Page 11 - Drumul_socialismului_1966_09

P’AOf'NA VA
D R U M U L S O C IA L IS M U L U I Nr. 3630 ■unii rnimi— »— ■
■m n r ^ j a g t w * var —-isrg - t TJTay rs

Printre factorii care concură la să desfăşurată de organizaţiile de unelte uzlnare, care pierd pe schimb
creşterea productivităţii muncii, fon­ partid, de cele sindicale şi de tineret. clte 70 de mii nule din timpul de lu­
dul de timp ocupă un loc deosebit Efectul lor se concretizează în faptul cru. Iată unde se află cauza pentru O telul— elaborat
de important. De felul în care este că în primele şapte luni ale anului care la maşini-unelte productivitatea
folosit, depinde în bumâ măsură rea­ fondul de timp a fost utilizat in muncii a fost realizată în acest an
MIC DICŢIONAR ECONOMIC lizarea unui volum sţporlt de produ­ proporţie de 96,47 la sută, faţă de doar în proporţie de 91,89 la sută.
din timpul efectiv de lucru 60 de la înalt nivel tehnic
se. De aceea se cere o preocupare 96,2! la sută cit s-a realizat în pe­ Dacă facem însă o medie pe total
susţinută din partea conducătorilor rioada corespunzătoare a anului tre­ uzină, în fiecare schimb se iroseso
tehnici ai procesului de producţie, de cut, şi 97 la sută procent calculat de
Ce este pe întregul flux tehnologic şi pinâ la folosire a fondului de timp. minute de fiecai e muncitor. Care este
preţul acestor minute? Timpul pier­
conducerea întreprinderii pentru ca
Secţia noastră este dotată ou agre­
această rezervă de sporire a produc­ dut ai de zi este echivalent (In şapte gate de mare capacitate, cu care am cuptor. Operaţiile de evacuare a mo­
lozului şl introducerea materialului
ţiei să fie folosită cit mai raţional. luni) cu un spor de productivitate de produs an de an cantităţi sporite de refractar în Interiorul cuptorului au
Pornind de la aceste criterii, con­
productivitatea muncii ? ducerea Uzinei mecanice din Cugir, 12 la sută faţă de sarcina valorică. oţel. Acest lucru am reuşit sâ-1 fa­ fost şi ele mecanizate, fiind acum
Acest timp se pierde de la începerea
mai
executate într-un timp mult
cem organizîndu-ne mai bine munca
îndrumată îndeaproape de comitetul şi terminarea schimbului, fapt con­ şi aplieînd o serie de măsuri tehnice scurt şi cu un număr redus de oa­
de partid, a avut mereu în atenţia firm at de analiza curbelor de sarcini în direcţia folosirii intensive a agre­ meni.
Este un Indicator de plan care reflectă eficienta muticii sa aplicarea unor măsuri care să a puterii medii orare de energie e- gatelor pentru sporirea indicilor de Toate aceste măsuri le-am luat in
tn procesul de producţie $1 se exprimă prin cantitatea de ducă la utilizarea cit mai judicioasă R0SIRII leetricâ. Din această analiză reiese utilizare şi bineînţeles, a productivi­ timpul cînd întregul personal şi-a
produse obţinute cu un anumit consum de muncă. Raportul a fondului de timp. Cele două di­ că între orele 7-9 şi 14-15,15 maşi­ tăţii muncii. Mă voi opri asupra in­ îmbogăţit cunoştinţele tehnice prin
dintre producţia urnei perioade de timp şi întregul consum recţii spre care ne-am îndreptat a- nile nu sîn.t încărcate decît în pro­ troducerii oxigenului in flacără ca in­ cursuri de ridicare a calificării. E-
de muncă (vie şi materializată) al aceleiaşi perioade ex­ tenţia in acest scop — realizarea porţie redusă, pe cînd efortul mediu tensificator al arderii combustibilului, fectul lor final se vede In sporul de
primă PRODUCTIVITATEA MUNCII SOCIALE. coeficientului de prezenţă şi utiliza­ se înregistrează între orele 9-11 şi procedeu modern în elaborarea oţelu­ producţie realizat pe seama creşterii
La nivelul întreprinderilor socialiste, productivitatea rea bimpului efectiv de lucru — au 12-14, adică în întreg schimbul 1 se lui aplicat de puţine ţări producă­ continue a productivităţii muncii
muncit este exprimată prin valoarea sau cantitatea produc­ impus şi măsuri corespunzătoare lucrează Ia capacitatea maximă doar toare de oţel. care, in primul semestru din acest
ţiei obţinută de un salariat intr-o anumită perioadă de timp care să ducă la eliminarea pierderi­ 4 ore. In rest, fie datorită deficien­ Nivelul tehnic ridicat Ia care este an, a fost cu 9,25 tone/muncitor mai
(oră, zi, lună, trimestru, en), care rezultă din raportarea pro­ lor de timp. $i în acest domeniu, în­ ţelor de aprovizionare şi pierderilor conceput procedeul respectiv, ca să mare faţă de prevederile planului.
ducţiei globale la numărul mediu scriptic de salariaţi din drumările primite din partea orga­ inutile de timp, fie că maşinile sînt asigure creşterea productivităţii pe Deşi la prima vedere modul de fo­
perioada respectivă. Dacă ne referim insă Ia PRODUCTIVI­ nelor şi organizaţiilor de partid s-au lisate să meargă în gol se iroseşte agregat şi om, cerea rezolvarea mai losire a utilajului de turnare ar pă­
TATEA MUNCII INDIVIDUALE, se are în vedore munca concretizat în măsuri cum sînt dis­ timp preţios pentru producţie. Res­ multor probleme de ordin tehnic şi rea o problemă minoră, am conside­
depusă pentru realizarea u/nei cantităţi dintr-un produs. Deci cutarea zilnică a lucrătorilor care ponsabilitatea acestor deficienţe cade organizatoric. I.ndemnaţi şl sprijiniţi rat-o totuşi ca fiind nelipsită de im­
productivitatea muncii individuale este exprimată prin can­ lipsesc nemotivat sau întîrzie de la Dacă la nivelul uzinei indicele de în primul rind în atribuţia maiştri­ îndeaproape de către comitetul de portanţă. Oricît de ridicat ar fi n i­
titatea de produse realizate de un muncitor intr-o perioadă lucru, întărirea asistenţei tehnice pe utilizare a fondului de timp este sub lor. care nu manifestă exigenţa cu­ partid, am reuşit să le rezolvăm in­ velul tehnic în elaborarea oţelului,
de timp (oră, zi, lună, an), sau prin timpul de muncă consu­ locuri de muncă şi schimburi, obli­ cel stabilit, aceasta se datoreşte fap­ venită faţă de personalul din sub­ tr-un termen mult mai scurt în com­ dacă realizam un consum exagerat
mat pentru fabricarea unui produs. gativitatea maistrului de a asista la tului că în majoritatea secţiilor, în ordine. paraţie cu alte oţelăril, care au tre­ de utilaj, nu făceam mare lucru. E
Factorii principali care asigură creşterea rapidă şi ne­ începerea şi sfîrşitul schimbului, ex­ afară de forjă, sculărie şi mecanic- In scopul lichidării lipsurilor care cut Ia aplicarea lui. un motiv pentru care în planul teh­
contenită a productivităţii muncii se referă in principal la tinderea muncii în acord care să şef, se pierde timp valoros atît prin duc la pierderi de timp şi diminu­ Am asigurat mai Intîi pregătirea nic al combinatului figurează mă­
organizarea mal bună a producţiei şi a muncii, introducerea ducă la creşterea cointeresării mate­ absenţe nemotivate şi învoiri, cit şi ează productivitatea muncii, condu­ ansamblurilor de turnare in flux,
in producţie a progresului tehnic, utilizarea raţională a fon­ riale a muncitorilor şi altele. prin neutilizarea raţională a timpu- cerea tehnică a luat deja unele mă­ pregătirea încărcăturii metalice so­ sura de introducere în consum a u-
tilajului de turnare în ordinea li­
dului de timp, specializarea întreprinderilor, folosirea ou Aceste măsuri luate de conducerea Oui de lucru. Pentru a .scoate In evi­ suri. Printre acestea se numără ur­ lide pe garnituri standard şi lucrul vrării şi detensionării. Aplicarea el
randament sporit a maşinilor şi utilajelor, mişcarea dc ino­ uzinei au fost susţinute de o puter­ denţă influenta pe care o are asupra mărirea operativă a realizării planu­ pe şarje după grafic. Paralel, am luat consecventă a avut ca urmare reali­
vaţii, ridicarea continuă a calificării cadrelor, cointeresarea nică opinie colectivă împotriva aba­ productivităţii nefolosirea integrală lui pe secţii şi ateliere, întărirea şi alte măsuri deoarece, in noile con­ zarea normelor de consum la utila­
materială a muncitorilor, întrecerea socialistă şi altele. terilor de la disciplină — pentru că a timpului de luciu voi cita citeva controlului asupra activităţii maiştri­ diţii, nu mai putea fi respectat gra­ jul de turnare şi chiar reducerea lor.
despre abateri este vorba şi in cazul concluzii la care a ajuns serviciul de lor, extinderea muncii cu plata in ficul de reparaţii mijlocii din cauza
ZEVEDEI ŞTEF irosirii timpului — opinie formată organizare a producţiei în urma fo­ acord, repartizarea unor cadre de arderii premature a vetrelor la cup­ Bineînţeles că la aceasta au mai con­
economist ca rezultat al muncii politice de ma- tografierii şi cronometrârii zilei de conducere care să răspundă pe o pe­ toare. Ca să ne încadrăm totuşi în curat compoziţia chimică mai bună
muncă. Cele mau mari pierderi de rioadă de o sâptâmînă de activitatea grafic, am mecanizat introducerea şi durabilitatea ridicată a lingotiere-
lor, pregătirea corespunzătoare a an­
timp (80 de minute pe schimb) le în­ schimburilor II şi III şi altele, care magnetilei în cuptor, asigurînd dis­
registrează unele ateliere din secţia să ducă la folosirea cît mai raţională punerea ei uniformă pe vatră cu a- samblurilor de turnare şi alţi factori.
Cum tehnica evoluează astăzi tn-
mecanică II, care şi-a realizat pro­
CONSECINŢELE DEPĂŞIRII ductivitatea pe şapte luni in propor­ ing. NICOLAE MARCEA jutorul unui jet de aer comprimat, tem opri numai la ce am făcut pînă
a fondului de timp.
tr-un ritm rapid, nici noi nu ne pu­
am înlocuit grătarul silicios cu gră­
ţie de numai 94,71 la sută, precum
şi din secţiile -mecanică I şi maşini- director tehnic la U.M. Cugir tar bazic obţinînd o reducere a tim­ acum. De aceea, în acest an, am fă­
pului de reparaţii cu două zile pe
cut o serie de experimentări în fo­
losirea oxigenului Insuflat prin lance
NUMĂRULUI k e t u '— direct în baia metalică. Procedînd
astfel vom obţine o productivitate şi
I N O V A Ţ I I L E mai mare ca cea amintită mal sus.
Dar tn încercările făcute pînă acum
am întâmpinat o serie de greutăţi
M E D IU F S E B E S Şl RAŢIONALIZAREA FABRICAŢIEI zătoare a lăncilor, care nu le asi­
provocate de construcţia necorespun­
gură un timp corespunzător de func­
ţionare. Tocmai spre rezolvarea unei
asemenea probleme — pe care eu o
consider numărul 1 la ora actuală —
SCRIPTIC producţiei, de înnoire a fabricaţiei şi zarea lor şi aplicarea în producţie să Astfel de exemple se mai pot cita. ne îndreptăm eforturile în viitor. A-
O cale eficientă de raţionalizare a
se facă în circa 1,5-2 luni, ţ>e alocuri
vem în vedere, de asemenea, redu­
aici r.ezultă.că activitatea de ino-
creştere a productivităţii muncii este
determinată de aportul muncii ino­ şi mai puţin, timp mult mai scăzut —vaţii, prin propunerile care se nasc cerea duratei de încărcare prin creş-
în comparaţie cu alţi ani.
ţerea greutăţii volumetrice a fieru­
vatorilor. Această mişcare de creaţie, ..Uî.ereu cctaslituie.. pentru.. .moi o cale
Experienţa a demon­ factori. In perioada a- profund înnoitoare, impinge înainte, După această scurtă investigaţie In eficace de introducere a noului, o lui vechi, ristfel Incit să atingem o
strat că in unităţile in­ mintită, o parte din me­ perfecţionează continuu tehnica fa­ sfera muncii menită să creeze un cli­ cale de creştere simţitoare a produc­ greutate medie pe troacă de cca.
dustriale unde a existat canisme nu au fost fo­ bricaţiei, opune vechiului, rutinei, e- mat favorabil activităţii novatoare tivităţii muncii. 4.000 kg.
preocupare pentru in­ losite la întreaga capa­ lementul nou, capabil să mărească aş vrea să prezint şi rezultatele prac­ Tocmai de aceea, în viitor vom Am arătat cîteva din preocupările
troducerea şi extinderea citate : planul tehnic la potenţialul economic al oricărei în­ tice obţinute. In primele 7 luni din căuta să mărim numărul colectivelor noastre privind acţiunea de ridicare
mecanizării lucrărilor, a- fierăstraie a fost realizat treprinderi. Din acest considerent .noi acest an la cabinetul tehnic s-au pre­ de inovatori. Pentru instruirea lor continuă a nivelului tehnic de ela-
plicarea unor tehnologie doar In proporţie de 53 l-am acordat permanent o atenţie zentat 41 de inovaţii, din care s-au temeinică se vor organiza cicluri de boname a oţelului. Cunoscînd că sarci­
moderne, organizarea ju ­ la sută, la funiculArele mărită. aplicat 30, Iar şapte sînt în studiu şl conferinţe tehnice, simpozioane, se­ nile de producţie ce ne revin în v i­
dicioasă a muncii şi fo­ Mîneolu 46 la sută, la experimentare. Din numărul total, 25 siuni de comunicări şi referate. Vom itor sînt cu mult sporite, vom căuta
losirea din plin a fon­ cojitori 72 la sută, maşi­ Datorită specificului producţiei de inovaţii au vizat în exclusivitate face totul pentru o mal bună infor­ să găsim rezolvare şl altor probleme
dului de timp, producti­ nile I.M.B. şl automaca­ noastre, diversificată în execuţia a creşterea productivităţii muncii, de- mare şl documentare tehnică a ino­ menite eă asigure o producţie de o-
vitatea muncii a crescut ralele eu fost utilizate mîl de repere diferite, am căutat să terminînd un spor al acesteia, pe vatorilor, pentru că în felul acesta ţel In continuă creştere, cu aceleaşi
simţitor. Pe seama creş­ doar în proporţie de 89 orientăm activitatea inovatorilor mai ansamblul uzinei, de aproximativ 3 îşi vor găsi o rezolvare corespunză­ agregate şi aceleaşi forţe de care
terii productivităţii mun­ şi 97 la sută. Deci, la o- cu seamă spre rezolvarea cu precă­ la sută. toare, multe probleme prin care pro­ dispunem.
cii s-au obţinut un însem­ peraţiunile doborît-sec- S-A» n «rrut r e a i i z a u M _ ş m dere a problemelor de care depinde Iată citeva din Inovaţiile aplicate ducţia noastră va avea de clştlgat
nat spor de producţie, e- ţionat, cojit şi încărcat K iS E M C fl» laO SA îilN VSfl O A R E OE creşterea productivităţii muncii. Se şi efectul lor. Intr-un trecut nu prea Ing. ILIE MARINESCU
F L
conomii la preţul de mecanic planul nu a fost înţelege că n-am exclus din sfera îndepărtat foloseam metoda de tur­ Ing. GHEORGHE OLARU adjunct al şefului secţiei O.S.M.
cost şi beneficii. Care îndeplinit. preocupărilor noastre nici rezolvarea nare a pieselor prin bascularea con­ directorul U.R.U.M. Petroşani II de la C.S.H.
este situaţia în luna iu­ Minusurile provenite altor probleme. Cum am procedat ? ţinutului oalei pe jgheab. Se înitîmpi-
lie din acest punct de din nerealizarea produc­ Pentru ca inovatorii să cunoască în nau greutăţi deosebite la controlul
vedere la întreprinderea tivităţii planificate a u- fiecare moment problemele tehnice temperaturii, separarea zgurii de li­
forestieră din Sebeş ? tilajelor au trebuit totuşi asupra cărora să-şi îndrepte atenţia, chid. Iar consecinţa firească se ma­
— In luna iulie — ne-a compensate. Şi aceasta conducerea uzinei, în strînsâ colabo­ terializa pregnant în rebuturi. Ve­ Căutările colectivului de muncă de Ia Fabrica chimică din
relatat tovarăşul Victor s-a făcut pe seama unui rare cu organele sindicale, a lansat chile inconveniente au fost eliminate Orăştie, pentru continua creştere a productivităţii muncii şi-au gă­
Aslău, directorul între­ surplus de muncitori. un plan tematic de inovaţii. Acesta sit concretizarea şi în sporirea numărului de cuiburi şl piese l:a
matriţele pentru producerea ambalajelor din mase plastice pen­
s-a Întocmit după dezbaterea cifrelor
prinderii — productivi­ Numai pentru fasonatul de plan şi a fost axat pe probleme o dată cu aplicarea inovaţiei potri­ tru Industria de medicamente şi alimentară. La creşterea cu 20 3a
vit căreia turnarea se face
acum
tatea muncii a fost rea­ lemnului de foc s-au fo­ menite să netezească calea realizării printr-un orificiu cu închizător dis­ sută a productivităţii muncii în sectorul de mase plastice prin In­
lizată doar tn proporţie losit în plus peste 40 de sarcinilor de producţie. La întocmi­ pus la fundul oalei. Avantajele sînt jecţie a contribuit şi operatorul chimist Nîcolae Bufele, pe care
dc 93.9 la sută, cu circa muncitori. Dacă toate fără plată, iar muncito­ Nerealizarea producti­ rea lui au fost consultate o bună evidente: se pot lua probe conclu­ fotoreporterul nostru Virgil Onoiu l-a surprins verificînd calitatea
4 la sută sub media rea­ fierăstraiele erau utiliza­ rii din parchete nu au vităţii muncii a avut parte din cadrele tehnice din secţii dente, adausul de mangan se face flacoanelor pentru ambalat medicamente.
lizării din trimestru) II. te din plin, aceşti mun­ folosit din plin timpul de consecinţe asupra activi­ şi de la locurile de muncă. prin preîncălzire, iar timpul de tur­
In afară de sectorul dc citori puteau fi folosiţi lucru. In zilele de luni, tăţii economice a între­ nare, chestiune de maximă Importan­
industrializare, toate ce­ cu randament mai mare lucrul începe destul de prinderii, Este adevărat, Pentru antrenarea unui număr cit ţă, a scăzut cu 20 1a sută In com­
lelalte sectoare nu şi-au' la alte lucrări. tîrziu, iar sîmbăta se în luna iulie I.F. Sebeş mai ridicat de muncitori, ingineri şi paraţie cu metoda veche.
îndeplinit sarcinile la a- Nerealizarea producti­ pleacă acasă mai de­ şi-a îndeplinit şi depăşit tehnicieni la rezolvarea problemelor
dîn planul tematic, In cadnul fiecă­
ccst important indicator. vităţii muncii se datoreş- vreme. planul producţiei globa­ O creştere simţitoare a productivi­
Cele mai slabe rezultate te insă şi altor factori. La toate acestea se mal le şi marfă, dar dacă rei secţii au fost create colective de tăţii muncii s-a realizat şi prin apli­
inovatori ce cuprind specialişti cu
au fost obţinute însă de In luna iulie cca. 30 de adaugă deficienţele care productivitatea muncii diverse grade de pregătire profesio­ carea inovaţiei Intitulată „Dispozitiv
pentru danturarea discurilor de fric­
sectorul Oaşa şi Zlatna, muncitori au fost folosiţi au existat în ceea ce era realizată, depăşirile nală. La dispoziţia acestora stă în ţiune*. Metoda veche folosită ne o-
care la indicatorul amin­ la efectuarea unor ope­ p r i v e ş t e organizarea la producţie erau mai
tit au restanţă de 19 la raţii neproductive : cu­ muncii. Pentru luna iulie mari. De pildă, dacă permanenţă cabinetul tehnic, cu un blîga la danturarea acestor piese pe
sută şl respectiv 7 la răţări de parchete, con­ conducerea întreprinde­ productivitatea muncii sediu nou amenajat, prevăzut cu morteze, bucată cu bucată. Un colec­
tiv de inovatori a creat un dispozi­
sută. strucţii pasagere ş.a. Tot rii şi-a planificat să ex­ creştea faţă de plan ou peste 4.500 de cărţi tehnice şi 60 de
Nerealizarea producti­ In această perioadă fon­ tindă munca în brigăzi 1 la sută, la producţia titluri de reviste, o planşetă şi rechi­ tiv care permite extinderea fabrica­
vităţii planificate se da- dul de timp nu a fost u- complexe cu plata în a- globală realizată se n- zite pentru desen. Tehnicianul cabi­ ţiei în pachete de discuri. In felul
toreşte depăşirii numă­ tilizat decît in proporţie cord global în proporţie dâuga un plus de netului tehnic ajută concret pe fle­ acesta, pe lîngă o producţie evident
rului mediu scriptic pla­ dc 97 la sută. Aceasta de 80 la sută, dar nu 3.042.000 lei, ceea ce nu-i care Inovator în realizarea schiţelor mărită, s-a micşorat şl durata de fa­
nificat cu circa 30 la din cauză că s-au înre­ şi-a realizat propriul deloc puţin. şi memoriilor tehnice ale propuneri­
sută. Depăşirea a fost gistrat absenţe nemoti­ pl*an decît în proporţie lor ce se fac. Aceasta a făcut ca du­ bricaţie de la 15 minute pe bucată,
cauzată de mai mulţi vate, învoiri, concedii de 58 la sută. L. DEMETER rata de întocmire a dosarelor, avi­ la numai 7 minute.
O rganizarea cere să se acţioneze
pe î n t r e g u l f l u x t e h n o l o g i c
Caracterul dllnamiic al produc­ rii producţiei pentru a utiliza cît într ebarea : ce au comun aceste abataj s-au deschis căi de acces Vorbeam de caracterul dinamic
tivităţii muncii este de neconce- mai raţional forţa de muncă, ma­ rostogoale colectoare cu producti­ spre al doilea rostogol colector, Al productivităţii In procesul de
put fără continua îmbunătăţirea şinale şi utilajele, cit şi pentru a vitatea ? Pe lîngă faptul că ele care să poată fl folosit in cazul producţie. Acest caracter ne obli­
organizării producţiei. Primordia­ aplica In procesul de extracţie ce­ asigură transportul rapid de m-i- unor avarii. gă să desfăşurăm şi In continuare
litatea măsurilor care vizează or­ le mai adecvate metode de ex­ nereu spre punctele de încărcare, Concentrarea producţiei a dus o muncă susţinută pentru organi­
ganizarea producţiei şi a muncii ploatare care să corespundă con­ Implică concentrarea forţei de şl la reducerea personalului auxi­ zarea şi mai bună a producţiei
este impusă de însuşi faptul că diţiilor specifice de zăcâmînt. Ne­ muncă pe un perimetru restrîns. lia r de la transport, iar prin mon­ şi a muncii. In acest sens aten­
aici îşi au Izvorul economiile de am orientat căutările mai ales Aceasta are şl alte urmări cum ar tarea de trolii, la îmbunătăţirea ţia noasbrâ va fi îndreptată spre
timp, de forţă de muncă, folosi­ spre concentrarea şi centraliza­ ,fl creşterea posibilităţilor de a aprovizionării cu materiale. Apll- extinderea micii mecanizări, spre
rea (ntensivâ a maşinilor şi utl- rea producţiei. Aceste posibilităţi efectua o aprovizionare corespun­ cînd măsuri de mică mecanizare, găsirea posibilităţilor de meca­
ftajelor, modernizarea proceselor au fost oferite de înaintarea ex­ zătoare cu materiale, îmbunătăţi­ unele îmbunătăţiri aduse utilaje­ nizare a încărcării şi transpor­
tehnologice şi deci creşterea con­ ploatării pe verticală, iar odată rea asistentei tehnice şl posibili­ lor, extinderea susţinerii metali­ tului în abataje, extinderea nor­
în
muncii
a
tinuă şi utilizarea deplină a ca­ cu punerea în funcţiune a ori­ tatea executării unui control per­ ce în preababaje, studierea gra­ mării tehnice activitatea de la
la
depozite,
pacităţilor de producţie. Impor­ zontului —140 m. ele au devenit manent, mecanizarea completă a dului de ocupare a unor catego­
tanţa deosebită pe care o are evidente. Preconizate de specia­ transportului pe galeria de bază rii de muncitori, cit şi măsuri de suprafaţa minei şi transport
organizarea producţiei şi a mun­ liştii unităţii noastre încă în sta­ prin Introducerea locomotivelor natură organizatorică, făcute la Astfel numărul muncitorilor
cii in realizarea unei producti­ diul stabilirii metodei de exploa­ electrice cu troley şi acumulatori, propunerea comisiei pentru orga­ care lucrează în acord va creşte
vităţi ridicate nu exclude însă tare prin abataje cameră descen­ precum şi a troicilor de manevră. nizarea raţională a producţiei, am şi mai mult şi vom avea posibi­
contribuţia celorlalţi factori (uti­ dente, centralizarea şi concentra­ Toate acestea duc la creşterea ru­ reuşit să trecem în munci direct litatea de a trece în munci direct
lizarea raţională a fondului de rea producţiei şi-au găsit concre­ lajului vagoanelor. In actuala si­ productive 35 de muncitori auxi­ productive noi efective de munci­
timp, nivelul tehnic ş.a.), la creş­ tizarea în executarea unor rosto- tuaţie, minerii din ababaje nu mai liari. fapt ce a condus, de aseme­ tori. Am enumerat doar cîteva di­
terea cont’-nuă a productivităţii goale colectoare oare să permită intră în contact direct cu vagone- nea, la creşterea productivităţii recţii pe care vom acţiona, dar
muncii, ci dimpotrivă. încărcarea minereului la nivelul tele deoarece rostogolul colector muncii în abataje. Deşi exploata­ complexitatea noţiunii de orga­
Dată fiind această primordiali­ orizontului de bază — 140 m. Cele avînd o capacitate mare de rula­ rea nu se încadrează în numărul nizare a producţiei şi a muncii
tate a organizării, colectivul de 10 lucrări miniere de acest re a materialului joacă şi rolul mediu scriptic de muncitori plani­ cere să acţionăm pe întregul flux
muncă al Exploatării miniere De­ fel străbat intreaga zonă a de siloz în cazul eventualei lipse ficat, decît în proporţie de 96,2 tehnologic, vizînd în primul rînd
va a urmat îndeaproape indicaţii­ zăcumîntuLui aflat in exploa­ de vagonete goale. Astfel mânerii la sută. am reuşit ca în timpul
le biroului Comitetului regional tare, colectînd minereul de îşi pcxt desfăşura munca fără în­ scurs din acest an să ne realizăm creşterea productivităţii muncii.
de partid de a pune un accent la felia a 4-a de sub ori­ treruperile provocate dîn lipsa po­ sarcinile de creştere a producti­ VASILE CfRPAN
deosebit pe studierea posibilită­ zontul — 90 m. şi pînă la orizon­ sibilităţilor de evacuare a mine­ vităţii muncii in proporţie de
ţilor de îmbunătăţire a organiză­ tul de bază. Se poate pune însă reului. Mai mult, pentru fiecare 105,14 la sută. Inginer şef la E. M. Deva