Page 88 - Drumul_socialismului_1966_08

PAGINA A i-A
D R U M U L S O C IA L IS M U L U I 3624
n M B W W H S M H H M M n M

DIN ACTIVITATEA SFATURILOR POPULARE
£ 1 * 3 . TEATRUL DE STAT TIR6U-MU8EŞ

VALOAREA UNOR STUD ~*T«" secţia română

PREZINTĂ
PROPUNERI cleşi sălbatici, care în prim ăvară ver Duminică 29 august 1966 ora 20 la Hunedoara
menea, 5-au plantat 250 bucăţi mâ-
fl a lto iţi n i trandafiri.
DAr, unel^ comitete executive nu
au dat suficientă atenţie şl nici nu Luni 29 august 1966 ora 20 la Sebeş Alba
Marţi 30 august 1966 ora 17 şi 20 la Cugir
D intre m ultiplele forme nle m un­ Iar al oraşului regional Deva privind depun strădanii pentru folosirea In
cii organizatorice de rrlasă ale sfa­ asigurarea unei largi colaborări în­ munca lor « acestor Im portante p îr- Miercuri 31 august 1966 ora 17 şi 20 la Petroşani
tu rilo r populare, com isiile perma­ tre comisiile permanente. A ici, la în­ ghii de legătură cu masele. îndeosebi
nente, ca organe de studiu şi control, tocmirea unor studii sint atraşi să la sfaturile populare comunale, acti­ CĂSĂTORIE PRIN CONCURS
sint chemate sâ-şi aducă o contribu­ participe m em brii şi activul lărgit al vitatea unor comisii se rezumă doar
ţie de seamă la înfăptuirea sarcini­ mal m ultor comisii, ceea ce duce la la întocmirea pla nurilor de muncă. comedie muzicala de !
lor tot mai complexe ce revin orga­ aprofundarea linei situaţii sau alta, Altele, datorita lipsei de îndrum are
nelor locale ale puterii de stat. la studii bine întemeiate. corespunzătoare includ In planurile CARLO GOLDONI
de muncă m ult prea m ulte probleme
M ulte comitete executive au înţe­ In activizarea com isiilor permanen­ de studiu şi control, care le depăşesc
les rolul im portant al com isiilor per­ te un loc im portant il are şl atrage­ posibilităţile. Versiunea româneasca de Tudor Muşafescu şi Polixonia
manente şi le-au dat sp rijin u l ne­ rea lo>r la dezbaterea în sesiuni şi Karambi.
cesar încă de la constituirea lo r : şedinţe de com itet executiv a pro­ Nu peste tot studiile şl propune­
s-au preocupat de recrutarea în ac­ blem elor Înscrise pe ordinea de zi. In rile făcute In urma controalelor îşi Muzica de Aurel Giroveanu
tivele lărgite ale com isiilor perma­ codrul sesiunilor şi al şedinţelor de găsesc locul in munca practică a sfa­ Regia artistica : Eugen Mercus
nente a celor mai destoinici şi p ri­ comitet executiv au fost prezentate tu lu i popular. Ele nu sînt traduse cu
cepuţi ingineri, tehnicieni, m uncitori, cornpoarte şi rapoarte. La Deva, de operativitate în viaţă, iar alteori sînt Biletele de vlnzare la casele de cultură şi difuzorii de
intelectuali, ţărani cooperatori, oa­ pildă, comisia permanentă de gospo­ de-a dreptul neglijate, De asemenea, bilete din instituţii şi întreprinderi.
meni de diferite profesii şi grad de dărie comunală şi Industrie locală a com isiile permanente nu sînt in fo r­
pregătire, specialişti cu experienţă, prezentat raport de activitate in fa­ mate operativ cu modul cum 9-au re­
buni cunoscători ai problemelor din ţa sesiunii sfatului popular. Dezba­ zolvat propunerile lor.
diferite sectoare de activitate. terile de aici nu avut caracterul unui Com isiile permanente constituie
De-a lungul a ctivită ţii, între comi­ larg schimb de experienţă. una din formele m uncii organizato­
rice ale sfa tu rilo r populare deosebit
tetele executive Şl com isiile perma­ M em brii comisiei permanente agri­ de importante. De aceea comitetele
nente s-au sta b ilit raporturi de m un­ cole raionale Haţeg şi activul 9ău executive ale sfatu rilor populare au STATIA I.R.G.U. MINTIA
că şi colaborare, au fost găsite m ul­ au desprins din sarcinile sfatului datoria sâ ţină o strîhsâ legătură cu
tiple căi prin care acestea au venit popular preocuparea pentru extinde­ ele, să le ajute şl să le sprijine per­
să-şi unească eforturile spre un ţel rea suprafeţelor arabile cu posibili­ manent, pentru c« ele sâ-şi desfă­ Prin caracteristicile lo r tehnico-funcţlonale, m aşinlle-unelte produse regiunea Hunedoara
comun — înfăptuirea exemplară a tăţi de irigare. Acest obiectiv a fost şoare o muncă organizată, sistema­ la U M. C uglr şl-au cucerit un binem eritat prestigiu fiin d tot mal m u lt
sarcinilor. indus în planul de muncă de la În­ tică. solicitate de către beneficiari. a n g a j e a z ă
In foto: un lot de freze pregătit pentru expediere.
Una din metodele cu mare eficien­ ceputul anului. M em brii comisiei şl Folo: V. ONOIU imediat următorul personal tehnicoadmlnistrativ, cu respectarea
ţă folosite în lărgirea continuă a sfe­ activul lărgit, îm p ărţiţi pe grupuri V. F U ttIR
rei de activitate o constituie şedin­ de comune din raion au studiat în condiţiilor de studii şl stagiu:
ţele de colaborare dintre comitetele cooperativele agricole de producţie — tehnician mecanic auto utilaje;
executive şi com isiile permanente; posibilităţile existente. Intr-o perioa­ — tehnician normator;
Ele se organizează în mod periodic dă relativ scurtă, în urma studiului — magaziner;
şi au caracter de inform are recipro­ făcut s-au propus 70 ha terenuri pro­ I u t i i clîorva piese de schimb — funcţionar administrativ.
pice irig ă rii, pentru amenajarea că­
că privind preocupările şi sarcinile
rora cheltuielile erau m inim e. De a-
imediate şi de perspectivă. Totodată Se preferă salariaţi cu experienţă In activitatea de exploatare
în şedinţele de colaborare se fac cu­ semenea, avindu-se în vedere per­ şl reparaţii auto şl utilaje construc|H.
noscute m em brilor com isiilor perma­ spectiva, s-au prezentat şl posibili­ La cabanele exploatărilor fores­ Acestea au fost cu două luni în le-am procurat personal de la T i­ Pe lingă salariul tarifar se mai asigură In plus 25 la sută re­
nente obiectivele spre care să-şi în ­ tă ţile de extindere a suprafeţelor tiere Gura Apei, C ăpriorul. Şipot urmă explicaţiile pe care tov. Ion mişoara.
drepte atenţia In v iito r în studiile irigate la cooperativele agricole de şi P îriul Taniei aparatele de radio Neiconi — şeful secţiei, le-a dat Faptul nu mai lăsa loc pentru gim 10 ore pentru tehnicieni Iar pentru angajaţii nelocalnld In­
şi controalele ce le vor efectua. In producţie din oraşul Haţeg, comunele cu tranzistori „T u rist'’ n-au mai celor care îl vizitau destul de des nici un comentariu, dar spre edi­ demnizaţia de şantier şl cazare.
raioanele Sebeş şi Haţeg, de pildă, Unirea, Toteşti, Hreţea Română etc. vrut la un moment dat să tra n­ spre a se interesa de cele patru ficare am solicitat totuşi o copie Informaţii suplimentare la sediul Staţiei I.R.G.U. Mintia sau
asemenea şedinţe nu loc trim estrial. Numeroase studii şi propuneri au smită nici vocea crainicului şi nici aparate. după cererea de materiale. Tova­
Pe baza recom andărilor făcute, co­ făcut îhdeosebi comisiile permanen­ plăcutul vers al m elodiilor. Din — Acum avem piesele, le-am a- răşul loan Neiconi ne-a prezentat la Staţia I.R.G.U. Sibiu, telefon 11.904.
m isiile permanente şi-au inclus in te de gospodărire comunală. Ele au lipsa de atenţie a * responsabililor dus de la Tim işoara, (deci totuşi un bloc tip cu 50 de cereri in dublu
planurile de muncă trim estriale cîtc ca obiective buna gospodărire şi în­ de cabane, anum iţi „m eşteri” an se mai găsesc), dar nu le vom pu­ exemplar, din care opt erau com­
vnul sau două studii şi controale în frumuseţare a oraşelor şi satelor prin forţat potenţiometrele smi au fărî- tea repara tn grabă deoarece... pletate, ultim a datînd de la... 1
u n ităţile sfa turilor populare. Astfel, valorificarea unor posibilităţi locale. mat suporturile bateriilor, dcfec- m artie 1066 (I) Era dovada clară că
în prim ul semestru al anului au fost In comuna Draşov, raionul Sebeş, de tîndu-le. pentru Ultimele patru luni de zile
efectuate peste 640 de studii şi nu­ pildă, studiul întocm it a vizat găsi­ asemenea note nu se mai Întocm i­ Trustul regional de construcţii-Deva
meroase controale în diferite unităţi. rea unor posibilităţi locale pentru a- Com itetul sindicatului de la I.F. seră, ca şi cind secţia n-ar fi avut
La Sfatul popular al oraşului re­ slgurarea m aterialului sâdltor — Haţeg le-a ridicat şi la 8 iunie n.c. ÎNSEMNĂRI nevoie de nici un materia! din
gional Hunedoara legătura dintre o r­ pomi ornam entali — necesari plantă­ le-a predat spre reparare la secţia pArtea U.R.C.M, Deva. Rezultă deci strada Dr. Petru Groza nr. 24
ganul local al puterii de stat şi a- rii pe marginea străzilor. După o n- de radio-televizonre a cooperativei că dacă anumite organe nu s-ar fi
ceastâ form ă organizatorică de masă naliză şl consultare largă s-a propus meşteşugăreşti .Retezatul" din sesizat ş1 n-ar fi Intervenit, cei o a n g a j e a z ă :
se realizează p rin măsura luată ca amenajarea unei pepiniere locale. Haţeg. Au trecut de atunci două n-nvem tim p! — a dat explicaţie a- sută de m uncitori forestieri de la
şefii secţiunilor să ajute com isiile Propunerea făcută a fost Înfăptuită luni şl în cabanele celor mal bine celaşl om, In 30 iulie a.c. Gura Apei. C ăpriorul. $ipot şi Pi­ — muncitori zidari, dulgheri, fierari beton şl nccallflcaţl pen
permanente. S-a creat astfel clim atul şi încă în prim ăvară .sfatul popular de o sută de .stînjenari" continuă L-am rugat pe tov Viorel leznn, n u l Taniei ar mai fi aşteptat m ult tru şantierele din Deva, Valea Jiului, Cuglr şl Brad.
unei in fo rm ă ri mai operative, al le­ a amenajat o pepinieră pe o supra­ să troneze o totală linişte. De ce ? preşedintele cooperativei „Rete­ tim p pinâ sâ li se întoarcă — re­ Se asigură cazare gratuită şl masă contra cost. Pe şantierele
găturii între secţiunile sfatului popu­ faţă de 500 m.p. de unde se vor asi­ — Aparatele cu tranzistorl „T u ­ zatul0, Să ne însoţească într-o scur­ parate — cele patru aparate de
la r şi m em brii com isiilor. gura 1000 bucăţi salciml şi 3000 bu­ rist" sînt învechite, pentru ele pie­ tă vizită la secţia cu pricina. Ne-am radio cu tranzistor!. din Valea Jiului se plăteşte Indemnizaţie de şantier din prima zi
Fructuoasă a-a dovedit In iţia tiva căţi paltini care în toamnă vor fl sele se găsesc mai anevoios. Nu le interesat de cauzele am înăril re­ In concluzie ne exprim ăm păre­ de angajare.
C om itetului executiv al S fatului popu* plantaţi pe uliţele comunei. De ase­ putem repara curlnd ! p a ra ţiilor ce se efectuează aici. rea că placa cu „m ila " şi .n-avem Informaţii suplimentare se primesc de Ia serviciul organizarea
Răspunsul dat de şeful secţiei a piese” trebuie aruncată, iar condu­ muncii din trust, telefon nr. 1755.
fost p ro m p t: cerea cooperativei — prezentă la
— Nu avem piese ! cele descrise în aceste rîndurl —
— Cine nr trebui să vă aprovi­ va trebui să sprijine mal m ult a-
zioneze ? ceastâ secţie. E numai spre binele
— La radiourile şl televizoarele cooperativei. Acest lucru trebuie
în post-garanţle U.R.C.M. Deva, făcut cu a tlt mai m ult cu cit e
pe baza necesarului întocm it .de cert că la 9ecţia de reparaţii radio- Ş C O A LA PRO FESIONALĂ DE ,
către cooperativă, după ce noi pre­ televizoare trebuie., reparate (cit
zentăm la serviciul de aprovizio­ mâi repede) anumite atitu d in i şi
nare „cererea de materiale". metode ale celor care lucrează atei. M E C A N IC I A G R IC O LI PETREŞTI
— $i pentru cele patru „T urist*- p e t r e k A r c a ş iii
r i& L
url aţi cerut piese? responsabilul suhrcdacticl
r , ■) • ‘■t-ţiti? — Da, dar n-am p rim it şl ntunrl voluntare — Haţeg raionul Sebeş, regiunea Hunedoara
a n u n ţ ă
ţinerea unul nou concurs de admitere pentru anul I Intre 1 şl 10
iv »i<rsa m septembrie 1966.
Se primesc absolvenţi al şcolilor generale de 8 sau 7 ani in
La plată beneficiarul refuză. vlrstă de plnă la 18 ani, cu domiciliul In regiunea Hunedoara sau
alte regiuni învecinate.
înscrierile se fac plnă in ziua de 31 august 1966.
(Urm are din pag. I) Cel reuşiţi la concurs vor beneficia de Întreţinere gratuită
Ţ ăranii cooperatori din comuna C linic, raionul Sebeş, au -dobîndlt o experienţă valoroasă în ceea ca In şcoală.
priveşte dezvoltarea efectivelor de animale proprietate obştească şl sporirea p ro ductivităţii acestora. Pa­ S-a am in tit mai sus despre unele De ce ?
ralel cu celelalte ram uri zootehnice, ei dezvoltă încontinuu şi creşterea oilor. Turm a cooperativei numără defecte de lam inare care atrag după Informaţii suplimentare se pot obţine de la secretariatul şco­
în prezent aproape 1.200 ovine cu lină semifinâ. Pentru adăpostirea lo r în condiţii optime, pe păşunea sine refuzul de plată. Şi cauzele a- lii din Petreşt) telefon 12.
num ită .U rzica ri" din marginea co munei se construieşte un nou saivan, cel de al 4-lea, avînd o capa­ ceslor defecţiuni se află tot în com­
citate de adăpostire de 600 ol. binat. Unele lingouri de oţel se *u- praincâlzesc înainte de laminare
In fotografia de faţă vă prezentăm pe Ilie Simion, ciobanul şef al cooperativei, pornind cu oile spre pentru că in cuptoare se încarcă mai
pftşune. m ulte ca lită ţi de oţeluri care nece­
’ i sită tem peraturi dife rite de încălzi­
re. De la lam inorul de 750 mm plea­
că pe flu x unele blum uri romblce
care, la lam inare, duc la suprapu­ Şcoala profesională de mecanici
neri şl îm p ă tu riri; nu ae respecta
program ul de lam inare; sortimentele
se schimbă de cîte 2-3 ori într-un agricoli Alba lulia
schimb; din lipsa unui dispozitiv de
stringere lam inatele se taie oblic, ae
strim bă. Toate acestea se resimt toc­ cu o durată de 3 ani primeşte In anul I pentru anul şcolar
mai la beneficiar, pentru că înainte 1966-1967 absolvenţi ai şcolilor generale do 7-8 ani In vlrstă de
de expediere nu se execută un con­
trol riguros. 15-16 ani îm pliniţi intre 1 ianuarie şi 31 decembrie 1966 şi pînă
la 25 ani îm pliniţi, cu stagiul m ilitar satisfăcut.
U rm ărind drum ul m etalului spre be­
neficiar, el trece inevitabil pe la lu ­ Concursul de admitere se va ţine Intre 1-10 septembrie 1966
cră torii de la expediţii, care-şl spun şi constă din următoarele probe : i
u ltim u l
cuvînt in ceea ce priveşte
— limba română, scris şi o rali
IN PERIMETRUL FAPTELOR respectarea o blig a ţiilor contractuale. — matematică, scris şi oral.
A ici însă lese pregnant in evidenţă
neconcordanţa dintre programele de înscrierile se fac zilnic Intre orele 8-14 plnă la data de 1
lucru şi contracte, care duce la creş­ septembrie 1966, la secretariatul şcolii din strada 6 M artie nr.
terea stocurilor de produse finite. O , Platoul Romanilor, pe baza unei cereri însoţită de următoa­
La capacitatea redusă a ajustajelor
SI AL P E R S P E C T I V E I faţă de laminoare, diferenţe de natu­ — certificat de naştere (copie legalizată)|
rele acte :
ră tehnică ce provoacă amestecarea
sortim entelor de produse fin ite , ex­ — certificat de absolvire (origin a l);
pediţia mai adaugă şi lipsa de aten­ ■— buletin de analiza sînge lui efectuat cu maximum trei
ţie. Oţelul nu este marcat şi poan- săptărnini înainte de concurs;
Continuăm colocviul nos­ ciază in iţia tiva ziarului de alte cooperative nu se ţine rite. In mod practic, abia te rii animalelor. In acest sonat corespunzător. (Au fost cazuri — rezultatul examenului radiologie pulmonar (radioscopie ,
tru, despre necesitatea creş­ a dezbate în coloanele sale, o evidenţă clară a produc­ 2900 hectare de păşune sînt scop, este necesar sâ existe cind delegaţi a( com binatului s-au radiofotografie sau microradio fotografie) efectuată cu cel mult
te rii ponderii zootehnice în în mod cît mal organizat ţiei. A r fi bine sâ se treacă utilizabile. A ici se Impun o concordanţă în structura deplasat la beneficiar pentru poan- trei luni înainte de concurs;
ansamblul a c tivită ţii fiecă­ problema creşterii animale­ peste tot la aplicarea re tri­ măsuri urgente pentru exe­ suprafeţelor cultivate cu fu ­ sonarea oţelului. Exemplul Uzinei
rei u nităţi agricole socialis­ lor, spunea tovarăşul Gheor- buţiei suplim entare în func­ cutarea unor lu cră ri de îm ­ raje, în sensul ca procentul de ţevi din Roman este concludent). ~ adeverinţă de sănătate, eliberată de policlinică In care
te. în raionul Brad. Pe a- ghe Toma. In momentul de ţie de depăşirea planului. bunătăţire prin acţiuni co­ trifolienelor să fie m u lt A lteori ae expediază produse înain­ sâ se specifice dacă este apt pentru meseria de mecanic a-
ceste meleaguri există o bo­ faţă cooperativele agricole Acest lucru a r stim ula şl mune ale tu tu ro r cooperati­ sporit. Acest lucru îl pu­ gricol.
gată experienţă şi o valo­ din raion dispun de peste mai m ult pe oameni în a- velor. team face încă din anul tre­ te de termenele stabilite prin con­ Pe timpul şcolarizării elevii primesc hrană, cazare, îmbră­
roasă tradiţie în domeniul 2650 bovine, din care aproa­ plicarea în g rijirii şi fu ra ­ In continuare, participan­ cut, dar din partea u n ită ţi­ tract şl beneficiarul nu dispune de căminte, manuale şcolare, rechizite, articole de igienă personală.
creşterii anim alelor. De la pe 50 la sută sînt vaci şi jă rii diferenţiate a animale­ ţii la colocviu au ridica t lo r a existat o slabă preo­ fonduri pentru plată, sau cu în tîr-
M ihăileni şi pînă la Ociu junin ci şi de 5400 ovine. lor. problema c u ltiv ă rii plante­ cupare pentru asigurarea zleri m ari care duc la penalizări. E- Elevii reuşiţi la concursul de admitere vor încheia contracl
fâşia arabilă cuprinsă Intre Eu vreau sâ arăt că şi P rin luna Iunie, spunea lo r furajere. Pe bună drep­ seminţei de Iucernă. De a- cu un S.M.T. din regiunea Hunedoara.
versanţil Zarandulul oferă pînă acum s-an obţinut u- tov. ing. loan Fechete, acest tate el spuneau că în condi­ ceea, am fost nevoiţi ca de­ numerarea deficienţelor de la expe­ Informaţii în plus se pot obţine de ta secretariatul şcolii,
m ari posibilităţi pentru cul­ nele rezultate bune. Depă­ lucru a început sâ se apli­ ţiile raionului Brad, cu te -’ fic itu l de furaje sâ-1 recu­ diţie ar putea continua. E suficient telefon 39.
tivarea plantelor furajere. şind planul la producţia de ce şi la cooperativa agrico­ renuri slab productive, cul­ perăm prin însăminţarea de însă să am intim câ cea mal mare
In plus, pe colinele dealu­ lapte valorificat pe prim ul lă din Brad. A fost o ce­ tura furajeră cu o reuşită borceag şi sparcetâ care în parte a refu zu rilo r de plată pornesc
rilo r se întind 5806 hectare semestru, nu înseamnă In9â rinţă a cooperatorilor por­ sigură este lucerna. Pentru condiţiile raionului nostru
de păşuni şi fineţe naturale că am făcut totul. De la o nită din dorinţa de a face a demonstra avantajele cu l­ nu dau rezultate m u lţu m i­ de aici, de la .încurcăturile care se
constituind proprietatea ob­ unitate la alta sint diferen­ tot ce e posibil pentru ca tiv ă rii acestei plante pe su­ toare. fac la expediţie*, cum apunea tova­
ştească a cooperativelor a- ţe mari în ce priveşte pro­ tn unitatea noastră zooteh­ prafeţe cît mai m ari, Ing. Asigurarea bazei furajere răşul loan Dobrin, director comercial
gricole şl alte 1021 hectare ducţiile animaliere. Dar sînt nia să ocupe un loc tot mai Ştefan Popescu a spus: este o problemă m ajoră şl al com binatului, la adunarea de dez-
păşune alpină dată în fo­ diferenţe mari şi în cadrul preponderent — In acest an cooperatorii de stricta necesitate pentru
losinţă acestor unităţi. Cum aceleiaşi unităţi. Intervine Dar despre asigurarea ba­ din Rişca au cu ltiva t cu lu ­ dezvoltarea sectorului zoo­ batere a sarcinilor de plan. Exploatarea minieră Ghelar
este folosită această rezervă în această privinţă necesita­ zei furajere, ca obiectiv cerna o suprafaţă de 24 hec­ tehnic care în multe unită ţi Aşa stflnd lucrurile, cauzele refu­
im portantă de creştere a a- tea ca omul să nu spună principal al discuţiei noas­ tare. Sînt condiţii pentru a din raionul Brad constituie zu rilo r de plată nu la A rb itra ju l de
nim alelor şi a producţiilor niciodată că a term inat cu tre ce ne puteţi spune? obţine în medie cîte 5000 o preocupare de seamă. Din stat trebuie căutate, ci în secţiile
de lapte, carne, lîhă etc 7 învăţătura. Este tim pul ca — Nici la acest capitol — kg fin la ha. Acum execu­ cele relatate de Interlocu­ ANGAJEAZA DE URGENŢA :
Iată întrebarea la care au cele învăţate la cursurile a- intervine în discuţie tov. tăm coasa a treia şi pînă com binatului. Faţă de această situa­
fost solicitaţi să-şi spună gro-zootehnice să fie legate 1ng. Vasile Sim inie — nu la toamnă vom executa şl torii noştri reiese că şi în ţie, oare nu este u til ca dispoziţia
pârei^a tovarăşii Gheorghe şi mai m ult de munca uni­ am făcut totul. Cooperatorii coAsa a patra. acest domeniu de activitate despre care vorbea adjunctul şefu­
Toma, secretar al com itetu­ tă ţilo r, a ferm elor da ani­ din raionul Brad au foarte — Cu aceleaşi rezultate este loc pentru mal bine. lu i serviciului desfaceri sâ fie prece­ — MINERI IN VlRSTA DE PESTE 18 ANI.
lui raional de partid, mg. male. Va trebui să punem m ulte animale proprietate cultivă lucerna şi coo­ Perim etrul faptelor de plnă
Vnsile Slrtiinlc, preşedinte­ un accent mai mare pe co­ personală. Esle un lucru perativele agricole din dată de un control riguros, pe teren, Exploatarea asigură condiţii de cazare Ia dormitoa­
le consiliului agricol raio­ interesarea î n g r i j i t o r i - bun. Tocmai de aceea coin­ Lunca, Ţebea, B irtin şl acum trebuie sâ eonstltue o asupra felului In care se execută ex­
nal, ing. Mircea Oprlşa, v i­ 1 o r. să-l facem să înţeleagă teresarea lor se axează mai Cârăstău, spunea tovarăşul bază de pornire spre noi pediţia, de sortarea atentă şl întocm i­ rele comune, precum şi masa, contra cost, la cantină.
cepreşedinte al consiliului că realizînd producţii mai m ult pe asigurarea bazei Mircea Oprlşa. Dar, supra­ realizări în domeniul asigu­ rea corespunzătoare a actelor? Mă­
agricol raional, ing. Ştefan bune este spre binele lo r şi furajere. Or, pînă acum noi feţele sînt prea mici. Pen­ Cei interesaţi se vor adresa Ia serviciul de cadre şi
Popescu de la cooperativa al u n ită ţilor Jn care lucrea­ nu am acţionat ca această tru că tot se vorbeşte de ră rii bazei furajere, ca fac­ surile fiin d preventive ar reduce nu­
agricolă din Rişca şi ing. ză. In acest sens şi orga­ cerinţă să fie strîns îm pletită planuri diferenţiate aş a- tor hotărîtor pentru creşte­ m ărul refuzurilor de plată; de ase­ personal al Exploatării miniere din Ghelar, strada Dealul
loun Fechctc de la coopera­ nizaţia de partid trebuie să cu rezolvarea problem elor vea propunerea ea în v ii­ rea ponderii zootehniei în menea, sînt necesare acţiuni hotărî-
tiva agricolă din Brad. actionez.e cu mai multă ho- de Interes general. Tată de tor, raionului nostru sâ i ansamblul a c tivită ţii fiecă­ te în vederea îm bunătăţirii calită ţii Băneşului nr. 210.
— Lucrătorii din agricul­ tărîre. Se constată că la ce foarte multe păşuni şl se rezerve un loc şi mal
tura raionului nostru apre­ Vata. Lunca. Tebea $i în fineţe sînt aproape îm pădu­ Im portant în domeniul creş­ rei unitâtl. otelului pe întregul flu x tehnologic.