ilitare pentru garnizoanele res prafaţă aici, ca şi pe te rito riul fos asupra orig in ii şi trecutului acestor 9 In oraşul Sebeş, ae arată în scri împacă atunci Aceste fapte cu foto beşte („Flacăra") ; CUGIR : Dc-aş
pective, ca şi sesizarea, captarea tei aşezări Aquae. variate ma obiective turistice şi istorice atît soarea corespondentului Vasile Mo- grafia de la panoul fru n ta şilor? H... lîa ra p alb („7 Noiem brie” ): H A
şi amenajarea izvoarelor naturale teriale arheologice : cerâmică, ţigle de frecventate. ga, la marginea lacului, pe o insuliţă, ŢEG : Viaţa începe Ia ora 8 scara
termale din cuprinsul provinciei si cărămizi, monede, monumente funcţionează o grădină de vară. şi Parisul vesel („Popular") ; BRAD:
in Staţiuni publice balneare. sculpturale şi eplgraflce dih piatră, Consumatorii care vin aici 6Înt Insă Frigiderul... A fost cindva, hoţ („Steaua roşie”);
Intre acestea din urmă, prim ul m orm inte, urme de cOnstinicţil ş a. nem ulţum iţi de felul cum sint de IL IA : Adevărata faţă a fascismu
loc îl ocupă cele de la Herculane, Această „cetate", a cărei am intire serviţi. Ca să serveşti o bere trebuie ...de îa bufetul existent în locali lu i („Lum ina").
Mehadia (Ad. Mediam), din Bana s-a păstrat in popoi- mai ales sub Prietenie în cînt şi joc să Aştepţi o oră, din cauza lipsei de tatea Honeş, raionul Alba, n-a func
tul de astăzi, ca şi cele din cuprin form a unor poveşti, m ult lăspîn- ospătari, ţionat toată vara pentru că repara
sul te rito riu lu i hunedorean, ce ne dite în părţile locului, cU fete de ţiile ce I s-au făcut au fost de slabă rR a d i o
interesează în articolul de faţă : îm părat ce stăpîneau peste Uriaşi, felicitările. Cală' rorui... calitate.
A<iuae (Călan) şi, mai ales, Ger- nu e alta decit Germisara, de pe (UrmAre din pag. I) Orăştle rticîltă tente „M ăcar acum, în al doisprezece
mls&râ (Gcoagiu-Băi) vremea rom anilor. Dar iată că a- lira Ţinea, Susana Relegau, Marin Trebuie însă atrasă atenţia că în ...ce trece în aceste zile prin sta lea ceas, O C .L Alba să ia măsurile PRO G RAM UL i: 5,15 G im nasti
Dar dacă băile de la Călan, cu cest hume toponimic, Germisara, Stanca. Cornelia Anglie). A1 artaha ju ru l acestei m anifestaţii s-a făcui ţia C.F.R. V in ţul de Jos va fi m ul cuvenite" — este părerea tov. J. loan. ca; 5,30 Actualitatea agrară; 7.4f>
Interesantul bazin, tăiat de ro pe care rom anii 1-aU îm prum utat lancu, Aurel Angliei şi ceilalţi par puţină popularizare. De asemenea, ţu m it să constate că o bună parte Despre slabele reparaţii ce se fac Salut voios de pionier; 8,00 Suma
mani în roca calcaroasâ, suscită de la denumirea localităţii Anteri ticipanţi la această frumoasă ma pentru v iito r socotim necesar să dih lucrătorii staţiei sint fruntaşi in frig iderelo r din u nită ţile de alim en ru l presei; 8,30 La m icrofon, melo
interesul vizita to rilo r şi se folo oare a strămoşilor daci, cucerită de ni lest a re tiu S-au lăsat rtiai prejos. muncă şi fotografia lor este expusă taţie publică, ne-au sesizat şi mai dia preferată; 9,30 Sfatul medicu
seşte şi astăzi, fără întrerupere, de ei, designează specificul locului lâ S-au dovedii iscusiti interpreţi oi sugerăm idcca ca Ia întrecerile ce în văzul tuturor, la panoul de onoa rrtlilţi cetăţeni din Zlalna. La restau lu i: în g rijire a noului născut; 10,30
două m ii de ani, nU mal puţin a- rare se referă. învăţaţii Istorici şi cjntecultti şi jocului popular. vor mai avea loc să fie v a lo rifi re rantul drn localitate instalaţia frig o Emisiune muzicală pentru şcolari:
devărat este că în vrem urile stră filologi sint de acord cu originea Pină seara fnz/u la slirşitut car cat cu mai multă îndrăzneală fol - Bucuria este scurtă. VrJnd să cu rifică s-a defectat in vara aceasta „Căsuţa poştală m uzicală"; 11,20
vechi, începind cu dacii şi cu ro traco-daclcă a acestei denum iri to navalului a tost o conlinuă des clovn) local. noşti pe unul din fruntaşi, impiega- de mai multe ori. Revista lite ra lă radio. Num ăr con
m anii, şi sflrşihd cu tim purile pe pice formată prin asocierea a două tindere. sacrat istorici şl c ritic ii lite ra re :
care le trăim , staţiunea balneară c u v in te : germi (cald), sata (apă). 12,10 Scene din opereta „V inzâtorut
★
cea mal im portantă, mal bine or- Denumirea e determinată, sc înţe^ O problemă de ordin organiza de păsări* de Zeller; 13,30 Doi in
ganizată şi, ca urmare, mai frec lege de la sine, de prczenţA izvoa toric care sc cerc a fi consemna terpreţi de muzică populară: Ilea
ventată de pe te rito riu l actual al relor termale din acest loc, după tă; Pentru Iniţiativa luată comi tru descoperirea completă a Tem na Constantinescu şi Nelu Orian ;
Hunedoarei, â fost şi a rămas pînă cum numele dat de romani băilor tetele orăşeneşti U T.C. Alba şl plului Iul Poseidon (zeul m ării la 17.15 M elodii mai puţin cunoscute;
Sn prezent, cea de la Geoagiu-Băi, de Ia Călan. Aquae (Ape ; La ape) greci). In perioada în care regiunea 10.00 Buletin de ş tiri; 18,05 In Ju
antica Germisara. Denumirea sta poartă la fel, semnificaţia acestui respectivă era colonie greeeâseă ru l globului; 18,15 Recunoaşteţi in-
ţiu n ii e rămasă de la daci şi men obiectiv de natură balneară. (Magna Grecia), acest templu era tenpreţi-i?; 18,40 Ş tiinţă, tehnică,
ţinută apoi sub aceeaşi form ă şi Sub stăpînirea romană, băile cu considerat ca unul dintre centrele fantezie; 19,00 O melodie pe adre
de romani. izvoare calde, ca cele de la Geoa PROCEDEU DE E LIM IN A R E A Religioase cele mai cunoscute. Pînă sa dumneavoastră; 20,00 Radioga-
giu sau Călan, iau o mare dezvol acum au fost descoperite mâi m ulte zeta de ceară; 22,45 Tonomat de
Dacă m ă rtu riile m ateriale sigure RESTURILOR MENAJERE coloane ale tem plului antic, precum simbătă seara.
ne conduc cu cel puţin două m ii tare. Şi unele şi Altele, situate pe In Suedia s-a pus la punct un nou .şi cîteva ziduri de pe ca)*e urmează
de Ani în urmă* vestigiile arheolo dnlm nl principal ce conducea de procedeu complet automat de e li sâ fie scoase la iveală fresce de va
gice aflate în îm prejurim ile Geoa- la Ulpia Traiana — pe Strei în jos, minare a resturilor menajere. Este loare. Pardoseala tem plului, care a [Televiziune.
giului ne îndeamnă să considerăm pe lingă staţiunea de In Călan S.U.A. — Suro vorba de o conductă subterană care putut fi recliperată, demonstleâzâ
că apele termale ce ţişnesc aici, (Aquae), apoi pe Mureş pe la cea rile Janet şi Joyce leagă mai multe imobile de un in ci faptvil câ această construcţie este
din adîncuri, din îndepărtatele e- de la Geoaeiu (Geumiahro) — erau Lindsee din Dâllas ! ,yy ** "• nerator comun. Fluxul de resturi una dintre m ărtu riile cele hiai pre 18,00 Pentru cei m ici: Copiii de
pdci geologice, au avut ca precur m u lt cercetate, form înd puncte de au fost 6upuse u- ir fn f .i’ i menajere este controlat de un sis ţioase ale arhitecturii în stil doric, senează. Ilustrare din,.. Bucureşti;
sori ai dacilor şi rom anilor în cu atracţie pentru piviprictăţiie cu ‘ nei operaţii puţin tem de valve, amplasate in caltierS- 19.00 Telejurnalul de seară; 19,15
noaşterea şi, desigur, înflorirea lor, rative ale apei, cu instalaţii adec obişnuite: D atori 1 * lc de colectare de la nivelul solului EM M .ORAREA GROTEI B E L IN K A Rapsozi populari: Tudor Snrcea din
pe oamenii societăţii comunei p ri vate, cu sanctuare unde se vene tă unei disfuncţîi j p /*B9t şi care se deschid automat la inter Un grup de speologl englezi au cOrhuna Dâbulenl, (Oltenia); 19,30
m itive. Aceeaşi remarcă o putem rau anumite zeităll pretectonre ale a unuia dintre r i .tis® % k v M vale regulate. început In Urmă cu CitevA zile ex
face şl cu p rivire la băile din Va acestor ape tămăduitoare ete Des nichi, creşterea lui .. A9 H v tr ■ ‘A * v plorarea grotei Belinlca situată In „M obila* — film ; 19,45 Actualitatea
lea Streiulul, de la Călan. pre Im portanţa de Atunci fl bflildr Janet se întrerup- u rtM E a l e a ş e z ă r il o r parteA de vest a iugoslaviei sub cinematografică; 20,00 Tele-enciclo-
Băile term ale de la Gcrmlsara şi a intensei lor vizită ri ne vorbesc sese, de aceea La * m C AR TAG IN EZE muntele Mala Kapela. După efor pedla; 21,05 Cel de-al V l-lea festi
se aflau atunci, ca şi acum, într-o numeroasele urme arheologice păs fost transplantat w r " jV i tu ri susţinute, ei au ajuns Iji val internaţional de cintece de la
regiune pitorească, la poalele unor trate peste veacuri — vechi edi uh alt rihîcbl a- * ▼ j n Un grup de arheologi italieni şi fundul grotei la adînelmea de 328
dealuri acoperite cu păduri, la fic ii, bazine pentru băi, inscripţii parţihind sOreî ei f tunisienî au făcut cercetări in T u m In drum ul lor, care â decurs în Sopot (Polonia); 23,05 Telesporl;
înălţim ea de 352 m etri, favorabilă şl statul dedicate zeilor tăm ădui Joyce. » jj\ nisia în zona Capului Bon, pentru bune condiţîuni, au în tîln it nume 23.15 T elejurnalul de noapte; 23,25
unei stoţiuni de odihnă, nu depar tori ş a. — unele descoperite chiar **• y ‘ a găsi urme ale c iv iliz a ţiilo r vechi, roase stalactite şi ŞtalaCmite de B uletinul meteorologic.
te şi uşor dc Atins de pe linia pe locul actualelor Instalaţii bal 1 I - * W şi îndeosebi ale aşezărilor cartagi forme foarte interesante. Speologii
principală de comuhicaţlc a văii neare. Dintre monumentele ciopli neze. Au fost descoperite mai multe englezi îşi continuă cercetările.
M ureşului. Apa, cu O temperatură te în piatră, aflate ak'î, şi păstrate 1 A centre locuite situate la distanţe Timpul probabil
de 33° C, ce erupe din mai multe în incinta băilor sau în muzeele aproxim ativ egale între ele. de-a A N TR EN A M E N TU L
izvoare, face parte din cele recu din Deva şl Orăştie, am intim gru lungul coastei Capului Bon. Pe lln - c o s m o n a u ţ il o r
noscute, fără îndoială şi de antici, pul statuar reprezcnttnd zeităţile I#1 gâ zidurile unor clăd iri şi fortăreţe
.şi m orm intele în care se aflau dife ■Psihoneurologul sovietic Aîexandr PENTRU 24 ORE
■ n r - m — - - — - rite obiecte de ceramică, arheologii Sviadoşel consideră că în antrena
au mai descoperit, în două locali m entul cosmonauţilor, care trebuie Vreme nestabitâ şl răcoroasă, cu
tăţi de pe coastă fortăreţe cartagi să deA dovadă în misiunea lor de o cerul mai m ult noros. Local v.
neze avînd turnurile deosebit de mare stăpinire de sine, poate fi fo m ai cădea ploi temporare. VI jt
m ari (în faţa uneiA dintre acestea losită cu succes tehnica autosugesti moderat din nord. Temperatură a
se Afla un templu). ei. In acest scop, el a elaborat, îm ru lu l .staţionară; ziua va fi cupriu
Cercetările vor fi continuate anul preună cu colaboratorii săi, un sis să Intre 19 şi 25 de grade, iar noap
viito r, în vederea aprofundării stu tem de autoAntrenament, care per tea între 0 şl 14 grade.
In zilele de 23 şi 24 august amatp- Fără îndoială câ de cea mal mare d iilo r cu p rivire Ia expansiunea m ite însuşirea capacităţii de auto
rll de sport din oraşul Deva au e- popularitate s-nu bucurat întrecerile cartaginezilor în A frica. sugestie în diferite situaţii. Metoda PENTRU U RM ĂTO AR ELE
de handbal în 7 La finala
dintre
vu t (posibilitatea să asiste la o serie
AVANCRONICA de Întreceri atractive. Pe terenurile Bucura Haţeg şi T extila Sebeş a a- S ĂP Ă TU R I PENTRU prevede 5-6 luni de exerciţii speci Vreme nestabilă, cu cerul tem
> Z IL E
ale, după care omul poate,
p rin
şi in sălile de sport din Deva s-au
pre
slstat un public numeros. Cei
DESCOPERIREA COM PLETA A
autosugestie, să învingă cu uşurin
desfăşurat ţntrccerile contihd pen
fără em oţii Textila Sebeş care, la un*
tru etapa regională a Spartachiadeî zenţi au avut impresia câ va cîştiga T E M P LU LU I L U I POSEIDON ţă frica, neliniştea, emoţiile. Cel an porar noros, favorabilă ploilor I
trenaţi au putut să înlăture, de ase
cale. La « flrşitu l inte rva lu lu i vr»*
de vară. Desigur că în spaţiul rezer moment dat, conducea cu scorul de La Taranto ae desfăşoară o cam menea, diferite senzaţii de durere şl mea se îmbunătăţeşte treptat, i;u
F O T B A L IST IC Ă vat descrierii acestor m anifestări 3-0. Prea încrezători, ei -mi scăzut r it panie de săpături arheologice pen- tulb urările funcţionale vegetative. tem peratura va creşte uşor.
m ul pcrm iţînd adversorilor sâ atace
esle greu sâ cuprinzi am biţia cu care
a luptat pentru întîietnte flecare energic Şi în cele din urmă Bucura
concurent, bucuria învingătorilor, fa Haţeg să învingă cu scorul de 15-13.
După ce form aţia Jiul Petroşani nică, în prim ul meci din campionat, zele frumoase oferite numerosului IA fete a cîştigat Voinţa Lupeni,
r, debutat cu o victorie de prestigiu pe eare-l va susţine la Dej, A.S. Cu public spectator. La toate discipline care a învins Voinţa Deva cu scorul
le sportive prevăzute in regulamen
în categoria A, alte şase echipe din gir se Va comporta la înălţime. tul spartachiadeî au existat momente de 9-2. Programul turului campionatului categoriei C
Iată şi cîştigâtorli la celelalte în
regiunea noastră vor lua mîihe star Cele patru echipe de categoria C de mare satisfacţie. In cele din urmă
tul In noul campionat de fotbal din regiunea noastră privesc cil în a cîştigat mişcarea sportivă din re treceri : ci
Fotbal: Ardealul Alba Iu lla ;
Lste vorba de fo rm aţiile de catego- credere noul campionat de fotbal. giunea noastră, deoarece au fost des clism : biciclete semicurse — M arin
i ia B, M inerul Lupenî şi A S. Cugir Proaspăta promovată, A urul Zlatna coperite noi clemente talentate, de Roşu; biciclete ora.ş — Vâgan An- la fotbal, ediţia 1966-1967 (seria Vest)
ţ i cele de categoria C, M etalul H u va încerca sâ aducă numai bucurii perspectivă. Mai trebuie adăugat că dronic şl Paulina Cîrsoveanu; tir —
nedoara, Mureşul Deva, V ictoria spectatorilor. Iată de ce întregul lot etajpa regională a Spartachiadeî de loan losif (Sebeş); trîn tfl, categoria
Călan şl A urul Zlatna. In afară de s-a pregătit cu atenţie şi conştiin ETAPA I, 28 AUGUST Călan ; Progresul Strehaia — M ine M ine ru l Anina ; A>S.A. Sibiu —
A u ru l Zlatna, toate celelalte echipe ciozitate A urul Zlatna va juca p ri rul Anina ; M etalul Hunedoara — M etalul Tr. Severin ; Mureşul Deva
uu Activat şi in anul trecut în ace mul meci pe teren propriu tn com M etalul Hunedoara — Electroputere C.F.R. Caransebeş ; V ictoria Tg. Jiu — C.F.R Caransebeş ; Chimia Făgă
eaşi categoriei unele comportîndu-se pania PtxjgiesUlui StreliAla. Le dorim Q t it e m t iâ r i d e ia Craiova ; — M etalul Tr. Severln — — A urul Zlatna ; Electroputere C râ- raş — V ictoria Călan.
i.ine, altele mal puţin. Pentru noul tuturor ju cătorilor m ult succes in V ictoria C ă la n ; M inerul Anina — iova — Tractorul Braşov ; M ureşul
i ampionat, aşa după cum ne-au in întrecerea în care sint antrenaţi. Tractorul Braşov ; Chim ia Făgăraş Deva — Chim ia Făgăraş. KTAP A A X -A , 18 N O IEM BR IE
form at corespondenţii noştri, fotba M eciuri mai d ificile au dc susţi S p .a fia e h ia d e i de. u a r ă — V ictoria Tg. Jiu ; A.S.A. Sibiu —
liş tii care activează în categoriile B nut Mureşul Deva şi Victoria Călan, C.F.R. Caransebeş ; A urul Zlatna — ETAPA A V I-A , 2 OCTOMBRIE V ictoria Tg. Jiu — Victoria Călan ;
• i Cs-au antrenat cu multă conştiin care joacă in deplasare cu Autora- Progresul Strehaia ; Autorapid Cra M etalul T r Severin — A u ru l Z lat
ciozitate. dornici să aibă o compor pid Craiova şi respectiv M etalul Tr. vnră a legat noi prietenii între t i flB kg. Dorel Mărdoiu (Hunedoara, un iova — Mureşul Deva. M in e ru l Anina — Mureşul Deva f na ; A utorapid CraiOva — A S .A .
tare pe măsura prete n ţiilor supor Severin. Credem că echipele noastre neri dc diferite profesii din toate col element foarte talentat în vîrstâ A utorapid Craiova — Progresul Stre Sibiu ; C.F.R. Caransebeş — P ro
terilor. Echipele au susţinut o serie vor da totul pentru realizarea unor ţu rile regiunii. doar de 16 ani), categoria 61 leg. V a ETAPA A II-A , 4 SEPTEMBRIE haia ; C.F R. Caransebeş — T ractorul gresul Strehaia { M inerul Anina —
rle meciuri de verificare în care au rezultate onorabile D intre gimnaşti s-au detaşat prin sile C risti (Haţeg), categoria 76 leg V a Braşov ; A urul Zlatna — A.S.A S i Chim ia Făgăraş ; M etalul Hunedoa
îost încercaţi noi jucători, s-au re In acest an, m iile de amatori ai buna comportare cei aparţinlnd aso sile Mlhordea (Hunedoara), categoria C.F.R. Caransebeş — M inerul A nina; biu ; Chimia Făgăraş — Eiectropu- ra — Tractorul Braşov ; Mureşul
petat anumite scheme tactice, s-a jocului cu balonul rotund din H u c ia ţiilo r V iito ru l Valea Brad (băieţi) 84 kg. Nicolae Pînzaru (Hunedoara); Mureşul Deva — M etalul Hunedoa tere C ra io va ; M etalul Tr. Severin Deva — Electroputere Craiova.
i>us accent pe omogenizarea form a nedoara doresc ca echipa lor favo .şi Ardeleana Alba lu lia toate care A tletism băieţi : 100 m Ion T irnă- ra ; Electroputere Craiova — Meta — Victoria Tg. Jiu ; Victoria Călan
ţiilo r. rită, M etalul, să le aducă marea au ocupat prim ul loc în întrecere. veanu (Hunedoara), 200 m. M ihai lul. Tr. Severin ; Victoria Călan — — M etalul Hunedoara. ETAPA A XT-A, 20 NOIEM BRIE
In campionatul trecut, echipa M i satisfacţie, adică promovarea In ca Nicolae F ilip, Doru Mateiaş, Gbeor- Popa (Hunedoara), 400 m. Toma M ir A urul Zlatna ; Progresul Strehaia
nerul Lupenî a dat multe em oţii tegoria B. Este o dorinţă justificată ghe Filip. Teodor Bulza, Mircea Lu- cea (Hunedoara), 800 m. losif Biro — Chimia Făgăraş ; Tractorul Braşov ETAPA A V II-A , 9 OCTOMBRIE Electroputere Craiova — C.F.R, Ca
suporterilor, fiin d la un pas de re tinînd cont de valoarea lotului care pea, de la V iito ru l Valea Brad, V ic (Hunedoara), 1500 m. Gheorghe Zgârie — Autorapid Craiova ; Victoria Tg. ransebeş ; Progresul Strehaia — M u
trogradare. Pentru a evita asemenea există aci ca şi de condiţiile pe care toria Păclişan, Doina Şerban, Ioana (Hunedoara), 5000 m. Paul Chcre- Jiu — A.S A Sibiu. Progresul Strehaia — M etalul Tr. reşul D e va ; M inerul Anina — V ic
situaţii, ne transm ite corespondentul le au jucătorii. De altfel, trebuie a- Schmidt, Eva Popa de la Ardeleana cheşi (Hunedoara), lungime: Bolea Severin ; Mureşul Deva — Vlctorta toria Tg. Jiu ; Victoria Călan —
nostru Eugen Popa din Lupenî, ju m in tit că nici unul din fotbaliştii Alba lu lia şi toţi ceilalţi mem bri ai Siniion (Hunedoara), înălţim e, Nicu- ETAPA A H I-A , 11 SEPTEMBRIE Călan ; Autorapid Craiova — C hi A utorapid Craiova ; Tractorul Bra
cătorii s-au antrenat cu sîrguinţă. care au activat în campionatul tre echipei eîştîgătoare au toate motivele lescu Mihai (Hunedoara), greutate, m ia Făgăraş ; M inerul Anina — Me şov — M etalul Tr. Severin ; Chim ia
D um inîtă ei vor juca pe stadionul cut la Hunedoara nu a părăsit echi sâ fie m ulţum iţi de performanţele Gheorghe Dăian (Cugir); suliţă. loan A urul Zlatna — Mureşul Deva; Pro talul Hunedoara ; Tractorul Braşov Făgăraş — A urul Z la tn a ; M etalul
din Petroşani (cel din Lupenî nefiind pa. ceen ce înseamnă că există do lor Stanclu (Haţeg), disc, Costin Traian gresul Strehaia — Electroputere — A.S.A, Sibiu ; A urul Zlatna — Hunedoara — AS.A . Sibiu.
încă pus la punct) în compania fo r rinţa fcrm fl de a realiza mai m ult. La baschet, cea mai bună compor (Orăştie), ştafetă 4x100 m. Hunedoa Craiova ; A.S.A. Sibiu — M inerul C.F.R. Caransebeş ; V ictoria Tg. Jiu
m aţiei Clujeana. A ntrenorii Florea Sc înţelege că în aceste condiţii e- tare a avut-o echipa de băieţi M ine ra; fete, 100 m. Toana Mereioni (Hu Anina ; M etalul Tr. Severin — Me — Electroputere Craiova. ETAPA A X II-A , 27 N O IEM BR IE
A lexandru şi Golgoţiu Adrian au chipa este omogenă, capabilă sâ joa rul Brad In finală a în tîln it form a nedoara), 200 m. Ludovica Pop (Hu talul Hunedoara ; Autorapid Craio
declarat că 6Înt hotăriţi să facă to ce încă de la început cu maximum ţia Jiul Petroşoni. Mai bine pregă nedoara). 400 m. Em ilia C alm iţchi va — Victoria Tg. Jiu ; V ictoria Că M ureşul Deva — Tractorul Braşov ;
tul pentru o comportare cit mfli de randament. A ntrenorii Barbu- tiţi, brădenii au cîştigat cu scorul de (Hunedoara), 800 ni. Luda Pop (O- lan — C.F.R. Caransebeş ; Chimia ETAPA A V III-A , 23 OCTOMBRIE AS.A . Sibiu — Electroputere Cra
hună. Din lotul pe care-1 au la dis lescu şi Pîrvu au In dispoziţie urm ă 45-38 întrecerea fetelor a fost cîşti- răştie); lungime Elena Adespi (H u Făgăraş — Tractorul Braşov iova ; Victoria Călan — Progresul
poziţie fac parte, p rintre a lţii, M i- torul lot de jucători ; Găceanu, Mă gată de echipa Jiul Petroşani. nedoara), înălţim e Elena Biro (Hune Victoria Călan — T ractorul Braşov; Strehaia ; A u ru l Zlatna M inerul
halacbe, Basarab, Frnnlc, Şopterea- lai, Ceauşii. Olaru, Szekcly, Molnar, Şi întrecerile de volei au fost u r doara), grculate M aria Crăciun (H u ETAPA A IV -A , 18 SEPTEMBRIE Electroputere Craiova — A urul Z lat Anina ; V ictoria Tg. Jiu — C.F.R.
nu, Pali, Popescu, Cărare, Foca. Am - Grezescu. Tătaru, Vlad Rcmus, m ărite cu viu interes. La băieţi au nedoara), suliţă M aria Crăciun, disc na ; A.S.A. Sibiu — Mureşul Deva ; Caransebeş; Autorapid Craiova —
bruş, Haşş, Cotroazâ, Ologu, Farcaş, Hristos, Cristescu, Pîrvu. Păunescu, participat opt echipe. Finala dintre M aria Ficuţ (Orăstie), stofeta 4x100 Chimia Făgăraş — A.S.A. Sibiu ; Victoria Tg. Jiu — Progresul Stre Metalul Hunedoara ; Chim ia Făgă
Precup, Preda, Macavei, Grofu. In Steiner, Dobindă, Mercea, Homeghi voleibalişti, de la C.F.R. Alba lu lia m. echipa oraşului Hunedoara. Mureşul Deva — Victoria Tg. Jiu ; haia ; M etalul Hunedoara — Chimia raş — M etalul T r Severin.
Filgăraş; M etalul Tr. Severin —
echipă au fost prom ovaţi şi trei ju şi Boieru. şi Sănătatea Haţeg a demonstrat că Aşa după cum ni s-a comunicat C.F.R. Caransebeş — M etalul Tr. M inerul Anina ; C.F.R. Caransebeş
niori. Aşadar, mîîne echipele de fotbal în regiunea noastră sînt posibilităţi de la Consiliul regional U.C F.S, cla Severin ; Electroputere Craiova — — Autorapid Craiova. ETAPA A X III-A , 4 DECEMBRIE
Cu cîtva tim p în urmă, cealaltă e- de categoria B şi C din regiunea de afirm are a acestei ram uri sporti samentul pe raioane este urm ătorul: Autorapid Craiova : Tractorul Bra
chipă din categoria B, A S Cugir, a noastră vor susţine primele meciuri ve. După o luptă strinsă au învins I. Petroşani 79 puncte; 2. Alba lu lia şov — Progresul Strehaia ; M etalul C.F.R. Caransebeş — Chimia Făgă
jucat in compania form aţiei C.SM. din noua ediţie a cam pionatului cu 2-1 voleibaliştii din A lba lulia , 75 puncte; 3. Sebeş 63 puncte; 4. Hunedoara — A tuul Zlatna ; M ine ETAPA A IX -A , 30 OCTOMBRIE raş ; M etalul Tr. Severin — Mureşul
Sibiu term inind cu un scor alb. Su Sîntem convinşi că toţi jucătorii care au ocupat prim ul loc. Pe locu Hunedoara şi Deva cu cile 58 puncte: rul Anina — Victoria Călan. Deva : Electroputere Craiova —
porterii prezenţi pe stadion n-au nu-şi vor precupeţi eforturile pentru rile următoare s-au clasat echipele 5. Orăştie 55 puncte; 6. Haţeg 46 A urul Zlatna — Autorapid Craiova; Victoria Călan ; M etalul Hunedoara
fost m ulţum iţi de comportarea echi a reAliza meciuri de calitate şi a se Sănătatea Haţeg şi C .FR Simerîa, puncte; 7. Brad 42 puncte. ETAPA A V -A , 25 SEPTEMBRIE — Victoria Tg. Jiu ; M inerul Anina
pei şi mai ales de eficacitatea îna situa pe locuri fruntaşe în clasa S portivii clasaţi pe prim ul loc au Tractorul Braşov — Victoria Tg Jiu; — Autorapid Craiova ; Tractorul
in tă rii. Să sperăm că între tim p lu mente. La fete cea mai bună comportare a fost prem iaţi. M etalul T r Severin — Autorapid Progresul Strehaio — M etalul H u Braşov — A urul Zlatna ; Progresul
crurile s-au pus la punct, iar dum i V. PLOPEANU avut-o Voinţa Deva. V. A LBU Craiova : A.S.A. Sibiu — Victoria nedoara ; Electroputere Craiova — Strehaia — A S.A. Sibiu.