Page 27 - Drumul_socialismului_1966_09
P. 27
PAG INA A 4-A
D R U M U L S O C IA L IS M U L U I Nr. 3634
A 18 a aniversare a proclamării R.P.fl. Coreene
DEZVOLTAREA
INDUSTRIEI GRELE
IN F IR M A Ţ II C O M EN T A R II • ŞTIRI IN FO R M A Ţ II * C O M E N T A R II * ' ŞTIRI IN FO R M A Ţ II COAA PHENIAN 7 (Agerpres). — In 0 zile cit într-un an dinainte de
perioada de reconstrucţie de 1945. întreprinderile din Kan-
după război, în R.P.D. Coreeană sen au o capacitate anuală de
s-a acordat o mare atenţie dez 250.000 tone oţel, 400.000 tone la
voltării cu precădere a industriei minate, 7.000 tone de cablu de
grele, şi alături de aceasta s-a tracţiune etc.
VIZITA TOVARĂŞULUI dat un nou impuls industriei u- sută din necesităţile interne ale
Industria constructoare de ma
şini şi utilaje asigură 24,3 la
şoarc şi agriculturii. Astfel, în-
Ir-o perioadă de numai 10 ani,
1953—1963, ponderea industriei ţării, livrînd economiei naţio
grele, metalurgice, chimice, ma nale prese de 3 000 tone, auto
camioane, tractoare,
strunguri
terialelor de construcţii, s-a eva cu comandă automată, transfor
CORNELIU MÂNESCU iN ITALIA luat Ia 90 la sută din ponderea re, trollî de mină, locomotive
matoare, buldozere, compresoa-
globală industrială a ţârii. In
dustria metalurgică, care în tre
cut producea numai fontă, în electrice etc. Printre recentele
prezent, livrează economiei na realizări ale acestei ramuri se
■■■ evidenţiază noul tip de locomo
ţionale produse din fier şi oţel.
C o n tin u area co n vo rb irilo r o fic ia le Industria siderurgică nord-core- tive cu o forţă de tracţiune de
2.700 tone, motoarele electrice cu
eană realizează în 47 de zile o
producţie echivalentă celei pro o putere de 250 kW. In anul
ROMA 7 — Corespondenţii Ager- cuţiile purtate înlr-un spirit de înţe Burtică, a oferit o recepţie cu pri duse în anul 1944. 1964. industria constructoare de
pies, I. Mărglneanu $1 G. Paslore, legere reciprocă si de prietenie, con lejul vizitei oficiale în Italia a mi Numai la oţelâriile din Kan- maşini reprezenta 25.8 la sută
transmit: stituie o contribuţie preţioasă la întări nistrului afacerilor externe al sen, una din cele mai moderne din producţia industrială glo
Miercuri dimineaţă, au continuat la rea colaborării dintre cele două ţări, României, Corneliu Măncseu. La re din întreaga ţară, se produce în bală.
Palatul Farnesina convorbirile oficiale la cauza destinderii si păcii. cepţie au luat parte Amintore Fan
înlre ministrul afacerilor externe al In cursul după-amieziî, Corneliu fani, ministrul afacerilor externe al
Republicii Socialiste România, Cornc- Mânescu, ministrul afacerilor ex Ttalieî, cu soţia, miniştrii Leopoldo
liu Mânescu, $i ministrul afacerilor ex terne, însoţit de ambasadorul Româ Rubinacei, Attilio Piccioni, Aehiile
terne al Italiei, Amintorc Fanfani. La niei la Roma, Cornel Burtică, a Corona, Battista Scaglia, Gîorgio Cifre, fapte, realizări
convorbiri au participat membrii celor avut o convorbire cu vicepreşedin Bo, subsecretarii de stat Ia M.A.E.
două delegaţii. In încheierea discuţii tele Consiliului de Miniştri al Ita “ Giuseppe Lupis, Giorgio Oliva
lor, care s-au desfăşurat intr-o at liei, Pietro Nennî. Din partea ita şi Mario Zagari, membri ai cor
mosferă deosebit de cordială, a liană au fost de fată ministrul afa pului diplomatic, reprezentanţi ai
fost aprobat textul Comunicatu cerilor externe, Amintore Fanfani, vieţii economice, oameni de cultu RP BULGARIA. — Noile construcţii cu multe elaje de pe b-dul Ivan £ IN ANUL 1965, care, la darea In ex din sate sînt electrifi
lui comun privind vizita oficială a şi ambasadorul Italiei la Bucureşti, ră şi artă, ziarişti italieni şi cores Vazov din Solia producţia industrială ploatare definitivă, va cate, şi 81 la sulă din
ministrului afacerilor externe român Niccolo Moscato. pondenţi ai presei străine. globală a R P.D. Core avea o putere instala familiile de ţărani uti
în Italia. Atît Corneliu Mânescu cit si Seara, ambasadorul Republicii So Recepţia s-a desfăşurat Intr-o ene a crescut cu 14 le tă de 500.000 kW e- lizează energia elec
Amintore Fanfani au subliniat că dis cialiste România la Roma, Cornel atmosferă de cordialitate. sută faţă de anul pre nergie electrică. trică.
Sesiunea Comitetului 0. N. II. pentru locuinţe, cedent. Producţia prin # IN REGIUNEA £ IN R.P D CO
cipalelor produse in
C o m u n icat com u n italo -ro m ân construcţii şi sistematizare dustriale a înregistrat de vest a tării a fost REEANA se acordă o
mare însemnătate dez
creşteri însemnate. In
creată o nouă
bază
industrie, productivi
ţiilor de învătămînt de
tatea muncii a crescut stuficolă care va juca voltării reţelei institu
un mare rol în spori
La invitaţia ministrului afacerilor principiilor Cartei. In acest cadru a cord cultural, care să permită lărgi cu 10 la sută. rea producţiei uzinei toate gradele. Fondu
externe a) Republicii Italiene, Amin fost recunoscută însemnătatea pe care rea sferei actuale de cooperare. de fibre sintetice din rile alocate de stat in
tore Fanfani, ministrul afacerilor exter o are obiectivul dezarmării generale De asemenea, cei doi miniştri au £ PENTRU dezvol Sinid. Uzina este do acest scop sînt anul
ne al Republicii Socialiste România, si controlate, si măsurile care pot să convenit asupra oportunităţii dezvol Intervenţia delegatului român tarea industriei ex tată cu maşini şi uti acesta de 2,7 orî mai
Corneliu Mânescu, a efectuat o vizi favorizeze realizarea sa. De asemenea, tării relaţiilor consulare între cele tractive, energetice, laje de tip modern. mari decît anul trecut.
tă oficială Io Roma în zilele de 5, 6 s-a considerat oportun să se conti două ţări, avîndu-se in vedere şi în chimice, constructoare Printre acestea se nu Aceste fonduri sînt fo
şi 7 septembrie 1966. nue eforturile pentru dezvoltarea re cheierea unei convenţii consulare. GENEVA 7. — Corespondentul A* nării problemei locuinţelor o consti de maşini, în R.P D. mără un filtru cu va losite mai ales pentru
In timpul şederii sale la Roma, mi laţiilor de colaborare intre popoarele gerpres, H. Liman, transmite: tuie asumarea de către guverne a Coreeană se vor aloca cuum a cărui capaci construirea de noi e-
nistrul afacerilor externe român a europene, îndeosebi In domeniul eco Vizita, care s-a desfăşurat într-o at Cea de-a patra sesiune a Comitetu responsabilităţii coordonării şi execu în acest an 84.7 la su tate anuală de prelu dificii, Astfel, la Phe
fost primit de preşedintele Republicii, nomic şi cultural. In acest scop, cele mosferă de cordialitate, a confirmat lui O NU, pentru locuinţe, construc tării programelor destinate construc tă din fondurile desti crare se cifrează la nian se construieşte
Giuseppe Saragat, şi a avut convor două părţi vor continua să studieze utilitatea pe care o au contactele din ţii şi sistematizare, îşi continuă lucră ţiilor de locuinţe si dezvoltării urba nate construcţiilor ca 40.000 tone. un nou institut de
biri cu preşedintele Consiliului de M i cu atentie iniţiativele menite să ducă tre conducătorii celor două ţări, pen rile în şedinţă plenară. Pronunlîndu-se ne Subliniind rolul important al reu pitale. In domeniul in limbi străine, cu un
niştri Aldo Moro, şi cu vicepreşedin la întărirea păcii si securităţii în Eu tru dezvoltarea relaţiilor de prietenie pentru accelerarea rezolvării proble niunilor internaţionale pe specialitate dustriei energetice vor # DATORITA creş mare număr de săli de
dintre România şi Italia, în interesul
tele Consiliului de Miniştri, Pietro ropa şi la rezolvarea problemelor po general al păcii şi securităţii în Eu melor locuinţelor în ţările în curs de Si a) schimburilor de documentaţie fi construite staţii cen terii considerabile a cursuri şi un cămin
N l-n ni. litice încă nesolulionale pe continen ropa. dezvoltare, reprezentanţii Pakistanu tehnico-stiintifică şi de specialişti, trale de putere medie, producţiei agricole, în pentru studenţi. Se
Cei doi miniştri de externe au proV tul european. Ministrul afacerilor . externe al lui, R.A.U, Libanului. Indiei şi Tur vorbitorul s-a pronunţat pentru întă avînd însă prioritate ultimii cinci ani veni construiesc, de aseme
codai Ja un schimb de vederi asupra In examinarea relaţiilor bilaterale României a invitat pe ministrul de ciei au arătat că se impune sporirea rirea si extinderea colaborării interna construcţiile de mari turile reale ale mem nea, noi clădiri desti
principalelor probleme internaţionale dintre cele două ţâri In sectorul eco externe Fanfani să facă o vizită ofi eficacităţii acţiunilor întreprinse în ţionale în acest sens. întreprinderi hidroe brilor cooperativelor nate bibliotecilor sl
actuale — mondiale şi europene — şi nomic s a luat act cu satisfacţie de ciala în România. Ministrul de externe acest domeniu. El a amintit în încheiere că Româ lectrice si termoe agricole de producţie căminelor pentru stu
au examinat situaţia actuală a rela dezvoltarea continuă a schimburilor italian a acceptat invilatia. Data vizi In cuvînlul său, reprezentantul nia va găzdui în anul 1968 un semi lectrice. Fondurile a- din R P.D. Coreeană au denţi. Planul pe acest
ţiilor bilaterale dintre România şi I- reglementate de acordul comercial de tei va fi fixată ulterior, pe căi di României, ing. Anton Sirbu, a subli nar internaţional avînd ca temă „sis locale în acest scop se sporit de J,5 ori. In an prevede şi construi
taîia La întrevederi au luat parte lungă durată din 6 septembrie 1965, plomatice obişnuite niat, între altele, că garanţia solutio- tematizarea urbană şl teritorială". cifrează Ia 82 milioa R P D Coreeană există rea unui mare număr
ambasadorul Republicii Socialiste si de perspectivele favorabile pentru ne woni Anul trecut 3700 de cooperative de săli de clasă pen
România la Roma, Cornel Burtică, si intensificarea lor constantă. S-a evi a Intrat in funcţiune agricole de producţie, tru şcolile tehnice şi
ambasadorul Republicii Italiene la denţiat dorinţa comună de a facilita parţială termocentrala care dispun de peste medii, care va fi dc
Bucureşti, Niccolo Moscato, precum si realizarea acestui obiectiv, înlăturind Primirea de către J. Kadar Von Hassel de la Phenian cu o 20000 de tractoare, 2,8 ori mai mare decît
funcţionari superiori ai ambelor pârli. greutăţile care mai există in calea p u t e r e dc 200.000 anul trecut. In regiu
Avînd in vedere îngrijorarea pe schimbului de mărfuri pe plan bila Ic a ambasadorului român kW, In 1966 se conti precum şi de diverse nile cu caracter agrar
care o suscită actuala siluatie interna re 1 şi de a favoriza iniţiativele con va fi menfinut nuă construirea aces tipuri de maşini agri se construiesc şcoli
ţională, ambele părţi au convenit a- crete in acest sens, cum ar fi, de e- BUDAPESTA 7 (Agerpres). — de către Janos Kadar, prim-secre- tei centrale electrice cole. Peste 95,9 la sută tehnice agricole.
supra oportunităţii de a dezvolta şi xemplu, orice măsură în vederea apli tar at Comitetului Central al Parti
cării acordului româno-italion de co Ambasadorul Republicii Socia în postul său
intensifica eforturile pentru consolida dului Muncitoresc Socialist Ungar.
rea păcii şi a destinderii in lume l'n laborare economică, industrială si teh liste România la Budapesta, Dumi Cu acest prilej, a avut loc o con
factor important in acest scop a fost nică dintre România şi Italia. Apro tru Turcuş, a fost primit la 7 sep vorbire care s-a desfăşurat într*o BONN 7 (Agerpres). — Condu
considerat stabilirea intre toate sta piata sesiune a Comisiei mixte prevă tembrie, în vizită de prezentare, atmosferă caldă, prietenească. cerea partidului Uniunea creştin- N. Podgornîi l-a primit pe E. Babakas
tele, indiferent de orînduirea lor po zută de acest acord va facilita elabo democratâ s-a întrunit pentru a e-
rarea unor asemenea măsuri, xamina situaţia creată în urma re
litică şi socială, de relaţii de colabo MOSCOVA 7 (Agerpres). — Ministrul congolez a avut în ace
S-a constatat, cu deosebită plăcere,
rare, bazate pe principiile independen dezvoltarea favorabilă a schimburilor Primirea ambasadorului romun centelor schimbări care au avut loc Nikolai Podgornîi, preşedintele eaşi zi o întrevedere cu Ivnn Arhi-
tei si suveranităţii naţionale, egali în comandamentul Bundesvvehru- Prezidiului Sovietului Suprem al pov, vicepreşedinte at Comitetului
tăţii in drepturi, neamestecului in tre dintre cele două ţări în domeniu) cul lui. U.R.S.S., l-a primit miercuri la sovietic pentru relaţii economice
burile interne şi respectării interese turii, ştiinţei, artei şi tehnicii, ca ur de către regele Suediei Potrivit agenţiei France Presse, Kremlin pe Edouard Ebulc Babakas, externe. In timpul convorbirii, au
lor reciproce. mare a îndeplinirii programelor de in comunicatul dat publicităţii Ia ministrul finanţelor, subsolului, fost abordate probleme privind co
Reafirmînd importanta pe care o schimburi culturale încheiate în 1962 STOCKHOLM 7 (Agerpres). — tav al Vl-lea Adolf, regele Suediei, încheierea întrunirii se arată că, transporturilor şi planului din Con
are pentru apărarea păcii si securi si 1964 si a acordului de cooperare La 6 septembrie, ambasadorul în legătură cu plecarea sa defini în cursul dezbaterilor cancelarul go (Brazzaville), cu care a avut o laborarea economică şi tehnică din
tăţii internaţionale Organizaţia Na ştiinţifică şi tehnică semnat în 196-1, extraordinar şi plenipotenţiar al tivă din această ţară. Cu această Ludwig Erhard a declarat că mi convorbire. tre cele două târî.
ţiunilor t'nite, ambele părţi s-au pro Cele două părţi au convenit asupra Republicii Socialiste România în ocazie, între Majestatea Sa regele nistrul vest-german al apărării, Kai
nunţai pentru întărirea activităţii sale necesităţii de a da acestor schimburi Suedia, Petru Mânu, a fost primit Suediei şi ambasadorul român a Uwe von Hassel, va fi menţinut
in scopurile sus menţionate, pe baza un nou cadru prin încheierea unui a- în audienţă de Majestatea Sa Gus- avut loc o convorbire cordială. în postul său.
Discursul lui Balaguer S.U.A.: Creşte nemulţumirea faţă
înăbuşirea loviturii de stat în Siria SANTO DOMINGO 7 (Agerpres). cest discurs la declaraţiile unui se de politica guvernului în Vietnam
dintele dominican a răspuns prin a-
Preşedintele Republicii Domini
cane, Joaquin Balaguer, a afirmat nator nord-american care a cerut
DAMASC 7 (Agerpres). — Intr-un fanatici, pentru a organiza înlătu zdrobi orice activitate suspectă şi într-un discurs radiotelevizat că pe trimiterea în Republica Dominicană NEW YORK 7 (Agerpres) — se condamnă acţiunile agresive ale
comentariu difuzat de postul de ra rarea actualului guvern prin forţă orice conspiraţie a reacţionarilor şi întreg teritoriul ţârii domneşte or a unei comisii însărcinate să exa In rîndurile Partidului democrat din Statelor Unite in Vietnam şi se cere
dio Damasc, după eşuarea loviturii şi teroare. Declaraţia arată că toţi a sprijinitorilor lor — imperialiştii". dinea. EI a dezminţit zvonurile po mineze dacă sînt semne ale unei S.U.A creşte nemulţumirea fată de revizuirea imediată a politicii ameri
de stat organizate de aripa de cei care s-au făcut vinovaţi de a- Agenţiile de presă transmit că au trivit cărora ar exista agitaţii In lovituri de stat şî a recomandat in politica guvernului Johnson in Viet cane fată de problema vietnameză. De
dreapta a partidului Baas, se men ceastă tentativă de lovitură de stat torităţile siriene iau, după înăbuşi rîndul forţelor armate dominicane. tervenţia Organizaţiei Statelor A- nam Critîcile Ia adresa actualului asemenea, rezoluţia condamnă încer
ţionează că guvernul ţării a primit urmează să fie judecaţi de către rea loviturii de stat, organizată de Observatorii consideră că preşe mericane curs al politicii americano se ascut, cările autorităţilor de a înăbuşi miş
o telegramă prin care este asigurat o curte de securitate specială. In a- elementele de dreapta din partidul mai ales acum, în preajma alegerilor cările de protest din S.U.A. împotriva
,de sprijinul guvernatorilor, al u- ceeaşî declaraţie se spune că ele Baas. măsuri severe în diferite in pentru Congres şi înaintea deschide agresiunii din Vietnam In acest sens
nităţilor forţelor armate terestre, mentele antistatale au găsit sprijin stituţii. Ziarul „Al Sauia" scria în rii congresului Partidului democrat în sînt criticate recentele „audieri" in
maritime şi aeriene, al diferitelor în afara graniţelor Siriei. S.U.A. şi editorialul său de miercuri că Fe Preşedintele Franţei a sosit în Tahiti diferite state ale S.U.A. In ajunul con Comisia Camerei Reprezentanţilor
sindicate siriene, precum şi din par Arabia Sauditâ au finanţat acţiuni deraţia sindicatelor muncitoreşti a gresului Partidului democrat din sta pentru cercetarea activităţii antîaineri-
tea a numeroase organizaţii ale le conspiratorilor „împotriva lumii întreprins o acţiune de epurare in PAPEETE 7 (Agerpres). — Pre te, ministru delegat, însărcinat cu lul New York, una din cele mai in cane a unui grup de tineri care s-au
partidului Baas". Intr-o declaraţie progresiste arabe", se spune în în serviciile de stat, din societăţile şi şedintele Franţei, Charles de Gaul- cercetările ştiinţifice şi problemele fluente organizaţii a acestui partid, un pronunţai împotriva politicii guvernu
publicată ieri de conducerea naţio cheiere în declaraţie. întreprinderile publice, acţiune în ie şi-a continuat călătoria In zona atomice şi spaţiale şi de M. Sicu- mare număr de democraţi, printre care lui şi au cerut încetarea războiului din
nală a partidului Baas, se menţio ★ dreptată împotriva reacţionarilor şi Pacificului, sosind în insula Tahiti. rani, guvernatorul Polinezîei fran şi numeroşi activişti politici vor pre-
nează că grupul de complotişti a după ce zilele trecute a vizitat ceze. \ zenta un proiect de rezoluţie în care Vietnam.
mobilizat elemente antiguverna DAMASC 7 (Agerpres) — sabotorilor, duşmani ai actualului Noua Caledonie şi Noile Hebrîde,
mentale şi oportuniste, grupuri de In cursul unei vizite făcute in regim. Acelaşi ziar precizează că teritorii franceze de peste mări.
dimineaţa zilei dc 7 septembrie, la Federaţia sindicatelor muncitoreşti Generalul de Gaulle a fost întîm-
o unitate armată siriană, primul va organiza la 8 septembrie o mare pinat pe aeroportul Faa din Tahiti
ministru Youssef Zeayyen. a de demonstraţie „pentru a denunţa matelor al Franţei, Alain Pe.yrefit- Poziţia guvernului mexican fată de convocarea
de Pierre Messmer. ministrul ar
r a clarat că .populaţia şi armata vor reaeţiunea şi imperialismul".
■
conferinţei şefilor de state membre aie O.S.A.
o SOFIA £ CARACAS
După încheierea convorbirilor oficiale dintre reprezen Avioane ale forţelor armate venezuelene au bombar NEW YORK 7 (Agerpres). — Re pentru progres", preşedintele John de creare a forţelor interamer ica-
tanţii Iranului si Bulgariei, prilejuite de vizita la Sofia încercarea de a împiedica acţiunile detaşamentelor de I prezentanţa Mexicului La O.S.A. a son a declarat că o astfel de con ne permanente, care să Ie permită
dat şi mitraliat zonele muntoase ale statului Lara, In
a Şahinşahului Mohammed Reza Pahlavi, acesta a parti adresat o scrisoare reprezentanţilor ferinţă trebuie să aibă loc „cit mai să se amestece, într-o formă „lega
cipat la o conlerintă de presă la care au luat parte zia partizani care operează in această regiune. Referindu se ţărilor membre ale O.S.A., In care curînd posibil". La rîndul său, Lin lizată", în treburile politice şi e-
rişti bulgari şi străini. la această acţiune a trupelor guvernamentale, ziarul ve- este expusă poziţia guvernului me coln Go'don, subsecretar de stat al conomice ale ţărilor latino-amcii-
nezuelean „La Esfera", relevă că detaşamentele de parti xican faţă de convocarea conferin S.U.A. pentru problemele interame- cane. Aceste planuri au întîmpinat
£ LONDRA zani din această regiune, de sub conducerea comandan ţei şefilor de state membre ale Or ricane, a stabilit chiar şî data vii însă rezistenţă din partea a nume
Marti au reînceput la Londra tratativele anglo-spa- tului Douglas Bravo, au răspuns, la rîndul lor, prin ac ganizaţiei Statelor Americane. In toarei consfătuiri, fără însă să se roase ţări latino-amerîcane. Acest
niole cu privire la Gibraltar, ultima colonie britanică din ţiuni militare eficace. Trupele guvernamentale au operat scrisoare se arată că guvernul me fi consultat în prealabil cu celelal lucru s-a concretizat în hotărîrea
Europa. numeroase arestări în rîndul ţăranilor acuzaţi de a fi xican se pronunţă împotriva „orga te ţâri membre ale O.S.A. El a de Consiliului O.S.A. de a amina la o
sprijinit mişcarea de partizani nizării în grabă" a acestei confe clarat că conferinţa la nivel înalt dată nedefinită organizarea confe
£ WASHINGTON rinţe, şi se subliniază, totodată, că va avea loc fn decembrie a.c. rinţei miniştrilor de externe ai ţâ
Senatorul SymLngton, membru al Comisiei senatoriale £ CARACAS ea „va trebui să fîe rezultatul unei Interesul Statelor Unite faţă de rilor latino-americane, care urma
pentru problemele externe şi al Comisiei pentru proble Cei cinci gemeni născuţi in familia Prieto din Mara- pregătiri foarte minuţioase". organizarea cit mai grabnică a aces să se deschidă Ia 29 august la Bue-
mele forţelor armate, a cerut din nou guvernului S.U.A. caibo (Venezuela) au împlinit miercuri trei ani Aceştia Tn recenta sa cuvîntare rostită tei conferinţe se explică prin dorin nos Aires, în vederea adoptării unor
reducerea forţelor armate americane din Europa occi sînt singurii cinci copii gemeni — toii băieţi — care cu prilejul aniversării „Alianţei ţa acestora de a se realiza planul amendamente la Carta O.S A. Opo
dentală trăiesc in prezent în lume. ziţia ţârilor latino-amerîcane izvo
răşte din pericolul pe care-l repre
£ WASHINGTON £ SAL1SBURY I “ zintă politica S.U.A. de amestec în
Şomajul rămîne în Statele Unite una dintre cele mai Agenţiile de presă anunţă că marţi Parlamentul rho- treburile lor interne.
acute probleme sociale Chiar si în urma uriaşelor co desian a aprobat proiectul de lege privind introducerea Este semnificativ faptul că opo
menzi militare cerute industriei americane, 4 la sută din unor amendamente la constituţia tării. Noile amenda ziţia ţârilor latino-americane se
totalul forţei de muncă nu are de lucru mente vor permite regimului rasist al lui Ian Sraith să manifestă şî pe plan economic. Ast
ordone arestarea şi aruncarea in închisoare a persoane fel. reprezentanţii ţărilor Ameridi
£ DELHI lor care ar fi potrivnice politicii duse de guvern, fără Latine la sesiunea Comisiei specia
După 8 zile de grevă, cei peste 250000 de muncitori a mai fi judecate sau urmărite de justiţie le a O.S.A. de la Panama s-au pro
şi funcţionari de pe plantaţiile de ceai din stalul indian nunţat împotriva actualei politici
Bengalul de vest au reuşit să obţină satisfacerea reven £ NEW YORK economice a S.U.A. pe continentul
dicărilor formulate. Noi incidente rasiale s-au produs luni după amiază tatino-amcrican, eertnd includerea
in localitatea Atlanta (statul Georgla) cînd politia a în Carta O S A a unor reforme care
£ BUENOS A1RES făcut uz de grenade lacrimogene şl focuri de armă, pen să pună relaţiile economice cu
T tru a împrăştia pe cei aproximativ 500 de negri, care S.U.A, pe baze echitabile. In ciuda
Ziarul economic argentinian „El Cronisla Comercial"
au manifestai împotriva asasinării, de către un poliţist, presiunilor făcute de reprezentantul
a publicat recent un articol consacrat dificultăţilor din
a unui lînăr negru S.U.A., sesiunea a condamnat po
Tv S CEHOSLOVACA. Turn industria siderurgică a Argentinei Ziarul arată că pro litica americană faţă de ţările Ame-
de apă, înalt de 33 m, cu o ca ducţia în acc9t sector este în continuă descreştere, ajun- £ PRAGA ricîi Latine.
pacitate de 152 m r. de apă, pro gînd ca în primele şapte luni ale acestui an să repre Răspunzînd invitaţiei CC, a] P.C. din Cc-hoslovacia, ta In scrisoarea reprezentantei Me
dus de colectivul întreprinderii zinte doar 69,8 Ia sută fală de aceeaşi perioadă a anului Praga a sosit o delegaţie a CC al P.C din Finlanda xicului In O.S.A. se subliniază că
de maşini şi utilaje Kralovo- 1965 In aceeaşi siluatie grea se află $i producţia textilă condusă de secretarul general Vile Pessi din Comisia pentru pregătirea con
polske, este asamblat la Brno, In timpul vizitei, delegaţia va avea convorbiri cu con sfătuirii şefilor de state trebuie să
în vederea expunerii în cadrul din fibre naturale. ducători al PC din Cehoslovacia. facă în mod necesar parte „per
Tirguluî ce se va deschide în URSS. — Strada Nikolaeva-Tere şkova din oraşul Groznîi, R.S S.A Cc- soane experimentate în problemele
curînd aici. ceno — Inguşă. economice ale emisferei apusene".
Redacţia şi a-lnu n •-•t: aţin zarului str. Dr. Petru Groza nr. 35, telefon 12 75, 15 85, 12 11 Taxa plătită In numciar conform aprobării Direcţiei Generale P.T.T.R. — nr. 263 328 din 0 noiembrie 1949, — Tlparol întreprinderea Poligrafici Hopedoara-Deva.
ut