Page 2 - Drumul_socialismului_1966_09
P. 2
P A G IN A A 2-A D R U M U L S O C IA L IS M U L U I Nr. 3628
* f*s\ r * •' >■//
A • ţS
Iii/ i ©r / A %
I
ţv . mk /• ■rr flfl M ă i 8
K
tH w S W Jw 5 Ml »m
J.v V / s * H & g ■
■
m SI ■ % * 4 ■
«r-
J S T A G I U N E A t; / PROFIL LIRIC
-f\
1 9 6 6 —1 9 6 7 ION MARINESCU
Bucuria reîntilnirii cu operele zilelor noastre. In el se întîlnesc Din raportul prezentat la Con Ion Marinescu s-a consacrat unul domeniu mai puţin
unor reputaţi dramaturgi ai lite lucrări care pledează pentru ge gresul al IX-lea de tovarăşul frecventat de poeţi — universul infantil, cu miraculoasele-i
raturii naţionale şi universale neroasa idee a apărării păcii, pen Nîcolae Ceauşescu desprindem da şi lnfinitele-i cunoaşteri, cu lumea sa specifică, mobilă şi
ne-a prilejuit-o cunoaşterea reper tru angajarea directă a oamenilor toria de cinste de a închina „po nestatornică, dar plină de taine şi visare.
toriului din noua stagiune a tea în sprijinirea ei. Două dintre pie porului, adevăratul făuritor al tu De la catedra sa din Chitid-Boşorod (raionul Haţeg), Ion
trelor de stat din regiune. sele repertoriului („Hanul de la turor bogăţiilor patriei" tot ceea Marinescu nu-şi priveşte elevii cu rigiditate didactică. Ii
Teatrul de stat „Valea Jiului" răscruce” şi „Adunarea femeilor”) ce putem crea mai frumos şj mai vede mal degrabă la ferestre, cu ochii măriţi de miracolul
din Petroşani — al cărui colectiv militează nemijlocit pentru aceas bun. uliţei sau, poate, pe cei mai răsăriţi, îi urmăreşte căutînd
a fost întregit cu talente de va tă idee, cu toate că factura lor e firul Ariadnel în labirinturi demne de osteneala maturilor.
loare — a înscris in palmaresul diferită. Despre ce va oferi micilor Gingăşia, candoarea, extazul în faţa frumuseţilor na
activităţii sale 18 stagiuni, ultima In repertoriu îşi găseşte o pu spectatori noua stagiune, ne-a re turii şi „minunilor" ştiinţei şl tehnicii se transformă In me
caracterizîndu-se şi mai mult prin ternică expresie simţămîntul pa latat tovarăşul Ion Stînea, direc tafore deosebit de plastice.
inedit, printr-o pronunţată valo triotismului, al dragostei de liber torul Teatrului de stat de păpuşi Poeziile lui Ion Marinescu sînt mal întotdeauna definiţii.
rificare a dramaturgiei naţionale. tate şi protestul împotriva împi din Alba lulia : Nu mal avem de a face cu o vîrstă de privitor a copilăriei,
Şapte din cele zece lucrări pre lării, într-una din dramele lite — Repertoriul noii stagiuni s-a o- cl cu una în care primează inteligenţa promptă, gata să de
zentate în premieră, în anul tea raturii noastre clasice: „Răzvan prit la 3 piese în premieră şi 5 finească, rind pe rînd, toate elementele universului, respec-
tral încheiat în această vară, au şi Vidra". in reluare. Primele „O vacanţă ttnd, bineînţeles, proporţiile.
aparţinut dramaturgilor literatu — In varietatea temelor propu In anul 2222" de Viorica Huher, Alături de lirica pentru copii, Ion Marinescu încearcă,
rii noastre române, iar cinci spec se se înscrie şi problema atitu „Sarea -n bucate" de Alecu Po- cu destulă reuşită, o fabulă modernă, fiind în acelaşi timp
tacole au fost prezentate în pre dinii faţă de viaţă, de conduită povici şi Vinicu Gafiţa, şi „Vră un harnic culegător de folclor.
mieră pe ţară. morală, faţă de eternul simţămînt jitorul din 0 2 " vor oferi, celor
Ce ne va oferi actuala stagiu al tinereţii — dragostea ? mici. spectacole în care persona
ne ? — Da. Piesa „Burlacii”, a unui jele pozitive îşi vor găsi de par
Răspunsul l-am prir/iit din par nou dramaturg, actorul George tea lor toţi spectatorii, iar împo DaBîa
tea tovarăşului Petru Stoican, di Carabin, credem câ va satisface. triva celorlalte se vor crea ade
rectorul Teatrului de stat „Valea Spectatorul va putea discerne, din vărate cascade de protest.
Jiului" : atitudinea eroilor şi din ţesătura Aminteam câ vom relua 5 lu Supărată, dalia
— Avînd ghid directivele istori intrigii piesei, poziţii juste faţă de crări din stagiunea trecută. Ne-am Işl îndreaptă „talia*
cului congres al partidului nostru, viaţă, faţă de conduită. In lucră oprit asupra acestora deoarece P |
cercetînd preferinţele, am a- rile incluse în repertoriul actua piesele „Nu prea albă ca zăpada C-a trecut un vînt ştrengar,
les pentru actuala stagiune opt lei stagiuni, publicul va Intîlni şi Motanul descălţat” precum şi î *s j n I Cu o ploaie de ţambal,
piese: „Răzvan şi Vidra" de B. P. ciocniri între caractere, unele vi „Pctric cel albastru” au avut un Şl-a luat-o, aşa, la Joc,
Haşdeu, „Hanul de la răscruce'1 guros zugrăvite, tablouri istorice mare succes de public, iar trei: Fâr” 8-o-ntrebe, de mijloc.
de H. Lovinescu, „Burlacii" de de un puternic realism, observaţii „O rază dc soare”, „Cine va păzi
G. Carabin, „Britanicus” de Y. lucide si pline de patos, aşa cum clopoţeii ”, şi „Cinci pagini din is i - h u i M i. m
Racine, „Clinele grădinarului" de se vădesc şi în piesa lui Racine, toria risului" au fost realizate la . o •
Lope de Vega, „Adunarea femei „Britanicus”. Implicaţiile educati sfîrsitul stagiunii trecute — deci
lor” de Aristofan — Robert Mer- ve ale unei piese ca aceea a Ve- puţini copii din regiune le-au pu
le, „Clinii” de Tone Boulen şl rci Panova sînt de mare actuali tut viziona.
„Adio, nopţilor albe” de Vera tate. Ştim şi avem obligaţia să mer Soarele, mergînd pe zare,
Panova. Dorim ca noul repertoriu gem pe drumul Îmbogăţirii con D E C E B A L
— Am dori să vă referiţi la conştituie un adcYâiaţ act de cul tinue a muncii noastre şi vom A pierdut din buzunare
conţinutul de idei al acestor pie tură. ca prin conţinutul lui ideo face totul pentru a oferi publicu Părăluţe argintii
se logic şi prin fiorul emoţionat să lui spectacole de valoare, care sâ Peste dealuri şi cîmpii ; Cartea
Ţinem ca noul repertoriu să a- tălmăcească in mod artistic con Sculptură de Paul Eugen Şi acum, din zori în seară,
bordeze probleme şi simţăminte influenţeze cît mai puternic pu ţinutul operelor dramatice.
cu care e confruntat spectatorul blicul. LUCIA LICIU Toamna-i zuruie pe-afară. Peste feţele eî albe
Literele-a prinse-n salbe ;
Dacă dai să le culegi
Multe lucruri înţelegi.
Mai degajată ca tehnică,
THE ODOR AMAN personajelor dă o mai mare Ariciul
Eugen Evu unde tratarea neegală a
viată lucrării, este „Boierii
A L P IN A G surprinşi la ospăţ de Irimi- A ieşit dintre ciulini
şii lui Vlad Ţepeş". compo
ziţie istorică care se alătu Aricelul plin de spini
ră lucrării „Masacrarea bul
ij-flit împlinii dc curind
Crengile — gene prelungi trei lieduri dc veac de Iu —Album garilor de turci la 1876", Şi-a pornit-o pe-nserat
Sărutate de-o roşie spuză G come- e.\ccuia/d cu acelaşi dina Să mai vadă ce-i prin sat.
de soare moqrlea altistului care. mism i - . -î tn a w
Tremură-nfiornte, cu mai bine dc o suin de Natură statica îşi află şl
de-un murmur al verii. O w ani in urma. a pus baze ca tocul tn multilQleralila-
Tăcută — mocneşte imensitatea scrii. ze primei scoli dc arie 1853 q adus artistului pri darca unei şcoli de arid. lea manifestărilor artistu
Ce-şi pleacă marama de umbre pe frumoase din România. mul succes pentru un au pentru a lidica. ip tara lui.
munte. Născut la Cimpulung toportret expus la salonul noastră, pictura la nivel de Preocupat de toate teh
...In ape — o Muscel in 1831. in larqilja din Paris,. De aici au înce ariti ; lucru pe ca/e l-a rea nicile picturii şi graficii,
vin cerbii. unui negustor bogat din put pnmii ani rodnici, care lizat In 1854. ci nd. încă Th. Aman a creat, alături
tăcerea CrqiovQ. a primit încă din l-au dus spre compoziţia din primul an. fiind numit de remarcabile lucrări în Oedij'cBui
s-asculte. primii ani, o eduactie alea istorica, mult apreciată In director, a qvul 35 de elevi. genul portietisticii ca :
să. imprtminţiu-i-sc din acea vreme. O realiza re Ca director, a reuşit sâ „Tudor Vlrtilitnirescu" şi
contextul acelei epoci, pli importantă din acea vre menţină deschisă şcoala cu autopori rele. lucrări de
nă de trămintări istorice me este „Lupta de la Ol toate greutăţile intimpina- grafică, gravuri („Ţăran cu Răsărit pe un muncel
S E C V E N Ţ A ((ă/boiul ntso-iţirc. urmări teniţa Intre ruşi şi turci’”, tc. rămintnd Iq conducerea căciula in mînă"i consc ur Tremură un dediţel,
te revoluţiei, de la 18211. care i-a adus clogiante ar ei pipă la şlirşUul vieţii. nind realităţile vremii.
dragostea de Iară şi de lu ticole In ziarele dpi Paris In ctealia anilor 1872 — O natură statică repre- Iar din mineci mici, pufoase,
minare a Dopatului. său. şi din tară. 1873 a realizat compoziţii zentind Irandoliri. nctermi- S<oate moi şi graţioase
Cer spintecat dt păsări,
vint prăbuşit în drum O Primii paşi l/i artă i-a tă După o călătorie la Cons istorice In care se resimte nală. încheia in 1891 dru Degeţelele de floare
Şi-un nor confuz, spoind cu ceaţă /.arca... cut ia Craiova şi la Bucu tant inopole, artistul a ple puternic ideea independent mul lung şi plin de ener Şi le-ntiiide către soare.
le i: „Izgonitea turcilor la
Eu nu eram... reşti,, alături de doi. maeş cai In Crimcca pentru a gie al unui ortisi militant
Doar fum urca prin crengi O tri ai genului. Lccca şi schiţa, ta fa(a locului, epi Călugărinii”1, „Vlad Ţepcş pentru ideile fnăilăinarc
să dea de vînt. allensiein, uimind şa le soade din război. Din aceas şi solii turci" etc. ale independentei şi uni
să-ţi caute îmbrăţişarea. continuo la Paris. In atelie tă perioadă dnicazâ tablou Tot atunci, la Paris, ex rii tării, al urnii prolesor Q Â icE tO 'hi
rele unor picturi oticiali al
„Bălâlia lui
rile istorice
o vremii. Mic.hel Drotling Şi Mlhat, la SI Gheorghe”' şi poziţia lui Nicolac Grigo- demn de pruna şcQQlă ro
tescu cunoştea primele e-
Fiancois Picot. Era fn anii „bătălia românilor cu tur loqii. mânească de arte Inimoa
Vqşile Pop revoluţiei de ta 1848. iată cii pe insula SI Gheorghe", Alături de temele istori se, a[ unul om artist.
e de care. viitorul artist, ma compoziţii cu puternic ca ce. artistul — care tocea Prolesor ilustru. Aman a Cînd e noapte poţi să vezi Aninaţi într-un frunzar
Felinare prin livezi.
nifesta o deosebită admira racter naţional. dese călăi orii la Paris, un avui elevi iluştri: Andre- Licăresc cercei de jar.
de era influentaI de peisa
Artistul, deja cunoscut Şt
S IN C E R IT A T E ţie. lăclntf parte chiar ta apreciat In (ară, este unul gistica „plein-ai(,,:-ului Iran- escu. Luchion. Vor mont, doiunon) (313S3HI3)
«fi Craiova din Clubul revolu din militanţii de Irunte ai cez a lucrat cl/eva ccpioo- Szatmary, care au ridicat
ţionar. Uniţii, anticipînd marele i- zitil de gen din viata bo mai ffrziu prestigiul şcolii
In această ţară în care ia Paris a studiat asiduu, deal al poporului încă din ierimii r „Petrecere cu lău
flăcările se zbat vizil{nd galeriile şl. copco- 1857. prin lucrarea „Hora tari", . Bal mascat în a- de prte frumoase româ Cu doi ochi de foc în frunte Cît cu ochii o cupi inzî
ca vorbele Unicu la Craiova1*. telier". „Pe terasă la Sina neşti. Trece-un şarpe pe sub munte. Numai cioburi dc oglinzi.
în inim^ poetului îndrăgostit, milenl, lârgmdu-şi cunoş Om cu Influentă in acea ia" etc şi din viata [ato
în ţara aceasta tinţele In toate artele. Anul epocă, a luptai pentru lon- nilor ; „Horă la Aninoasa". PAUL EUGEiN BANCIU (1HN3UX) (V3HVIM)
inundată de arbori
şi fete
trăsăturile sufletului
mi se înscriu pe chip
îneît printre oameni Alkis SevQstionos-Vlahos Venise dc peste munţi fe sărutau pietrele căldă
pot trece O I D O T Z o adiere cu şoapte de ri mulul
fără cuvinte. nilqdite sălbatice şi loş- A răsărit un soare roşu,
C E R T IT U D IN net străvechi. Vintui tre incandescent, curgea stră
topit. Lumina tui, lichid
mura clipele şi pădurile
C IN T E C Am ocrotit în mine multe păsări, Schiţă de T. Istrate de (ag, distilau miresme lucitoare In jurul meu.
cenuşa
Apoi au venit ei. Oa
mi-au cunoscut sufletul întreg ameţitoare din de odi meni In armuri şi coifuri.
brazilor lainici
şi cîntecele toate ; nioară. Timpul însuşi in
Sînt constructor, cintecele ascunse care ştiu cendiat. vibra tn ploaia Oameni cu haine dc ci-
coleg de brigadă să dârîme deznădejdea şi s-aline incandescentă a răsăritu- nepă şi săbii. Oameni
cu toţi oamenii buni ai pămîntului. Intr-o zi păsările acestea vor zbura hti de soare. desculţi cu tolbe dc să
materialele mele de baza : Şi fiţi siguri ! Des/zu/t, am păşit prin geţi. Femei cu prunci, flu-
apa. betonul şi fierul, Toţi arborii şi streşinile toate, codţii albaştri, lăslndu- trini cu părul alb şi in le
dintre unelte aş aminti doar una : fericite, mă despuia,t dc lumină şl le pti i
Dar ială-l pe prolesor,
inima — unealtă universală. le vor dărui loc pentru cuiburi. slîşiat de aerul lăţos al iubitul prolesdr dc is
dimineţii. Aveam calea torie I
| II11B —II In
lungă şi grea. dar un dor — Prolesore I
tainic mă făcea sd alerg. Glasul meu s-a lăcut
Oh l'o^an — com Brîz.nic, Mia. e deficitară sub raportul cunoaşterii rică. Aceasta nu înseamnă încă poe necesară versului, dar modalitatea Pugeam pe tiu in sus, ităznci. M-a orbit.
Semne de poe/.îe din ce în ce mai vieţii oţelarilor, iar „Sentimentul zie. Se simte influenţa eminesciană de rezolvare a temelor are iz vetust. încurclndu-mi picioarele ...Cind am deschis o-
autentice în noile versuri trimise. toamnei” e tributară mult prea mult în mod copleşitor. In general trebuie Sâ fiţi convinsă câ fără studiu intens In joaca pqsltăvilor. Să chir. lotul era ca înain
P'it-»m afirma că nu sînteţi departe lui Topîrreanu. un spor substanţial de lectură a poe şi continuu de poezie contemporană ream peste pietrele, alu te — un şir dc ziduri
de apariţie, dar — aşa cum spu K o vaci Ion — Borşa, Vişeu. Nu ziei contemporane şi optică persona nu veţi putea progresa necoase. strecurîndu-mă dezgropate $i linişte.
neţi — „debutul trebuie sâ fie o sînt semne de poezie. lă. Aveţi un suflet bogat, unde ar apoi pe potecile tainice M -am apropiat cu sfia
cristalizare a trudei”. Poeziile „Tre Roiuulus Furca — Ilia. Din păcate putea încolţi metafora. Scrieţi şi ci Maria Dragosin — Vinţul de Jos, bătăiorim de animale. lă. Ascultam, cu urechea
cere în iubire" şi „Simplu" necesită versurile primite abundă în consta tiţi mult Mai trimiteţi. Alba. Aceleaşi frumuseţi care incin Simieam cum aleargă, lipită de pietre, vuietul
o aplecare stăruitoare asupra scri Cotruş Ion — Sebeş. Deocamdată, tă şi care amintesc de negrăitele va alături de mine. dar in vremii. Am răscolit cu
sului şi metaforei Limpeziţi versu tări îmbibate de prozaism, lipsite de nu. lori ale literaturii noastre populare. scn'J opus, am,i. mina griul negru, carbo
rile „plantele de dor / descresc în fiorul liric. Prea vreţi să spuneţi to- După cum aţi văzut, redacţia v-a ...Aiji ajuns. nizat,
Andreîann Ion — Haţeg Cele două deschis coloanele paginii literare. Cît Spirale de ceată au ab- Soarele dc piatră I De
poezii sînţ promiţătoare, prin tendin de curind vă vom consacra un profil sorhii lumina. Pădurea a două mii de ani pădurea
ţa spre claritatea teme; şi o oare liric. încremenit, vuitul a în şi Dâminlul l-au ascuns
care fluiditate ritmică. Cităm prima Bozu Ghcorghe — Lupeni. Proza gheţat, timpul tăcea şi lecit de duşmani, hin
Doar răsutlurea
mea.
f f t â i f a lit e r a r ă strofă din „Stâpm pe infinit": „Din dv. nu e lipsită de intores. dar lec obosită şi umedă ca râ andev.il m lui, sie Iu ii mă-
fluxul viu h! vremurilor noastre /
tura ei e extrem de obositoare din
iesiru. mina mea a des
ţîşneştp omul pe cărări, albastre /
sul tarea unui minz
cauza scrisului. Dactilografiaţi-o şi
se
sâ-ntindă pod intre real şi vis”. Poe apoi trimiteţi-o. izbea de pietrele străve prins o părticică.
Am slr ins-o la piept.
zia „Cresc stelele din apă" suferă MiUâilâ Marcela — Hunedoara Nu chi in gesturi de mingi Si Qm alergat.
totuşi de schematism şi lipsă de ve este lipsită de anumite calităţi proza le re. Ca să nu prindă de
seinmte-ncolţitfc" şi finalul poeziei tul într-o „poezie” şi nu e cu putin ridicitate: p~ea reduceţi fiinţa ome dv.: simplitate (poate prea multă), Dc undeva se iscă un vevs/e nrnhinlc
prime, apoi trimiteţi. La fel in a ţă. Alegeţi tema, reflectaţi îndelung nească, alit de complexă, ta „mUşchi cursivitate. Stilul e uşor, nepreten chil. brazi mărcii renăs Strurgeaixi odorul as
doua poezie înlocuiţi verbele „să-şi asupra ei şi utilizaţi tropii. Se simt de oţel", „trup de fierv etc, Părăsiţi ţios şi se povesţeşţe limpede pină cută din lărinâ — verti cuns in îmbrăţişarea pnt-
zidească", „zidi” şi iar „zidi", ca şi mari lacune sub raportul lecturii de aerul artificial, grandilocvent şi pri aproape, de final, unde se adoptă o cale. spre cer înconjura- melnr. Mă sircciiram ;>c
formula din final „pentru a o adu poezie autentică. viţi cu ochi atent lumea înconjură manieră expediti.vâ şi se îngrămă k\. cu zidul compact al cărările jivinelor şi prin
ce” . şi restituiţi poeziile refăcute. A- Aron 1. Pădureanit — Hunedoara. toare. Lucrurile mari sînt simple, dar desc eveni/nenţe importante în viata trunchiaţilor lor. mitrele. apa cu păstrăvi speriaţi.
legeti şi alte titluri mai de sinteză. E prea puţin ca sâ ne putem face o trebuie transfigurate liric, prin fil eroilor dv., în citeva fraze. — Uti glQS sau o pă In vale. am mai arun
Poezia intitulată „Preşedinta" e fru trul sensibilităţii dumneavoastră Aş rere ? Şi un clinchet cat n privire spre ro d iii
părere. Frecventaţi cercul literar din teptăm. cu amănunte despre dv per Augustin .Tuia — comuna Vinerea, parcă I albaştri. Venea o adiere
moasă, fără tînal, dar nu înţeleg le Pietrele se o rnuluiră
gătura dintre versuri şi titlu. Lămu oraşul dumneavoastră. Va va fi real sonal. Orâş.tip. — Pvntru profilul paginii una pvsle alto. In sliă- cu şoapte tic mtădite săi-
riţi şi acest semn de întrebare. Toate mente util. Ciosa ÎMinodora — com. Brîznic, noastre am relinnt „Stele” şi „Scri knnluji, o\ia pâininuilui a lj(il i( e si toşnei >/lâvechi.
Am nlroiioi ruai tlepui-
aceste trei poezii, urmînd sugestiile Maria Vlad elevă — Haţeg. Des Ilia. Plicul primit nu se ridică prin soare către mine” (căreia i-am fi do Iro/.nit. lc. In nodul m ld al pal
rit alt titlu).
date. bat la porţile paginii noastre. prindem din versurile dumneavoas conţinutul lui deasupra celui anteri Eiam singur ln mijlo melor avetiin un odot —
Celelalte, nu. „Anotimpul dimineţii" tră sensibilitate si efervescentă li or. Se reţine sensibilitatea, absolut Iv MARTI NOV ICI cul cctâl'i Picioarele mr»- Piahu dară dr Giădislc.