Page 1 - Drumul_socialismului_1966_09

PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VA 1
VIZITA In grecia a t o v a r ă ş u lu i

ION GHEORGHE MAURER

Miercuri dimineaţă a părăsit Ca­ liului de Miniştri au plecat, de ase­ Iosif Banc, Petre Blajovîci, Florian
pitala, pierind la Atena, preşedin­ menea, Alexandru Bălăci, vicepreşe­ Dănălache, Janos Fazekaş, Constanţa
tele Consiliului de Miniştri a) Repu­ dinte al Comitetului de Stat pentru Crăciun. Gheorghe Gaston Marin,
blicii Socialiste România, Ion Gheor- Cultură şi Artă, precum şi un grup Roman Moldovan, miniştri.
ghe Maurer. însoţit de ministrul afa­ de consilieri şl experţi. Au fost de faţă Spyros Adamo-
COMITETULUI REGIONAL HUNEDOARA AL PIR. SI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL cerilor externe, Corneliu Mănescu, Pe aeroportul Băneasa, erau pre­ poulos, însărcinatul cu afaceri ad-
interim al Greciei la Bucureşti
şi
care răspunzînd invitaţiei primului
ministru al Regatului Greciei, va face zenţi tovarăşii Gheorghe Apostol, membri ai ambasadei.
o vizită oficială in Grecia, Alexandru Bîrlădeanu, Emil Bodna-
împreună cu preşedintele Consi­ raş, Ilîe Verdeţ, Maxim Berghianu, (Agerpres).
ANUL X V III NR. 3.628 JOI I SEPTEMBRIE 1966 4 PAGINI - 25 BANI
S o s i r e a la A t e n a

ATENA 31. — Trimişii speciali A- Premierul Ion Gheorghe Maurer, tru. şi cu distinşii dv. colaboratori,
O cale importantă gerpres, Gh. Secuiu şi C. Alexan- împreună cu primul ministru al Gre­ căile şi mijloacele de promovare a
ciei, Stephanos Stephanopoulos, au
relaţiilor tradiţionale de bună veci­
droaie, transm it:
Miercuri la amiază, delegaţia gu­ trecut în revistă garda de onoare. nătate dintre ţările noastre.
vernamentală a Republicii Socialiste Adresînd tovarăşului Ion Gheorghe Aşteptăm cu interes convorbirile
România, condusă de preşedintele Maurer şi celorlalţi oaspeţi români pe care le vom avea cu Excelenţa
de valorificare Consiliului de Miniştri, Ion Gheor­ Stephanos Stephanopoulos a spus : Voastră şi vizitele care ne vor oferi
un cuvînt de bun sosit, premierul
posibilitatea
să admirăm vestigiile
ghe Maurer, a sosit in capitala Gre­
ciei. împreună cu preşedintele Consi­ „Cu mare plăcere vă asigur, Exce­ trecutului legendar al eroicului po­
liului de Miniştri au sosit Corneliu lenţă, că vizita domniei voastre şi a por elen şi să cunoaştem preocupă­
a lemnului; Mănescu, ministrul afacerilor exter­ domnului ministru al afacerilor ex­ rile şl activitatea sa prezentă, con­
terne se va desfăşura sub semnul ce­
prosperităţii
sacrată progresului şi
ne, Alexandru Bălăci, vicepreşedinte
al Comitetului de Stat pentru Cul­ lei mal mari bunăvoinţe. Sîntem patriei".
tură şi Artă, precum şi un grup de bucuroşi de faptul că vom putea de­ In încheiere, premierul român a
mulţumit pentru primirea prieteneas­
consilieri şi experţi. veni împreună cu Excelenţele Voas­ că făcută.
tre fondatorii unei noi ere în relaţii­
Pe aeroportul Helenikon, pavoazat
REDUCEREA cu drapelele de stat ale României şi le greco-române. s-au întreţinut cordial in salonul o-
Şefii guvernelor celor două
ţâri
In numele poporului grec şi al gu­
Greciei, oaspeţii români au fost în-
timpinaţi de Stephanos Stephanopou- vernului regal, urez Excelenţei ficial al aerogării.
los, primul ministru al Regatului Voastre, domnule preşedinte al Con­ Răspunzînd la întrebările ziarişti­
Greciei. Ioannis Toumbas. ministrul siliului de Miniştri al Republicii So­ lor, premierul român a arătat că a
cialiste România, şi Excelenţei Voas­
venit in Grecia cu dorinţa sinceră
afacerilor externe, T. Rentis, minis­
PIERDERILOR ropulo, ambasadorul Greciei la Bucu­ tre, domnule ministru al afacerilor de a strînge legăturile de prietenie
trul adjunct de externe. A. Arghy-
şi cooperare dintre cele două ţări,
externe, bun venit în Grecia".
F. C. ORAŞTIE.
reşti, şi de alte persoane oficiale. In cuvîntarea de răspuns, preşedin­ ceea ce corespunde nu numai inte­
In întimpinare au venit, de aseme­ tele Consiliului de Miniştri al Ro­ reselor ambelor popoare, ci $» îmbu­
Deşi tinăr, lăcătu­ nea, Mircea Bălânescu, ambasadorul mâniei, Ion Gheorghe Maurer, după giunea balcanică. Exemplul colaboră­
nătăţirii continue a atmosferei în re­
ce a mulţumit gazdelor pentru ama­
Republicii Socialiste România la A-
şul Tralan Stănea-
DE EXPLOATARE 6ă, din secţia me­ tena, membri ai Ambasadei şi agen­ bila invitaţie de a vizita Grecia, a rii dintre ţările noastre, a adăugat
şeful guvernului român, poate servi
spus :
ţiei noastre economice.
talurgică, este cu­
„Venind în ţara dv. aducem pono­
După prezentarea persoanelor ofi­
noscut şi apreciat ciale aflate pe aeroport, premierul rului grec mesajul de prietenie al şi la îmbunătăţirea climatului Inter­
naţional.
ca un bun mese­ român a primit raportul comandan­ De la aeroport, oaspeţii români, în­
La întreprinderea fo­ care In timpul cît se fo­ tului gărzii de onoare. Fanfara m ili­ poporului român, animaţi de dorinţa soţiţi de persoanele oficiale venite in
restieră din Hunedoara, loseau. aveau o influen­ riaş. Cea mai bună tară a intonat imnurile de stat ale sinceră de a căuta împreună cu Ex­ întimpinare, s-au îndreptat spre re­
s-au obţinut in ultima ţă negativă asupra cali­ recomandare l-a a- României si Greciei. celenţa Voastră, domnule prim-minîs- şedinţa ce le-a fost rezervată.
perioadă de timp rezul­ tăţii. Lemnul scos şi a- dus-o seriozitatea,
tate bune în ceea ce pri­ propiat de rămpile de priceperea, talen­
veşte valorificarea com­ încărcare cu ajutorul ji- tul cu care execu­
plexă şi superioară a lipurilor se crăpa, se de­ D e p u n e re a unei c o ro a n e d e flori
masei lemnbase. In ma­ precia. nu mai putea fi tă fiecare piesă cc
joritatea parchetelor de sortat în produse cu va­ I se încredinţează.
exploatare, dar mai ales loare economică ridi­ la M o n u m en tu l ero u lu i n e c u n o s c u t
la Batiz, Valea Inorii, cată.
Ruginosul, Dealul Ciorii, In vederea reducerii Foto : V. ONOIU
Dosul Vadului şi Pinul pierderilor de ‘exploatare Preşedintele Consiliului de M i­ de ceilalţi membri ai delegaţiei, a fanfara militară a intonat imnurile
Bordului, s-a realizat o au fost luate măsuri şi niştri. Ion Gheorghe Maurer, însoţit depus miercuri după-amiază o co­ de stat ale celor două ţări.
cantitate mai mare de pentru reducerea lungi­
lemn de lucru cu 10—15 mii cioatelor de la arbo­ de Corneliu Mănescu, ministrul afa­ roană de flori la Monumentul erou­ După depunerea coroanei de flori,
la sută fată de prevede­ rii doborîţi. Cu ani in cerilor externe, Mircea Bălănescu, lui necunoscut din Atena. premierul român a trecut în revistă
rile planului. Unul din urmă, datorită faptului ambasadorul României la Atena, şi Pe platoul din faţa monumentului, garda de onoare.
factorii ca re au contri- că !a doborirea arborilor
, buît la . înregistrarea a- din parchete se foloseau
cestui succes a fost re­ pe scară destul de mare
ducerea pierderilor de joagârele, cioatele erau Primirea de către tovarăşul Cliivu Stoica
exploatare. Iată cîteva mari. Lăsate netăiate în IN PAGINA A PATRA
măsuri care au concurat parchete, ele putrezeau,
la obţinerea acestui re­ lucru ce ducea Ia pier­
zultat. derea unor însemnate a ambasadorului Tunisiei
In primul rînd, condu­ cantităţi de lemn care Alte relatări despre
cerea întreprinderii, în­ ar fi putut să se valori­
drumată de comitetul de fice în scopuri industria­ vizita tovarăşului Miercuri 31 august a.c. preşedinte­
partid, şi-a îndreptat a- le Pentru eliminarea a- le Consiliului de Stat, Chivu Stoica sian a înmlnat preşedintelui Consi­
tenţia spre extinderea cestor pierderi, cît şi Ion Gheorghe Maurer liului de Stat in mesaj din partea
mecanizării lucrărilor. In pentru sporirea randa­ a primit pe ambasadorul Tunisiei la preşedintelui Tunisiei, Habib Bour-
Bucureşti, Mâhmoud Maamouri, la
parchete s-au introdus mentelor şf reducerea e- în Grecia guiba.
instalaţii pentru scos- fortului fizic al muncito­ cererea acestuia.
apropiat lemnul. Aceste rilor, joagărele au fost Cu acest prilej ambasadorul tuni­ (Agerpres)
instalaţii au fost întreţi­ înlocuite cu fierăstraie
nute bine şi exploatate mecanice. In prezent, în
de către muncitori cali- toate parchetele între­ Delegaţiile militare ale Uniunii Sovietice,
ficaţi. De asemenea, pen­ prinderii forestiere din
I tru creşterea indicilor de Hunedoara, doboritul şi cut la valorificarea lor. ve. conducerea întreprin- ■ cursii, drumeţii, în centrele industria­
utilizare ele au fost a- secţionatul arborilor se Buturile sînt despicate derii va trebui să ia mă­ Staţie auto-moto le, la locurile istorice sau pitoreşti
provizionate în perma­ face aproape în totalita­ şi folosite pentru foc, iar suri care să ducă la ex- din regiune. Interesant este faptul că R.P. Ungare, R.S.F. Iugoslavia
nenţă cu material lem­ te cu ajutorul fierăstra- ciăcîle sînt legate în tinderea-metodelor avan­ In oraşul regional Deva au început in excursii se organizează în aer bi­
nos. Ca urmare, în cele ielor mecanice. Utiliza­ snopi şi trimise la dife­ sate de exploatare cum lucrările, de construcţie a unei mo­ ber. diferite activităţi educative. Ast­
opt luni, planul la ope­ rea lor a permis reduce­ riţi beneficiari pentru a ar fi fasonarea în trun­ derne staţii auto-moto. Noua staţie, fel. cu ocazia unei drumeţii organi­ şi R.U. Germane au părăsit Capitala
raţia scos-apropiat a fost rea lungimii cioatelor la le utiliza. chiuri şi catarge şi faso­ care va fi gata în prima jumătate a zate de tinerii de la fabricile „Sebe­
depăşit cu circa 5 la su­ circa 5 centimetri. Lem­ Cu toate acestea, exis­ narea concomitentă a anului' viitor, va fi dotată cu maşini şul şi Căprioara" pe traseul turis­
tă. Cele mai bune reali­ nul care înainte se pier­ tă încă importante rezer­ lemnului de foc cu cel şi utilaje pentru întreţinerea motoci­ tic Valea Sebeşului — Oaşa, ei au In cursul zilei de miercuri au nale a R. D. Germane, care au parti­
zări s-au obţinut la fu- dea în cioatele lungi, se ve nepuse în valoare La de lucru.. Este necesar să cletelor şi auto-turismelor, cu atelie­ pregătit şi un program care a fost părăsit Capitala, delegaţia militară cipat la funeraliile tovarăşului Leon-
nicularele Wyssen şi Mî- foloseşte pentru furnire I F. Hunedoara, mai sînt se aplice pe scară mai re mobile pentru depanare. prezentat, sus In munţi. Asemenea a Uniunii Sovietice, condusă de ma­ tin Sălăjan.
neciu, la care planul a şi pentru gater. unele parchete în care largă organizarea muncii excursii cu un bogat conţinut instruc­ reşalul Uniunii Sovietice, Rodion La plecare, pe aeroportul Bănea­
fost îndeplinit .în pro­ lemnul ,de foc nu este fa­ în brigăzi complexe cu tiv şi educativ au mai avut loc la Malinovski, ministrul apărării a sa, delegaţiile au fost conduse de
porţie de 120 la sută şi Paralel cu aceste mă­ sonat şi scos la rămpi in plata în acord global şi Acţiuni educative Cluj. la locuri istorice şi pitoreşti din U.R S.S.; delegaţia militară a R.P. general-colonel Ion loniţă, ministrul
respectiv 109 la sută. suri, a existat o preocu­ stare verde, concomitent să fie găsite noi forme * raion Ungare, condusă de general colonel Forţelor Armate ale Republicii So­
Scoaterea şi apropierea pare mai mare pentru cu cel rotund. Datorită de cointeresare materia­ Mânifestînd o preocupare susţinută SIMION ŞCHIAU Lajos Czinege, ministrul apărării na­ cialiste România, general-locotenent
mecanică s-a făcut mai valorificarea lemnului acestui fapt, se pierde lă a muncitorilor fores­ pentru continua îmbunătăţire a mun­ corespondent ţionale a R. P. Ungare ; delegaţia mi­ Ion Gheorghe, adjunct al ministru­
ales la lemnul rotund, subţire, a crăcilor şi bu­ din valoarea lui. însem­ tieri pentru reducerea cii de educare a tineretului, Comi­ litară a R.S.F. Iugoslavia, condusă de lui, generali şl ofiţeri superiori.
turilor. Dacă în anii tre­
dar in proporţie destul cuţi o cantitate destul de nate cantităţi de lemn se pierderilor de exploata­ tetul raional U.T.C. Sebeş îndrumă general-colonel Şasici Jefta, adjunct Au fost de faţă şefii misiunilor
de mare şi la lemnul des­ mare de crăci şi buturi pierd şi ca urmare a nc- re, deoarece aceasta re­ organizaţiile U.T.C. să iniţieze ac­ Activitate rodnică al secretarului de stat pentru apăra­ diplomatice ale Uniunii Sovietice,
picat. Acest fapt a dus valorificării în întregi­ prezintă o cale impor­ ţiuni educative care sînt îndrăgite de rea naţională a R.S.F. Iugoslavia; de­ R.P. Ungare, R.S.F. Iugoslavia. R.D.
la scurtarea distanţei de erau lăsate in pădure, me a coronamentelor de tantă de valorificare a tineri şi se bucură de apreciere din Colectivul de lucrători, medici şi legaţia militară a R.D. Germane con­ Germane acreditaţi la Bucureşti pre­
în urma indicaţiilor p ri­ la arbori. masei lemnoase. paVtea lor. dusă de general de armată Heinz
tirîre a lemnului şi la mite din partea organi­ In scopul punerii în In ultimul timp o extindere mai tehnicieni, din cadrul Laboratorului Hoffmann. ministrul apărării naţio- cum şi alţi membri ai ambasadelor.
(Agerpres).
desfiinţarea jiliipurilor, zaţiei de partid, s-a tre- valoare a acestor rezer­ L. DEMETER largă au luat-o organizarea de ex- veterinar regional desfăşoară o acti­
vitate rodnică, menită să asigure apă­
rarea sănătăţii animalelor.
Printre principalele acţiuni între­ Plecarea unei delegaţii de activişti
I prinse pînă acum se numără cele
FACTORI CARE CONVERG I peste 3400 examene pentru controlul ai P. C. R. la Praga
alimentelor, 5209 examene bacteriolo­
gice şi 6718 examene parazitologice.
La invitaţia CC. al Partidului Co­
Român, condusă de Teodor
Haş,
i Pe lingă cele arătate, medicii şi teh­ dimineaţa a plecat la Praga, în cretar al Comitetului regional Cri-
munist din Cehoslovacia, miercuri
membru al C.C. al P.C.R., prim-se-
nicienii veterinari au mai efectuat
SPRE RENTABILIZARE i tospirozâ. de activişti ai Partidului Comunist şana al P.C.R. (Agerpres).
serologice
aproape 65.300 examene
schimb de experienţă, o delegaţie
pentru bruceloză şi 1309 pentru lep-
i
Apreciind după modul cum s-a de executat o serie de lucrări. Aceas­ cientei preocupări pentru utilizarea
realizat planul de venituri şi chel­ ta denotă că atît consiliul gospodă­ eficientă a bazei tehnico-malcrialc l
tuieli pe primele şapte luni ale aces­ riei, cît şi brigadierii nu au urmărit de care dispune gospodăria. lată
deci că nu condiţiile naturale influ­
tui an, se constată că lucrătorii de cu suficientă răspundere modul' cum enţează negativ producţia, ci lipsa i Trei mecanizatori despre
la gospodăria agricolă de stat din se utilizează fondurile băneşti.
Sîntâmăria Orlea — unitate profila­ La şedinţa pentru dezbaterea sar­ de organizare pe baze ştiinţifice a
tă pe îngrăşarea taurinelor — au cinilor ce revin gospodăriei de stat activităţii economico-financiare.
desfăşurat o activitate rodnică. De­ pînă în anul 1970, care a avut loc re­ ★ Din lipsă de teren 5 tractoare lu­
păşirea veniturilor planificate cu 11 cent, au fost scoase in evidenţă reT Participînd la şedinţa de dezbate­ crează pe zi abia cit unul. Pinâ ieri,
re a sarcinilor de plan ce revin gos­
la sută şi economia de 233.000 lei zervele ce vor trebui puse în valoa­ podăriei de stat din Sîntâmăria Or­ A R A T :U » I în cooperativă mai erau de făcut a-
înregistrată la preţul dc cost re­ re în scopul rentabilizării produc­ rături pe o suprafaţă de aproape 100
flectă preocuparea organizaţiei de ţiei. Din dezbateri a reieşit că pier­ lea în anii cincinalului, tovarăşul hectare.
partid pentru mobilizarea tuturor derile pe care le-a înregistrat an de Nlcodim Roşea, secretar al Comite­
lucrătorilor In înfăptuirea sarcinilor tului regional de partid, in cuvintul I Pină la începerea campaniei însâmînţărilor dc loamnă au mai MARTIN SCHAZER,
ce revin gospodăriei. Analiza rezul­ său a insistat asupra factorilor care rămas puţine zile. Avînd sprijinul mecanizatorilor, membrii coope­ cooperaliva agricolă Rcrghin.
tatelor economice obţinute pe sec­ converg spre ridicarea gradului de rativelor agricole dc producţie din raionul Alba, se străduiesc să
toare de activitate scoate in eviden­ rentabilitate a unităţii. Printre al­ I folosească cît mai judicios acest timp, intcnsificînd pregătirile pen­ Şi in cooperativa din Berghin rit­
ţă faptul că in zootehnic producţia D ezb a terea tele. vorbitorul s-a referit la nece­ tru viitoarea recoltă. In multe unităţi din raion sc poate spune mul arăturilor este nesatisfăcâ-
totală a fost depăşită cu 16 procen­ sitatea efec tuării -unui control şi a u- I că prima etapă a şi fost încheiată. La Cricâu, Teiuş, Galtiu, Vin- tor. Mai avem de făcut această lu­
te, iar veniturile s-au realizat in nei analize permanente asupra ele­ ţul dc Jos şi în alte cooperative, arăturile dc vară au fost terminate crare pe mai bine de 100 hectare.
proporţie de 125 Ia sută. sa rcin ilo r mentelor care determină rentabilita­ • pe toate suprafeţele. Sînt însă şi uncie unităţi unde este necesar Am fi avut toate condiţiile ca în­
Privită din acest punct de vedere tea fiecărui produs. Astfel se pot pre* I ca această lucrare să fie grăbită. Iată dc exemplu ce nc-au relatat treaga suprafaţă să fie arată, dar
s-ar părea că situaţia este satisfăcă­ veni din timp cheltuielile inutile şi se şefii unor brigăzi de mecanizatori din trei cooperative agricole: cele 9 tractoare destinate efectuării
toare. La o analiză mai amănunţită asigură aplicarea cu succes a prin­ lucrării amintite n-au putut fi folo­
se constată însă că numai depăşirea d e plan cipiului de gospodărire socialistă pe CORNEL GLIGOR, pul însă elevii au fost supravegheaţi site la întreaga capacitate din lipsa
efectivului mediu de taurine a de­ brigăzi. Totodată, o atenţie mai ma­ cooperativa agricolă Totoî. personal de mine, atit pentru a le terenului. Săptâmîni în şir nu s-a
terminat rezultatul favorabil, deoa­ re va trebui să se acorde introduce­ da îndrumările necesare cit şi pen­ transportat de pe rîmp nici un car
rece sporul de creştere în greutate rii micii mecanizări în zootehnie, ca­ Pentr u mecanizatorii din brigada a tru a asigura calitatea lucrărilor. de paie, aşa că noi n-am putut lu­
este sub cel prevăzut cu 9 gr pe zi, an gospodăria puteau fi evitate, de­ lificării şi permanentizării lucrăto­ 11-a de tractoare efectuarea arături­ cra din plin. In loc să arăm terenul
iar preţul de cost a fost mai mare oarece deficienţele manifestate in rilor. folosirii mal raţionale a bazei lor de vară a constituit o preocupare VICTOR CEPLAU, cooperativei pe care o deservim am
cu 0,94 lei pe un kg de spor. activitatea economică a unităţii au tehnico-materiale şi ridicării eficien­ principală. In momentul de faţă a- cooperativa agricolă Căptid. fost nevoiţi să mergem cu tractoa­
Comparînd realizările brigăzilor fost îndeosebi de natură organizato­ ţei economice a investiţiilor. I ceastă lucrare a fost terminată pe rele la Vint, distanţă de peste 30 km.
reiese că rezervele existente pentru rică. Rezultatele diferite obţinute de Cunoscind pirghiile asupra cărora ■ întreaga suprafaţă de 300 de hectare. In ce priveşte efectuarea arături­ Oare acesta nu e timp pierdut? Nici
creşterea producţiei animaliere şi re­ brigăzi dovedesc că nu s-a acţionat trebuie acţionat în vederea renta­ I Cum am reuşit acest lucru? In pri- lor de vară, mecanizatorii din briga­ acum nu avem teren suficient elibe­
ducerea preţului de cost pe unitatea totdeauna cu hotărire şi oportun h- bilizării producţiei, va trebui pus un mul rînd aş vrea să arăt că am a- da pe care o conduc. întrmpină mari rat. Pentru ziua de 31 august aveam
de produs nu au fost pe deplin va­ supra factorilor ce determină obţi­ accent deosebit pe organizarea ştiin­ I vut un larg sprijin din partea con- greutăţi. Consiliul de conducere al eliberate, la 9 tractoare, doar 10
lorificate. Astfel, in timp ce brigă­ nerea unei eficienţe economice ridi­ ţifică a muncit şi a producţiei, în sco­ siliului de conducere al cooperativei cooperativei agricole tărăgănează in hectare, lată cauza pentru care co­
zile a 11-a şi a Ul-a au obţinut un cate. pul valorificării la un nivel supe­ I agricole. Inginerul cooperativei, to- mod nejustificat eliberarea terenului operativa este rămasă în urmă cu
spor zilnic de creştere în greutate In perioada actuală se pregătesc rior a tuturor rezervelor interne de varăşul Vasile Lâpăduş, se interesa şi din această cauză sîntem nevoiţi arăturile.
la taurine de 901 şi respectiv 858 condiţiile pentru producţia anului care dispune gospodăria pentru creş­ I permanent ca paralel cu celelalte lu­ să staţionăm ore în şir. De pe o su­ ★
gr, celelalte patru brigăzi au reali­ viitor. Se constată insă că deficien­ terea an de an a producţiei pe hec­ crări să se elibereze operativ terenul prafaţă de circa 40 hectare cultivată
zat abia 592-G9G gr. ţele oganizatorice persistă. Aşa se tar şi pe cap de animal şi pentru ce urma a fi arat. In felul acesta cu mazăre şi ovăz nu s-a transportat I Din cele cîteva rolalări re­
Şi în ce priveşte producţia vege­ explică de ce arăturile de var* sînt scăderea simţitoare a preţului de nimic. De asemenea la brigada din iese că rămincrea in urmă Ia
Minerul loan N. Pop de la îutîrziatc şi cantităţi însemnate de cost pe unitatea de produs. am putut folosi întreaga capacitate
secţia Ia E. M. Teliuc pregă­ tală, care are o pondere mai mică îngrăşăminte chimice stau nefolosite. Hărnicia şi priceperea de care au de lucru a celor 9 tractoare. Mai Peţelca paiele de pe întreaga supra­ arături în unele cooperative
faţă cultivată cu grîu se află in
în ansamblul activităţii economice
teşte o nouă puşcarc. In 7 luni a gospodăriei, se intîlnesc unele nea­ Numai din această cauză' producţia dat dovadă lucrătorii de la gospo­ mult. pentru a grăbi executarea a- cimp. Nu de puţine ori am fost ne­ nu se datoreşte numai defec­
echipa în care cl lucrează, a junsuri. Ne referim la faptul că anului viitor poate fi diminuată cu dăria de stat din Sîntâmăria Orlea cestei lucrări, am organizat munca voiţi ca, pentru a avea teren de lu­ tării tractoarelor ci, in multe
trimis furnaliştilor peste 6.000 constituie o garanţie a faptului că pe două schimburi. In timpul zilei cazuri, slabei preocupări pen­
cîteva sute de kg la hectar, pe total
tone dc minereu în plus faţă cheltuielile planificate pe hectar la unitate pierderile putîndu-se ridica sarcinile ce stau în faţa acestei u- am repartizat pe tractoare elevii care cru, să mutăm noi paiele pe arături. tru eliberarea terenului.
Şi, nici chiar aceasta n-a convenit
culturile de porumb şi ovăz sint deja
dc plan. fac practică iar noaptea au lucrat
depăşite, cu toate că pînă la inma- la zeci de tone de produse. Toate a- nităţi vor fi înfăptuite cu succes. consiliului de conducere pe motiv că,
gazinarea producţiei au mai rămas ceste neajunsuii se datoresc insufi­ N. TlRCOB ■ mecanizatorii cu experienţă. Tot tim­ chipurile, nu le mai pot transporta.
N. b Al g r a d e a n u