Page 28 - Drumul_socialismului_1966_09

PRO'PTARI DIM TOATE ŢAPII E. UMŢI-VA Plenara lărgită
a

a Consiliului agricol regional

Ieri avut loc plenara lărgită a Staţiunea experimentala agricolă
Consiliului agricol regional la caro, din Geoagiu, inginer Antonie luga.
în afară de membrii consiliului, au şeful serviciului regional S.M.T..
luat parte secretarii cu problemele Teodor Apolzan. inginer la coope­
agrare de la comitetele raionale si rativa agricolă din Apoldul de Sus,
orăşeneşti ale PC.R., activişti ai Alexandru Şuluţiu. (preşedintele
Comitetului regional dc partid, di­ Uniunii regionale a cooperativelor
»QRGfcN AL COMITETULUI REGIONAL HUNEDOARA AL P CI SI AL SPATULUI POPULAR REGIONAL S.M.T., preşedinţi, brigadieri .şi in­ colae loncscu, vicepreşedinte al Con­
agricole de producţie, inginer Ni­
rectorii .şi inginerii din G.A.S. şi
ginerii din cooperativele agricole siliului Superior a] Agriculturii
de producţie, cercetători de la Sta­ In cadrul dezbaterilor au fost
ţiunea experimentală agricolă Geoa- scoase în evidenţă metodele bune
ANUL X V III. NR. 3635 VINERI 9 SEPTEMBRIE 1966 4 PAGINI — 25 BANI giu si C.I.S., cadre tehnice dc la folosite, realizările obţinute, precum
consiliile agricole, uniunile coope­ şi unele deficienţe care au existat
rativelor agricole raionale şi oră­ în anii precedenţi in legătură cu
şeneşti şî dc la Trustul G.A.S producţia de grîu In acelaşi timp
Au participat tovarăşii Gheorghe s-au făcut o serie dc propuneri pen­
Călin, membru al C.C. al PC.R., tru îmbunătăţirea activităţii în u-
nităţile agricole socialiste.
prim-secrctar al Comitetului regio­
VIZI' A COH3 jâTORIL0R vicepreşedinte al Consiliului Supe­ răşul Glieorghe Călin, membru al
nal de partid, şi
Nicolae lonescu,
In încheiere a luat cuvintul tova­
C.C. al PC.R.. prim-secrctar al Co­
rior al Agriculturii.
Tovarăşul Aurel Nistor. preşedin­ mitetului regional dc partid, care
tele Consiliului agricol regional, a s-a referit pe larg la rezervele exis­
prezentat referatul cu privire la re­ tente în regiunea noastră pentru
sporirea producţiei de grîu şi a dat
zultatele obţinute în cultura griu­
DE PARTID Şl DE STAT surile cc trebuie luate pentru creş­ preţioase indicaţii cu priviie la îm­
lui pe perioada 1962—1966 şi mă­
bunătăţirea continuă a organizării
muncii în unităţile agricole socia­
terea producţiei în anul 1967.
Referatul a fost urmat de discuţii, liste, în vederea executării la timp
la care au participat tovarăşii : in­ şi la un înalt nivel agrotehnic a
lucrărilor agricole din campania in-
giner Aurel Pclrovici, preşedintele sămînţărilor de toamnă.
IN REGIUNEA BACĂU giner Miliai Varvarichi, directorul suri care prevede sarcini concrete
Consiliului agricol raional Alba. in­
Plenara a adoptat un plan de mă­
G AS Bîrccn, Păun Răvaş, preşe­
dintele cooperativei agricole din Si-r pentru asigurarea unei producţii
S|jorite de grîu în anul 1967.
merin, inginer loan Lcmcni, vice­
preşedinte al Consiliului agricol
raional Sebeş, Maria Lascu, inginer­
ia cooperativa agricola din Tărtă-
ria, Liviu Ardeau, inginer la coo­ Instruirea
In dimineaţa zilei de 8 septembrie au sosii in regiunea Bacău tovarăşii Nicolae Ceauşescu, perativa agricolă din Hârău, Pavcl
In Deva. pc locurile virane dc al­ Turcii, preşedintele cooperativei a- comandanţilor
Ion Glieorghe Maurei*, Petre Blajovici, Dumitru Coliu. In timpul vizitei, conducătorii de partid şi tădată. s-au construi! blocuri mo­
derne eu o linie arhitectonică cc in­ gricolc din Totesti, Aurclian Marele, de unităţi pioniereşti
de stal analizează, împreună cu organele locale şi dezbat cu masele oamenilor muncii mersul înde­ cintă privirea. inginer la cooperativa agricolă din
IN IOTOGRAIIE. vedere par­ Batiz. Simion Cristen, inginer la
ţială a unuia din blocurile con­ Timp dc două zile «î avut loc la
plinirii hotăririlor Congresului al IX-lea al P.C.K., problemele dezvoltării economice şi culturale a struite in cartierul Go.idu. cooperativa agricolă din Mihalţ, ing. Deva instruirea comandanţilor unită­
Foto : I. TEKEK .Ştefan llomorodeanu, cercetător la ţilor pionicrcşli din şcoli la care au
regiunii, in lumina obiectivelor prevăzute de pianul cincinal. part i ci pa t membrii birourilor regional,
raionale şi orăşeneşti a!e consiliilor
Prezentarea scrisorilor de acreditare organizaţiilor dc pionieri, şefii sedii­
lor dc înv.’Uămint ale stalurilor popu­
lare raionale şi orăşeneşti.
de către ambasadorul Ceylonului răşul Glieorghe Vuşdea, secrclar al
Au participai, dc asemenea, tova­
la problemele dezvoltării, în con­ asupra lor, pentru ca împreună >ă gă­ Corni Ici ului regional dc partid .şi to­
„Bine aţi venit in oraşul chimiştilor“ tinuare, a producţiei. Subliniindu- sim căile dc lichidare a lor. incit com­ în Republica Socialistă România varăşa floarea lsj>as. sccrclar al C.C.
sc că nu fost atinşi parametrii pro­ binatul să sc situeze printre combi­ al U T C , membru al biroului Comi­
iectaţi la 9 din cele 10 tehnologii dc natele fruntaşe ale industriei noastre siei centrale dc organizare a Consi­
Cu «iccaslă urare, izvoriU’i din «idili­ parea actuală a specialiştilor de aici bază, sc relevă totodată necesitatea chimice Noi sinlcm convinşi că ceh Preşedintele Consiliului dc Slat, După ceremonia prezentării scri­ liului Nalional al organizaţiei pionie­
cul inimii, «ui întimpinol pe oaspeţi ca prin crearea unor noi instalaţii unor eforturi concentrate pentru face acest lucru şi va dorim succes Chivu Stoica, a primit la 8 septem­ sorilor de acreditare, preşedintele reşti
locuitorii oraşului pclrochinnei si. ala­ si tehnologii speciale să asigure u- sporirea cantităţilor dc butadicnă în muncă brie |>o ambasadorul extraordinar Consiliului dc Stat, Chivu Stoica, a
iuri dc ci. petroliştii din Moincşli, oh- ti liza rea reziduurilor (sărurile de cu­ — produs care intervine în propor­ Oaspeţii au poposit apoi iu oraşul şi plenipotenţiar al Ceylonului în avut o convorbire cordială cu am­ Cu accsl prilej s-au linul două ex­
i ncnii curbii ticlui din Comăneşli. mi­ pru), de la fabricarea polîclorurii de ţie de 80 la suta în fabricarea cau­ cliimişlilot Acc’Şl vlăstar «d petro­ Republica Socialista România, Ben­ basadorul Ceylonului, B. F. Perera. puneri cu privire la activitatea orga­
norii salinelor do la Tt|. Ocno, inun vinii. In legătură cu viitoarele inves­ ciucului. T o v a r ă ş u l Nicolae chimici şi energeticii renumit ca oraş jamin Franklin Perera, care şi-a La solemnitatea prezentării scri­ nizaţiei do pionieri Acosle«n au fost
ti lor i i conibinalclor lorcslicrc (Im tiţii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu Ceauşescu recomandă s*i se acorde al florilor, oraşul işi inlinipină oas­ prezentat scrisorile dc acreditare. sorilor şi la convorbire nu luat par­ comjilclalc apoi cu o instruire cu ca-
mun|ii TazUtului si «ii «iilor întreprin­ subliniază necesitatea unei colaborări 0 atenţie sporită cercetărilor pro­ peţii inlr-o atmosferă de puternic en­ Cu arest prilej, Chivu Stoica, pre­ te Grigore Geamănu. secretarul raclcr praclic: parlicgiantii au învăţat
deri din valea Ghiincşului, «lin văile cit mai stnnsc şi mai cxigenle întic prii in domeniul catalizatorilor, u- tuziasm. Fiecare familie s-a simlit g«iz- şedintele Consiliului de Stat al Re­ Consiliului de Stat şi George Ma- modul dc desfăşurare «i ceremoniale­
Asăului, loturi cu vechi l radii ii ale beneficiari şi constructori, a folosi­ nirii intr-un singur mănunchi a for­ clă, liota re a linul să lic cil mai aproape publicii Socialiste România şi am­ covcscu. adjunct al ministrului a-
luptelor revoluţionare muncitoreşti. rii cit mai judicioase a spaţiilor e- ţelor şliiniifice caro lucrează pc acest la trecerea conducătorilor de partid şi basadorul Ceylonului, Benjamin lor la adunările de delaşamcnle şi u-
Gara Dor/eşli este parca o ima­ xistente 1 *i r î m de stat, să-i satule, să le siringă mina, Ti ani;lin Perera” au rostit cm iii- f aceri lor externe. nîtăli, |>rccum sl cileva cînlecc pio­
gine concentrata a întregii Văi a La ieşirea din fabrică. oaspeţii In cursul vizitei prin diferite sec­ urinclii-le sănăhde. ani mulţi de violă liiri. (Agcrprcs) niereşti
Trotusului în sărbătoare. Ghirlande­ consemnează în cartea de onoare : ţii. oaspeţii iau cunoştinţă de bio­ Practic, toţi locuitorii oraşului au ie­ Instruiri cu comandanţii detaşamen­
le de cetina verde şi de trandafiri „ Pclicitum pc cliim islii Bor/.eşt mini grafia cauciucului românesc, care şit în intimpinarea conducătorilor de telor din şcoli vor nve«i Joc in fie­
purpurii care o împodobesc se pre­ pentru realizările obţinute jn M io riti­ este scrisă dc acest harnic colecliv. pariul şi dc stat Iar cri care nu au Recepţie oferită de ambasadorul
lungesc de aici pînă in centrul ora­ ca rea superioară a bogăţiilor dc pc IV parcurs, tovarăşul Ion Glieorghe mai avui loc pe străzi. devenite nein care i ai oii şi oraş regional la slirşilul
şului Glieorghe Ghcorghm-Dcj. aceste meleaguri cărora industrializa­ Maurcr indică conducerii ministerului căpîUoarc, îşi trimit salutul de la Bulgariei la Bucureşti con^f'T11iirîlor ca«lre)or didacliec.
In numele oamenilor muncii din rea socialistă le-a imprimai pulsul c- dc specialitate, «i întreprinderii să inăllimca ferestrelor şi balcuanclor. o TITU CORN F A
dală cu ploaia do flori ce se revarsă
legiunea Bacău, tovarăşul Glieorghe nergic al civilizai ici moderne. Cetatea slinuilcze cîl mai ntull spiritul dc ini- deasupra cortegiului de maşini corespondent
Roşu, prini-secretar al Comitetului chimici ridicată pc locurile unde a lialivâ al (iecărci unităţi productive, Un scurt popas sc face la modemul Cu prilejul celei dc-a XXIf-a a- conducători ai unor instituţii cen­
regional de partid, a rostit un cu- copilărit Ştefan cel Mare este o măr­ al fiecărui muncilor şi tehnician spital al oraşului — o conslruclic im- nivorsăn a vh toriei revoluţiei socia­ trale şi organizaţii obşteşti, oameni
vint dc bun venii Silit de fală Şte­ turie. a cinstirii gloriei străbune prin La încheierea vizitei, conducătorii punăloarc dc opt etaje Aici a venit liste din Bulgaria, ambasadorul Re­ de ştiinţă si cultură, generali si
fan Doboş, preşedintele Comitetului laple demne de epoca noastră soda-, de partid şi de stat au consemnat în in întimpinarc acad Aurel Moga, mi­ publicii Populare Bulgaria In Bucu­ ofiţeri superiori, ziarişti
executiv al Sfatului popular regio­ listă". carlca de aur : „Urăm tauriloriloi nistrul sănătăţii şi prevederilor so­ reşti. Gheorghi Rogdanov, a oferii Au luat |>arte şefi ai misiunilor
nal, şi alţi reprezentanţi ai orga­ Vizita la combinatul chîniir se cauciucului românesc să perfecţione­ ciale Sc vizitează seclia rle boli in­ joi la amiaza o recepţie. diplomatice acreditaţi la Bucureşti Adunare consacrata
nelor locale dc partid şi de stat, încheie printr-un marc miting la ze şi să Iacă să progreseze continuu terne. unde conduc.îlorii dc partid Au participat tovarăşii Glieorghe şi alţi membri ai corpului diplo­
ai organizaţiilor obşteşti. (are iau parte mai multe mii de tehnica complexă a fabricării acestui şi dc slal sc mlcrcsc.iză daca paci- Apostol. Paul Nieiilesru-Miz.il. Şte­ matic. „Zilei solidarităţii
„Vă dorim viaţă lungă şi sănătate muncitori adunaţi pc vastul platou firodus util dc important pentru eco­ en(ii sini mulţumiţi de tratamentul fan Voi tec. Vasile Viku. Grigore Recepţia s-h desfăşurat într-o at­
pentru fericirea patr iei si a poporu­ aflat între halele de electroliză ale nomia noastră naţională. Le dorim medical şi dc îngrijirea primită, urin­ Geamănu. seri etanii Conciliului de mosferă de caldă prietenie. internaţionale
lui — urează conducătorilor de fabricii de clorosodice. Conducăto­ succese care să ridice toi mai sus dii - Ic sănătate deplină Stal. membri ai CC al P.CR.. ai (Agerprcs)
partid si dc stat uncltieşul Dumi­ rii de partid şi de stat sint salu­ prestigiul mărcii ..Carom" Viziiind noul şi modernul complex Consiliului de St.nt st ai guvernului, a ziariştilor"
tru Holban. unul dintre cci mai taţi dc directorul tehnic al combi­ A avut loc apoi un miting comercial din centrul oraşului, con­
bătrîni locuitori ai unuia dintre natului, ing. Gheorghe Bursuc, care In numele colectivului combinatu­ ducătorii do partid şi (Ic slal s-au în- La sediul Uniunii Ziariştilor din
cele mai tinere oraşe ale ţării, mar­ a exprimat voinţa colectivului de lui, dircclorul general Petru Bunca <i trclinut cu cumpărători şi vînzălori. Plecarea unei delegaţii
tor al transformării satului Oneşti a nu precupeţi eforturile pentru salutat călduros pc conduc«*itorii dc s-au inlercsat de calitatea mărfurilor si Republica Socialista România a
de odinioară în citadela chimici de realizarea integrală a sarcinilor pla­ partid şi dc stat, a înfăţişai unele pro­ a deservirii, au apreciat pozitiv felul avut loc joi la amiază o adunare
rtSld’/.i. nului cincinal. bleme care preocupă colectivul com­ cum sc prezintă aceste uni lăţi, meto­ de activişti ai P.C.R. în U.R.S.S. a ziariştilor din Capitală, consacra­
„Bine v-am găsit, dragi tovarăşi!“ Intîmpinat cu vii aplauze, cu a- binatului dele moderne dc comerţ practicate tă „Zilei solidarităţii internaţionale
— spun?. în aplauzele celor pre­ clamaţii, a luat cuvintul tovarăşul Intîmpinat cu aplauze puternice, aici. La invitaţia C.C. al P.C.U.S., joi Român, condusă dc tovarăşul a ziariştilor".
Glieorghe Petrescu, membru al C.C.
zenţi, secretarul general al C.C. al NICOLAE CEAUŞESCU. călduroase, a luat cuvintul tovarăşul dimineaţa a plecat la Moscova. în al P C.R., şeful Seri ici Organizaţii
schimb «le experienţă, o delegaţie
P.C.R., mulţumind pentru călduroa­ Transmîţind muncitorilor, ingine­ NICOLAE CEAUŞESCU, care a (Agerpres)
sa primire. rilor şj tehnicienilor de la Combi­ spus : Valea Trotusului, dc activişti ai Partidului Comunist dc partid a C.C. al P.C.R.
Coloana de maşini se îndreaptă natul chimic Borzeşti un salut din Doresc să transmit muncitorilor,
apoi spre combinatele petrochimice. partea Comitetului Central al parti­ tehnicienilor si inginerilor care lu­
Adevărate arcuri de triumf ale dului şî a guvernului, secretarul ge­ crează la combinatul de cauciuc, imagine vie
industrializării, conductele argintii neral al P.C R. a spus : salutul călduros al CC al partidu­ Din nou despre
de gaz metan arcuite deasupra şose­ Combinatul dv., importantă rea­ lui si al guvernului Republicii So­
lei. împodobite cu verdele ramuri­ lizare a regimului nostru socialist, cialiste România. a roadelor
lor de brad. deschid in drumul spre face parte din marile construcţii ce Combinatul dv., alături dc cele­
combinatul chimie tot atîtea porţi oglindesc forţa creatoare a oameni­ lalte dc pe Valea Trotusului, a fost
ale avuţiilor scoase la lumină în a- lor muncii, a inginerilor şi tehni­ realizat în decursul şesenalului nos­ industrializării r i t m i c i t a t e
niî soci<ilismului Păienjenişul de u- cienilor. a întregului nostru popor tru Tovdiăşul director nc-a infălişal
riaşe retorte ce se inlind pe m«ii bine care sub conducerea partidului a rezultatele ol>linule piuă acum Silit
de o sută dc hectare nu poate fi cu­ reuşit in mai puţin do 20 dc ani rezultate bune. muncitorii, inginerii şi ...|>in nou reintiinirc cu locuitorii
prins cu privirea iii întregime dccit l.i să transforme România într-o ţară tehnicienii combinatului «iu reuşit, in oraşului cu ospitalitatea lor Cauzele «arc dur la «isi.turc realizarea zi dc realizările sint sub nive­ şitul ei, cînd se dă bătă­
scara machetei aflate intr-una din ru o industrie puternică, cu o agri­ bună parte, s«i-şi îndeplinească sarci­ lu această atmosferă «le sărbătoare nerilmi' ilnlcn produci ici zi a sarcinilor de plan. lul celorlalte pentru că lia pentru recuperarea
sălile laboratorului central. Aici, cultură in continuă dezvoltare, ceea nile In continuare, vorbitorul a ara­ arc loc un marc miting Vaslui bule­ si despir (arc s-n vorbit Sa vedem insa ce ara­ cei plecaţi în concediu rămîncrilor în urmă. A-
tovarăşul Constantin Scarlat, minis­ cc a asigurat creşterea bunăstării bil că nu in to.ilc sediile, l«i tonte vard al Republicii s-a transformai, in numeroase articole ta rapoartele zilnice dc nu sc întorc la timp, iar tunci maistrul nu mai
trul industriei chimice, şi conducă­ poporului. produsele, pl.inul este îndeplinit; cale de ci li va kilometri, intr-un i- apărute în i olounele. zia­ la narza. rum a fost rea­ ccî planificaţi jileaeâ din «icordă „asistentă tehni­
torii întreprinde) ii înfăţişează oas­ După ce a felicitat colectivul mo­ combinatul a dat producţii inferioare mens amfiteatru, unde, alături dc lo­ rului. au losl dezbătute lizat jîlaiuil lunii august. prima zi Nu se realizea­ că", ci sc zbate să rea­
peţilor realizările colectivului de dernului combinat pentru rezulta­ capadl.ilii proiccl.ile, ceea ce ridică cuitorii oraşului. s<’ «îfla mii dc cetă­ pe larg cu mineri; din In prima decada, jumă­ ză astfel coeficientul de lizeze planul, sau să ri­
chimiştî in cei şapte ani care au tele obţinute, secretarul general al prclul de cosi al produselor şi face ţeni din împrejurimi Valea Jiului, de Ia Yc- tate din numărul total prezenţă şi râmîn fron­ dice rcvirul cit mai a-
trecut de la primele şarje de sodă C.C. al P.C R. a .subliniat că aceste ca economia naţionalii să fie lipsită In cuvintul sau. primul societar al liur şi Gheţar si chiar de sectoare nu şi-au turi de lucru descom­ proa|)c de limita planu­
electrolitică Astăzi, fabricile com­ rezultate ar putea fi si mai bune. de cantităţile respective de cauciuc Comitetului orăşenesc «Ic partid. Ale­ de la Barza. Ei au arătat realizat dccit 28-31 la pletate". lui. fn aceste condiţii el
Să luăm de bun a-
binatului produc peste 50 de sorti­ avmdu-sc în vedere exigenţa me­ întregul colectiv, muncitorii, inginerii xandru Plopeanu. a spus : ca acestea sint mai cu sută din planul lunar. In ccst principal argument „închivJe ochii" şi „nu
mente. Tovarăşii Nicolae Ccauşcscu reu mai înaltă faţă de calitatea şi tehnicienii combinatului trebuie s«î Raportăm cu mindiie. <■* fabricăm seamă d«' natură Subiec­ cea de a doua decada (jjrincipal în ordinea e- vede" că lucrările de a-
si Ion Gheorghe Maurei se intere­ producţiei, atit la desfacerea ei in «ulioncze pentru a lichida neajunsu­ mărfuri în valo<ir«* «Io peste 3 niiliai- tiva. (ii vizează organi­ toate cele 18 sectoare au nuntntâ dc şeful servi­ mcnaiare nu sc execută,
sează de performanţele calitative ţară, cit si in străinătate rile, «i corecta unele lipsuri care au de de Ici anual, ceea cc reprezintă zarea juoducţiei si a obţinut realizări între ciului producţie). Punem că nu se alege sterilui.
obţinute în întreprindere, recoman- existat de la inccpul în proiectare şi 25 la sulă din întreaga producţie in­ muncii. Deci, cauzele 34-42 la şutii din planul însă o întrebare referi­ că se încalcă normele de
dînd să se ţină pasul cu tot ce este Aceasta înseamnă ea pc lingă «i aduce lo.ite secţiile şi combinatul în dustrială a regiunii Bacău neritmioitdţii îndeplini­ pe întreaga luna, iar în toare la nerealizaren tehnică a securităţii.
Toate aceste
aspecte
preocuparea de a se realiza indi­
mai nou in acest domeniu pe plan catorii valorici ai producţiei globale ansamblu, la nivelul f.cjpacilaliî pro- VICTOR nlRL.ĂDEANU rii planului sint cunos­ a treia decadă două sec­ coeficientului de prezen­ sint unanim cunoscute
conducerile
cute şi dc
mondial. Răspunzînd întrebărilor, este foarte important să se acorde ictlale Trebuie, pentru aceasta, mai ADRIAN IONESCU tehnice Normal dr fi ca toare nu şi-au realizat ţa : cite razuri de acest dc către conducerile sec­
gazdele menţionează că rezultatele o atenţie deosebită îmbunătăţirii multă peis2vcrentă. mai inulhi cola- ALEXANDRU BRAD sarcinile perioadei Une­ fel s-au petrecut la Bar­ toarelor si conducerea
bune dobîndite în această direcţie continue a calităţii produselor. Tre­ bor.iro cu institutele de corectări din GMEOKG1IE HALTĂ acestea sa le aibă me­ le sectoare, cum sînt za la începutul lunii au­ intreprinderiî, dar sint
se reflectă şi în ponderea tot mai buie deci ca întregul colectiv — si (ară reu in atenţie, să le înlă­ cele din secţia. I Mu- gust? Numărul lor este acceptate tacit. Implica­
mare — circa 40 la sută — pe care Sarcina pc care o aveţi, să rea­ {Continuare în pag a 2-a) ture pri.n măsuri care să sariu, VIU din secţia îri orice caz rrfult prea ţiile sînt evidente : recu ­
o cunoaşte producţia destinată ex­ aveţi un colectiv puternic dc ingi­ lizaţi in 1970, 60 000 tone dc cau­ Musariu . II, IX şi \ de mic ca să pontă afecta perarea minusului nu
neri si cercetători, muni itoi i şi teh­
portului ; produsele realizate aici nicieni — să se preocupe perma­ ciuc, trebuie sa fie integrat adusă la Musariu III. sectoare­ în nsa fel |>roducţîa 1n- reuşeşte întotdeauna si
sînt cunoscute şi apreciate în 24 de nent de îmbunătăţirea calităţii pro­ la îndeplinire — şi apelam la toţi le Xr, X III si XV din <;il planul să se realizeze sectoarele râmîn la sfîr-
ţări Tovarăşii din conducerea în­ duselor. să gîndcască continuu, fără secţia Valea Morii şi pe întreaga unitate în situl lunii cu planul ne-
treprinderii au exprimat hotărîrea a aştepta solicitările cumpărătorilor, oamenii muncii din acest combinat XV III Brădişor, după ce proporţie de numai 30 la îndeplînit, iar conţinutul
muncitorilor, inginerilor şi tehni­ sa depună eforturi şi mai mari in in prima decadă reali­ suta din sarcina lunară. planificat nu se realizea­
cienilor combinatului de a îndeplini să ccixcteze neîncetat posibilităţile vederea realizării tuturor obiective­ zează doar 28-29 la sută Mai sint ins.i multe ab­
de a obţine produse cu calităţi noi. lor puse de Congresul al IX-lea in din planul lunar, in ur- ză In aceasta situaţie
cu cinste obiectivul trasat dc cin­ superioare, pc care să Ic ofere pe faţa dv. Desigur, tovarăşi, mi este rruătoarele 10 ziile trec dc senţe nemotivate, învo­ s-au pomenit la sfîrşitul
cinal : ridicarea producţiei pînă în piaţă şi care s,l poată concura cu un lucru uşor dc realizat, dar sin- 38 vŞi chiar 40 la sută din iri. îmbolnăviri (discu­ lunii august şase sec­
tabile) dc cîte o zi. care
1970 cu 30 la suta oricare produse similare de pc piaţa teni convinşi ra aveţi de acum ca­ planul lunii. dezorganizează procesul toare care nu si-au înde­
plinit planul
extracţiei
Oaspeţii sc îndreaptă spre fabri­ mondială Colahorind indcaproapc pacitatea şi experienţa necesare şi, Această scurtă trecere de producţie, absenţe de minereu, diminuînd
ca de policlorură de vinii. Din ga­ cu institutele dc ccrcclări din cu sprijinul ministerului, veţi reuşi in revistă a realizărilor despre care dinsut n-a realizările celorlalte co­
să îndepliniţi «icesle sarcini înregistrate în fiecare amintit. Să mai cităm
zul metan, transformat direct în a- (ară, păslrind o legătură st r in - decadă conduce la o sin­ lective şi ale exploată­
Re fer in.du-se la faptul că unii unele cauze enumerate rii
cetilenâ printr-o metodă originală să şi cu rerccln Lorii din slr«îi- spocial şti şi-au manifestat intenţia gură concluzie : planul de şeful serviciului pro­ Analizând însă conse­
românească, şi din sarea care dă nălalc, voii face ca produsele să lucreze în alte combinate, vor­ extracţiei de minereu se ducţie. „Realizările pri­ cinţele acceptării tacite a
l>utea realiza şi depăşi
naştere acidului elorhidric se for­ combinatului să sc situeze în11 -ade­ bitorul a arătat că chimia noastră se nu numai între 10 şi 20 mei decade mai sint in­ situaţiei amintite, tre­
află acum in plinii dezvoltare, că ni­ fluenţate de încheierile
mează, în uriaşele autoclave, a- văr la nivelul celor mai inainlale august ci şi în prima şi buie să ne oprim puţin
căieri rezid talele bune nu se găsesc lunii iirecedeiite. lucrări
ceastâ substanţă atit de necesară performanţe din orice ţară. Noi sîn- dc a yata, că pretutindeni sc cere în a treia decadă a lu­ corc-i reţin |>c unii m«iiş- asupra calităţii. In goa­
unei economii moderne. O noua tem convinşi că veţi realiza aceas­ muncă, se cere perseverenţă pentru nii. S-a lucrat doar in a- tri Ei nu pol fi în fron­ na după tone de mine­
ccleaşi fronturi, nu s-au
ilustrare a ccca ce înseamnă valo­ ta si vă dorim mult succes în acti­ realizarea sarcinilor — subliniind c.i schimbat utilajele sau turile dc lucru, de «altfel reu — altfel nu se poa­
rificarea superioară o oferă preocu­ vitatea dv. î lo< ut fiecărui specialist este acolo, iu zăcâmîntul. au fost ace­ ca şi conducerile sec­ te recupera rămânerea
acclc combinate sau întreprinderi toarelor". Şi aici se pu­
unde poate să-şi valorifice’ cel mai iaşi oameni. Rezultatele ne o întrebare : dacă în urma — calitatea es­
bine cunoştinţele. au variat însă de la o numai „unii" sînt reţi­ te considerată ca o soră
„Ar fi
decadă la alta.
Tot mai înalt prestigiul „Carom“-uiui C.C. al partidul ui a spus : Avcli lu­ stupid să căutăm justifi­ nuţi cu încheierile de lu­ vitregă a cantităţii şi
In continuare, sccrciacul general al
nă, de cc slăbeşte asis­
cruri bune, pentru care vă felicităm cări invorind condiţiile tenţa tehnică, cum se a- tratată ca atare. Trecută
specifice de zacă mint —
pc loc de „cenuşăreasă",
clin toată inima, realizări frumoase şpunea inginerul Nico­ firniă ? Realitatea nu
Următorul obiectiv al vizitei — Industrială alcătuită din silueta ma­ care dovedesc priceperea şi e.vpe- lae Lungo, şelul .servi­ e chiar aşa cum nc S. POP
Combinatul de cauciuc sintetic. In­ sivă a termocentralei şi imensa rienla acumulate. Dar nu putem să nu „Fiecare piesă trebuie să fie (le bună calitate", ciului pioducţic — nu este prezentată. Asis­
„orgă" petrolieră a rafinăriei. gindcşfc parcă strungarul Nicolae loSdor dc Ia Fa­ tenţii telinh a nu slăbeşte
tre aceşti doi poli ai chimici se des­
In cabinetul conducerii combina­ vorbim şi de lipsuri, nu puloin. dis­ brica chimică Or fistic, care este evidenţiat lună dc nc-ai crede nimeni In numai la începutul lunii, (Continuare
făşoară impresionanta panoramă tului arc loc o discuţie privitoare cuţi nd cu dv, să nu atragem atenlia lună. Foto : V, ONOIU prima decadă a lumi ci mai cu seamă la sfîr- fn pag. a 2-a)