Page 9 - Drumul_socialismului_1966_08

Ş T I R I

IN F O R M A Ţ II

Stimularea fruntaşilor

In semn de preţuire a m uncii
in producţie şi pe linie sindicală
un num ăr însemnat de fruntaşi în
Întrecerea socialistă, din în tre p rin ­
derile oraşului regional Hunedoa­
A N U L X V III. NR. 3.605 JO I 4 AUGUST 1966 4 PAGINI - 25 BANI ra, au participai la excursiile or­
ganizate de comitetele sindicate­
lor. Excursioniştii au vizitat fru ­
moasa Capitală a ţâ rii, monu­
mentele n a tu rii de pe Valea O l­
tului, a Prahovei, au vizita t nu­
STRIWSUL meroase întreprinderi industriale.
In acest scop din fondurile sindi­
catelor au fost cheltuite oca 450
m ii lei.

Excursie prin ţară
RECOLTEI

Un număr de 40 de elevi de la
Şcoala generală din Băcia, oraşul
regional Deva, au fost tim p de o
săptâmînâ intr-o frumoasă ex­
cursie prin tară. Cu acest p rile j
ei au vizita t întreprinderi, şan­
tiere, monumente istorice şi cul­
SA FIE printre care Sarmizegetusa, Caran­ lu i nr. 1.
U. V. C A LA N : Vedere parţială de la staţia de încărcare a fu rn a lu ­
localităţi
numeroase
turale din
sebeş, Orşova, Ada-Kaleh, Gura
V ăii, Tr. Severin, Lugoj, Tim işoa­
Navele româneşti ancorează
ra, Arad, Oradea, Băile Felix, Ciu-
cea, C luj, Turda şi. Alba Iulia.
Excursia a p rile ju it elevilor cu­
GRABNIC H'*: noaşterea m ultor frum useţi ale în porturile a 60 de ţări
patriei.
B n B B n a o n n n n a Navele sub pavilion românesc na­ se îndreaptă spre portul japonez
vighează astăzi pe toate m ările şi o- Kobe, ia r petrolierul „Prahova" a a-
La odihnă şi tratament ceanele lum ii, asigurînd dezvoltarea juns in portul indian Kandla. Car­
legăturilor economice ale României. gourile „M am aia", „E forie" şi „G a­
Cargourile, m ineralierele şi petrolie­ la ţi" navighează în Oceanul A tlantic,
iar „P iatra Neamţ" şi „Tr. Severin"
rele noastre ancorează in prezent în
Trim iterea oamenilor m uncii la
TERMINAT I ^ $ ' %v i V f . V ' * ’ * staţiunile balneo-elimaterice este porturile a 60 de ţări. Din buletinul au ancorat în portul libanez Beirut.
operativ de mişcare a vaselor reiese
A lte 30 de vase româneşti se găsesc
o preocupare permanentă a com i­
J r - W ^ ^ v tetelor sindicatelor din între p rin ­ că in prezent m ineralierul „Reşiţa" acum in larg.
derile şi in stitu ţiile regiunii noas­
W / f f î x i 'J w m S 5 m tre. D atorită acestei preocupări
numai in prim ul semestru al anu­
lui au plecat la odihnă şi trata­ Concursul republican
a Şi in cursul zilei de ieri au fost consemnate fapte deosebite în B rigadierii O tilia Teodorescu şi Ioan ment prin sindicate peste 8500 oa­
: acţiunea de strîngere fără pierderi a cerealelor pâioasc. In m ajori­ Munteanu erau anim atorii lucrului P rintre mecanizatorii de la meni ai m uncii. Ei au petrecut c li­
tatea unitâ(ilor s-a m uncit cu randament sporit atît la recoltat, la cele două arii. „Pentru noi, 9punea G A S. Petreşti care işi aduc o con­ de vinuri de masă
transportul snopilor, tre ie ri; cit şi la arături. Te alocuri insă au fost inginerul u nităţii, problema la ordi­ trib u ţie de seamă Ia strîngerea fă­ pe plăcute in staţiunile Eforie. Si­
înregistrate unele m inusuri în ce priveşte organizarea m uncii. nea zilei o constituie treîerişul griu­ ră pierderi a recoltei se numără naia. Predeal, Tu.şnad, Lacul Ro­
Drept rezultat, forţele şi m ijloacele existente în unită(i au in trat lu i de pe cele 93 ha recoltate ma­ şi Ungur Poldi. şu, Victoria etc. Pină la sfîrşitul Consiliul Superior al A g ric u ltu rii lu i natural al podgoriilor şi e xtin ­
in cadenţă normală de lucru cu întîrziere. iar altele (este vorba nual. Lucrînd In ritm u l ultim elor organizează, în colaborare cu U niu­ derea soiurilor valoroase în zonele
de combine) au fost toată ziua trase pe .dreapta" pentru defecţi­ trei zile sîntem convinşi că întreaga IN FOTOGRAFIA de faţă, me­ anului vor mai pleca la odihnă şi nea Naţională a Cooperativelor A - în care se obţin cele mai m ari şi
uni. Dar să exem plificăm : recoltă va fi înmagazinată in cel mai canizatorul Ungur Poldi recoltînd tratam ent cu bilete repartizate de gricole de Producţie şi consiliile agri­ bune producţii de struguri.
scurt tim p". griul. sindicat a lţi cetăţeni, dornici de cole regionale, cel de al doilea con­ P o triv it norm elor, concursul are
Dar cum se desfăşoară campania curs republican de struguri de masă. două faze — regională şi republica­
Simeria l-am găsit în capătul tarla­ Foto : I. TEREK recreere. P rin acest concurs se urmăreşte în
Neajunsuri lei fâcind repartiţia celorlalte forţe de recoltare a cerealelor păioase la prim ul rind cunoaşterea potentialu- nă — şi se va desfăşura în trei eta­
pe lucrări. 11 reţinem cîteva minute cooperativa agricolă.din Băcia? încă pe şi anume — pentru struguri tim ­
pentru a extrage din planul opera­ de la intrarea în hotarul acestei u- pu rii, tîrz ii şi pentru struguri ce se
din primele ore tiv al zilei faptul că pină seara tre­ nităţi ne-am dat seama că a iri per­ păstrează în tim pul iernii. Cu p rile ­
sistă neajunsuri. Combina mecaniza­
buie să se transporte griul de pe ju l celei de a doua etape se va o r­
încă 25 ha. Prevederea se m ateriali­ to ru lu i Nicolae Haţeganu stătea dc acţiunii. De-a lungul văii ganiza la Bucureşti o expoziţie cu
za prin aportul zecilor de coopera­ două zile la marginea şoselei fiind vînzare a strug u rilo r din soiurile pre­
Abia răsărise soarele cînd în punc­ defectă. La numai un kilom etru dc era un furnicar de oa­ miate.
tul „Şileru" şi-au şi făcut apariţia un to ri care încărcau snopii în remorci. aici i) întîln im pe mecanizatorul Ro­ Puhoiul apei a fost învins meni care lucrau cu
număr de 5 remorci pentru transpor­ Dar, la ora aceea m atinală şi cele man Demian. „Nu pot lucra, spune el, m ultă rivnă la intărirea La concurs participă gospodării de
tul snopilor. Pe inginerul Indrei Lu ­ două batoze instalate la Slmerîa din cauza unei rupturi". Aparatul de m alului şi ridicarea de stat, staţiuni experimentale şi in sti­
cian, de la cooperativa agricolă din Veche şi Cărpiniş funcţionau din plin. sudat se afla la sediul unită ţii dar Se apropia sfîrşitul u- — E bine că am ter­ laua unde s-a recoltat diguri. tute de învăţăm înt agricol, care po­
nim eni nu se gindea să ia măsuri nei zile de muncă. Ţă­ m inat cu recoltatul. O să g riu l manuaJ de pe 20 La lăsarea înserării şu­ sedă m inim um 10 hectare vie pen­
pentru a fi dus acolo unde- era soli­ ranii cooperatori din Bo- vină ploaie' mare! — îşi ha şl grădina cu legume voiul apei a fost învins, tru soiuri de masă ca Şi cooperative­
citat, deşi aici se aflau preşedintele bîlna, raionul Orăştîe e- făcu cunoscută părerea (15 ha) sînt în pericol de s ilit să-şi strîngâ apele şi le agricole cu cel puţin 5 hectare des­
cooperativei, preşedintele sfatului şi rau în drum spre sediul unul dintre cooperatori. inundaţie Vestea a cu­ să-şi urmeze cursul spre tinate v itic u ltu rii.
Rezultate sub nivelul chiar instructorul C om itetului orăşe­ cooperativei. Terminase­ pluteau deasupra comu­ prins tot satul. Tn cîteva vărsarea în Mureş, iar C îştigătorilor li se vor acorda me­
apăsători,
Nori grei,
grădina de legume şi g ri­
nesc de partid Deva. Alte trei com­
minute, peste 200 de oa­
bine nu funcţionau pentru că la una ră de recoltat griul de pe nei şi a îm prejurim ilor. meni munceau la ridica­ ul secerat au fost salvate. dalii şi diplome ; prim ele 15 u n ită ţi
întreaga suprafaţă şi e-
întregul sat m erită fe­
posibilităţilor în G.A.S, era volanta uzată, la alta I se rupse­ rau dornici să afle re­ Sus, în m unţi se dezlăn- rea digurilor. Torentul a- lic ită ri pentru ardoarea clasificate Ia concursul republican,
se axul rabatorului. iar a treia stă­
ţuise o ploaie torenţială.
pei
părea de neînvins.
zultatul
muncii lor. In
tea înfundată. Mecanizatorul Ioan curtea sediului m ultă a- Valea Bobiinei creştea Dar oamenii nu s-au dat cu care a m uncit, pentru vor p rim i, în ordinea celor mai mari
Pină în seara zilei de ieri, lucră­ posibilităţile existente, rezultatele Stupar ne relata că din această cau­ nimaţie şi veselie. Toţi vertiginos. Intr-un tim p bătuţi. Gheorghe O rm in- g rija pe care a manifes- suprafeţe şi cantităţi de struguri care
torii din gospodăriile agricole de obţinute sînt cu m ult sub nivelul ză în ziua de 2 august el nu a putut sînt bucuroşi. Recolta de­ scurt, apa a început să se deanu, Gheorghe Sufanâ, tat-o în apărarea avutu­ au p rim it m edalii, diplome de onoa­
stat au strîns recolta de grîu de posibilităţilor. Acest lucru trebuie să recolteze decit 700 leg. boabe. Deci păşeşte prevederile pla­ reverse peste mal. ing, Ioan Lupu. Gheor­ lui obştesc. re şi prem ii băneşti.
pe numai 70 Ia sută din suprafaţa să determine conducerea T rustului num ai la o singură unitate sînt 5 nului. Cineva anunţă că ta r­ ghe F ilip erau în fruntea S. CERBU
planificată. Existenţa unei aseme­ regional gostat să analizeze în combine şi toate cinci stau defecte
nea situaţii este cu totul nejustifî- mod temeinic preocuparea pe cînd cooperatorii din Băcia mai au (Agerpres)
catâ dacă avem în vedere faptul că care o manifestă consiliile u- de strîns griul de pe încă 40 ha. N or­
aceste unităţi dispun de un număr n ita ţilo r râmase în urmă, faţă mal. la această suprafaţă ar fi lucru
de combine suficient, dacă s-ar u ti­ de strîngerea iritr-un tim p cit mai de o zi. Dar cum să se realizeze cind
liza la întreaga capacitate, pentru scurt a recoltei, şi să stabilească din cauza defecţiunilor cele 5 com­
a putea term ina secerişul în mai măsuri operative în vederea înlătu­ bine au recoltat in două zile numai
puţin de douăsprezece zile. Cum să ră rii deficienţelor existente. Numai 10 ha ? Vinovaţi pentru această stare
fie însă posibil acest lucru dacă în pe această cale se va putea realiza de lucruri se fac nu numai tovarăşii IN
cursul zilei de ieri cu cele 140 com­ impulsionarea ritm ului secerişului, a m in tiţi care se mulţumesc să facă Aspect de Ia gura m i­
bine s-a recoltat g riu l de pe mai punîndu-sc totodată o bază trainică doar constatări fără a interveni cu nei Mesteacăn.
puţin de 280 hectare? producţiei viitoare pi in eliberarea măsuri concrete, ci şi conducerea
Să ne referim însă la un exemplu grabnică a terenului de paie şi exe­ S M.T. Orâştie. Aceasta din urmă a (
concret In ultim ele zile, deşi gos­ cutarea în cel mai scurt, tim p a a- fost sesizată in nenumărate rîn d u ri Foto : I. TEREK
podăria de stat din Câlan a avut la ră tu rilo r de vară pe suprafeţele despre defecţiunile de aici dar ope­ întI m pin iir ea
dispoziţie cîte 10 combine, cu fie ­ prevăzute. Este de aşteptat ca efi­ rativitatea pentru înlăturarea lor
care din acestea a recoltat griul doar cienţa m ăsurilor ce se iau în acea­ îasă de dorit.
de pe cîte 2-3 hectare pe zî. Con­ stă privinţă să se concretizeze în
ducerea u n ităţii motivează că nu se terminarea cit mai grabnică a sece­
poate realiza norma stabilită deoa­ rişului şi a arăturilor. îndeosebi a- Bine la recoltat—
rece starea terenului şi a lan u rilor tenţia conducerii trustului trebuie
nu permite folosirea la întreaga ca­ îndreptată spre gospodăriile agrico­ U ) i C e L m i m
pacitate a combinelor. Adevărul le de stat din Sîntămăria. Rîrrea. slab la treieriş
este însă că lucrul se începe cu Gelmar şi M intia care au rămas
mare întîrziere, iar supravegherea m ult în urmă cu recoltatul. Ieri, în ju ru l prînzului, pe raza
funcţionării u tilaje lo r in lanuri din oraşului regional Hunedoara a venit In aceste zile, întrecerea socialistă a m inerilor esfe mai vie.
partea conducerii u n ită ţii nu este Situaţia secerişului griului, pe uni­
totdeauna corespunzătoare. Ase­ tăţi, la data de 3 august a. c. se o pe>‘dea de ploaie care pentru mo­ mai entuziastă. M in e rii din Valea Jiu lu i, din Poiana Ruscâ şl din
ment a întrerupt lucrul in cimp. Dar.
menea aspecte se întîlnesc şi în ce- bunii gospodari au ştiut să foloseas­ M u n ţii Apuseni se preocupă intens de obţinerea unor succese fru ­
’alte gospodării agricole de stat. prezenta astfel : că tim pul prielnic din zilele trecute moase în producţie. Este şi firesc. In cinstea Zilei m inerului cu to ţii
mai aşa se poate explica răm i- 1. Miercurea f j'o şi astfel au putut term ina recoltatul s-au angajat să extragă din adincurl cantităţi suplimentare dc căr­
uerea in urmă a recoltatului in a- 2. Galda 9,1% griului. Este vorba de cooperatorii
ceste unităţi. 3. Alba 85% din Batiz, Sîncrai şi Strei. buni şi m inereuri, de calitate tot mai bună. Prin munca lor plină
In cursul zilei de ieri doar gospo­ 4. Petreşti 84% de entuziasm, angajamentele luate prind viaţă. Pe graficele întrece­
dăriile de stat din Alba, Petreşti şi 5. Câlan 80% Din situaţia operativă existentă la rii săgeata succeselor este in plină ascensiune.
Sîntămăria au recoltat griul de pe 6. M intia 73% consiliul agricol aflăm insă că pină
Cite 50 hectare, restul u n ită ţilor în­ 7. Gelmar j6.7% acum in cooperativele agricole de
registrând realizări între 15-30 hec­ 8. Rircca 56% un suitor de legătură m enit să as -
tare. Trebuie arătat insă că faţă de 9. Sîntămăria 25% I, M A N EA Depăşiri
gure un aeraj corespunzător.
(Continuare In pag a 3-a)
O contribuţie însemnată la o b ţin e
la toţi indicatorii rea acestor succese şi-au adus-o m -
nerii din brigăzile conduse de T rifa n
că Traian Bogdănescu, lăcă- şi continuă să inhaleze cu nă­ îosif. Moldovan G avrilă, Neleg
Tocmai dumneavoastră, tuş-monteor la U. V. Călan dejde fum ul de ţigară. Colectivul de muncă de la Exploa­ Gheorghe, Cîndea Nicolae. Rubi A-
şi Nicolae Meteşan, paznic Ii legitim ăm : N ichifor Na­ tarea m inieră Certej a obţinut în
ceferiştii ? la „C om bustibilul" Petroşani şa, electrician la releul de te­ acest an realizări deosebit de frum oa­ dalbert. Boureanu Gheorghe şi alţii*
dorm încălţaţi pe canapele, că leviziune de pe Parîng, M ihai se. In prim ul semestru planul pro­
Trenul aleargă în plină v i­ Nicolae Bălăescu din Tg. Jiu Pascal, elev aflat în practică ducţiei globale şi marfă a fost înde­
teză. Pină la . Călan mai e o aruncă ţigara aprinsă pe fe­ la tipografia din Petroşani, p lin it în proporţie de 101,3 la sută.
Am urcat, in ziua dc 28 categoria celor fără legitim a­ reastră. ori , că Valeria Cozo- Petru Rahotă şi G avril Dea- şi respectiv 101.5 la sută. La preţul In plină
iulie a.c., in trenul de per­ ţii de călătorie) nu sînt nici Un bilet bucată bună de drum. Gheor­ ba, cooperatoare din satul te, strungari la depoul de lo­ de cast s-au obţinut 5G0 000 lei eco­
soane nr. 2114. Intenţia în sectorul lui şi rtîcî în sec­ ghe îo.ja, lârătuş la staţia Si- Măceu face comerţ ambulant comotive Petroşani. nomii.
noastră a fost dc a urm ări toarele celorlalţi doi conduc­ pentru 3 locuri m erla-Triaj deschide totuşi cu fructe in tren fără autori­ In cele din urmă recunosc M inerii de aici au hotărit să în­ ascensiune
felul cum se călătoreşte pe tori. uşa, expunîndu-se accidentă­ zaţie. că au încălcat instrucţiunile scrie pe graficul de producţie, acum,
distanţa Simeria — Petro­ Un singur lucru ne-a sur­ rii. Instrucţiunile C F R. pre­ C.F R. atunci cînd au deschis în cinstea Zilei m inerului, rezultate
şani. prins în mod neplăcut in La plecarea din Simeria. în- cizează clar că nu-i permis uşa în tim pul mersului. Dar mai bune. Hotăi îrea lor a fost tra ­
să călătoreşti cu uşa deschisă
^ Şi m inerii de ta Muncelul Mic în
munca tov Iov. Cu toate că tr-unul din vagoanele de cla­ în tim pul mersului. Gheorghe Oameni „spirituali" şi prin acel du-te-vino prin dusă în fapte. In luna iulie m inerii tim pină Ziua m inerului cu rezulta*
sa I se mai aflau cetăţeni în
Gazdele in cele 3 vagoane de care răs­ picioare. Pe o bancă de 3 loja cunoaşte foarte bine a- tren, el au deranjat pe călă­ de la Certej şî-au depăşit planul la de seamă. In luna iulie ei au extr •
pundea erau geamuri deschi­
tori. n-au* dat dovadă că po­
se şi pe o parte şi pe cealal­ locuri dormea Irina Pop. din cest lucru şi totuşi nu ţine In vagonul al treilea din sedă ceea ce se cheamă bunul minereu extras cu 7,3 Ia sută şi la peste prevederi cu 1 la sută mai mui
„La prim a oră" întreaga tă. el nu s-a învrednicit să a- Aninoasa. Pe banca din faţă. seamă de el. faţă se întîlnesc 4 tineri. Paş­ metal in minereu cu 1.2 la sută. minereu.
garnitură, de la un capăt la tragă atenţia călătorilor de a Petru Pop şi D um itru Codrea Că ceferiştii înşişi încalcă nici. la prima vedere. îşi a- simţ. La baza acestor succese au stat en­ Acest succes a fost obţinut ca u
altul, străluceşte de curăţe­ închide ferestrele pe una din (ambii m ineri la Aninoasa)1 regulile de călătorie am mai prind ţigările şi fncep o in ­ 'A' tuziasmul şi preocuparea m inerilor m area preocupării lor pentru exploa
nie. Sim erienii au avut grijă părţi. Nu-i vorba dc a găsi jucau cărţi. Nicolae Călugăr; avut p rile ju l să ne convin- cursiune prin tren. Studiază Raidul nostru prin tren a pentru sporirea producţiei şi îm bu­ tarea raţională a zârăm întului şi h
să măture (şi nu de m intuia- omului „nod în papură", ci de lucrător de cale la Simeria, ■ gem. Intr-un compartiment cu atenţie persoanele de sex scos la iveală o serie de nea­ nătăţirea calită ţii m inereului, măsu­ losirea la r apacitatea nominală a m <
lă) fiecare vagon, să şteargă grija ceferistului aflat in e- ieşit din schimbul de noapte, de .clasa l,.Io a n Peti.-uş, con­ opus. Nu se hotărăsc prea u- junsuri, mărunte la prim a ve­ rile tehnico-orsânizatorice luate dp sinilor şi utilajelor.
praful de pe bănci, să spele xerciţiu l funcţiunii pentru să­ voia să stea şi el pe bancă. ductor de tren ieşit din tura şor unde să-şi instaleze „co­ dere. dar care deranjează pe conducerea exploatării şi conduceri­ Pină la Ziua m inerului m uncilor
geamurile. Probabil că o tre­ nătatea copiilor, a bătrinilor, Irina Pop continua să-şi facă de noapte, doarme încălţat cu mandamentul". Ii oprim şi-î călătorul conştiincios. Ele tre­ le sectoarelor. Astfel, în prim ul se­ inginerii şi tehnicienii de aici s-;
cere „în viteză'’ cu cirpa pes­ a celorlalţi călători. somnul. Cetăţeanul în cauză picioarele pe canapea. Dacă rugăm să-şi ocupe locuri. buie combătute cu toată tă­ mestru al anului s-a îm bunătăţit angajat să obţină succese şi mai fru
te barele scărilor, înainte de Şi încă o neglijenţă, m ărun­ a reuşit s-o trezească, să-şi tocmai dumneavoastră, s lu ji­ — De-aia-i tren. să circule ria de către opinia publică, de transportul de materiale in subteran moaşe. Pentru aceasta ei se preoci
deschiderea vagoanelor, n-ar tă la prim a vedere, ce apar­ facă loc pe bancă numai du- tori aî C.F.R. procedaţi ast­ lumea — ni se răspunde. către personalul C.F.R., pen­ pe orizontală şi verticală prin mon­ pă de îm bunătăţirea organizării mun
fi stricat. Dar. oricum gazde­ fel, să nu vă m ire faptul că Nu se opresc nici în vago­ tru că altfel pot avea urm ări tarea şi punerea în funcţiune a unor respectarea întocmai a graficelor
le şi-au făcut datoria m ulţu­ ţine conductorului Ion Me- pâ ce t-a atras atenţia că Florian Pop, strungar la sec­ nul al patrulea şi nici în al neplăcute. tro lii electrice şi pneumatice. M ine­ de producţie, utilizarea din plin i
m itor în această privinţă. drea. înainte de intrarea în „doar n-a plă tit un bilet pen­ ţia mecanică a C.S.H.,, A le­ cincilea. Discută cu glas ta­ rii.a u fost mai bine aprovizionaţi cu m aşinilor şi utilajelor.
După plecarea din Simeria tunele avea datoria să aprin­ tru 3 locuri". Nici ceilalţi doi xandru Cheivan. cocsar la re, mai lasă cite-o uşă deschi­ AUREL D A V ID materiale şi vagonete de mină. Para­ Tn fruntea întrecerii socialiste s-a
îl secondăm pe conductorul dă lumina. A făcut-o, dar în călători nu s-au lim ita t la U. V. Călan şi Corneliu Bă- să, mai fac o glumă (de prost situat m inerii din brigăzile condu?
Romulus Iov. Atitudinea lui tuca, student la Institutul po­ gust). La u ltim ul vagon se o- O C TAV IAN PETREA. lel cu aceste măsuri au fost luate a l­ de Rusu Ştefan. Paloş Simion 11
in relaţiile cu călătorii este ultim ul vagon, cu destulă în­ spaţiul cuvenit pe bancă, de- litehnic din Tim işoara ţin uşa presc. Deschid uşa din spate căpitan tele care au dus Ia îm bunătăţirea Sicoe Vasile, Carp Ioan şi a lţii.
corectă. Contravenienţi (din tîrziere. . cît la insistenţele noastre. deschisă în tim pul mersului, (să aibă oamenii perspectivă) din cadrul D.R.M. co n diţiilor de lucru. Intre orizontul
—40 şi orizontul principal s-a săpat D LUP.AŞCU