Page 3 - Drumul_socialismului_1966_09

P AG P i A 7
D R U M U L S O C IA L IS M U L U I 3628

DIN ACTIVITATEA SFATURILOR POPULARE
LĂRGITĂ I.C.D.P.L.S.T. Bucureşti,

La electrificarea satelor grupul de şantiere Timişoara

strada !3 Decembrie nr. 12
A CONSILIULUI SUPERIOR tie se prevede electrificarea unui în­ fost introdusă In tot satul. Cetăţe­ r e c r u t e a z ă elevi pentru şcoala tehnicâ — specialitatea
Pentru acest an, în raionul Orăş-
nii din Sărăcsău au efectuat peste
9.000 ore-muncâ patriotică, economi­
semnat număr de sate. La Sărăcsău,
Ocolişul Mic, Orăştioara de Sus, Bu­ sind astfel 40.000 lei. drumuri şi poduri, cu durata de şcolarizare de 2-3 ani.
cium lumina electrică a, şi pă­ Şi în celelalte sate planificate a fi Se primesc absolvenţi ai liceelor de cultura generală cu
truns pe uliţele satelor, ţn casele electrificate în acest an există tonte examen de bacalaureat (maturitate) sau cu certificat de ab­
oamenilor. In prezent se lucrează la condiţiile ca lucrările să fie termi­ solvire.
nate. Comitetele executive ale sfa­
electrificarea satelor aparţinătoare
AL AGRICULTURII comunelor Almaşul Mic şi Balşa. turilor populare comunale se îngri­ înscrierile se primesc între 1-20 septembrie 1966.
jesc ca în toate satele contribuţia
Cu multă ardoare au muncit la e-
lectrificarea satului cetăţenii din Sâ-
timp, mobilizează la acţiunile patrio­
răcsău. Comitetul ce cetăţeni (pre­ voluntară bănească să fie strînsă la Concursul de admitere se va ţine la Bucureşti intre 24-30
şedinte Aurel Dungă), deputaţii, au. tice un însemnat număr de cetăţeni. septembrie a.c.
fost în fruntea acţiunilor patriotire Pe lingă acestea, documentaţia este Relaţii suplimentare se obţin la sediul grupului, serviciul
Tn zilele de 30 şi 31 august a avut Dânu, vicepreşedinte al Consiliului an producţia de grîu depăşeşte pre­ iniţiate în vederea electrificării salu­ asigurată încă de pe acum pentru personal.
loc la Bucureşti şedinţa lărgită a agricol regional Iaşi ; Ion Lupu, in­ vederile planului, ceea ce asigură lui. După achitarea în întregime a toate satele. Este necesar însă ca în
Consiliului Superior al Agriculturii, giner la cooperativa agricolă Poiana, aprovizionarea populaţiei, a industri­ contribuţiei voluntare băneşti, toţi viitor constructorul — adică I R.E H
în care — pe baza referatului pre­ regiunea Cluj ; inginer Gh. Pre- ei, creşterea rezervelor. locuitorii satului au ieşit la pregă­ — să ţină o legătură mai strînsă cu
zentat de prof. Nicolae Giosan, pre­ descu, directorul S.M.T. Rupea, re­ Din analiza făcută a reieşit că sînt tirea şi transportul materialului, să­ Banca de investiţii pentru a putea
şedintele Consiliului Superior al A- gospodării de stat şi cooperative a- parea gropilor şi plantarea stîlpilor. începe lucrările In satele în care au
griculturii — au fost analizate re­ giunea Braşov ; Leonte Răilcanu, in­ gricole care obţin producţii încă ne­ Avînd sprijinul echipei I.U.E.H.. în- fost create toate condiţiile de lucru
zultatele obţinute în cultura griului giner şef al G.A.S. Amzacea, regiu­ satisfăcătoare faţă de posibilităţile tr-un timp scurt, lumina electrică a în vederea electrificării. G R U P U L ŞCO LAR
in perioada 1962-L966, precum şi nea Dobrogea ; Vasile flia, inginer de care dispun,
măsurile pentru creşterea producţiei la cooperativa agricolă Luduş, re­ Infâţişînd experienţa dobîndită în
in anul 1967 şi în anii următori. giunea Mureş-Auţonomă Maghiară ; sporirea producţiei de grîu, partici­ C. F. R. T IM IŞ O A R A
pe
panţii la şedinţă au dezbătut
Au participat membrii Consiliului Radu Vitan, inginer la cooperativa larg măsurile ce trebuiesc luate în Cu sprijinul cetăţenilor
Superior al Agriculturii, cadre de agricolă Scorniceşti, regiunea Argeş ;
conducere de la Uniunea Naţională inginer Boris CeapaUs, directorul scopul creşteri» producţiei In anul strada C. Râdulescu nr. 1
a Cooperativelor Agricole de Pro­ S.M.T, Roman ; inginer Ilie Luca, 19C7 şi In următorii ani ai planului
ducţie, secretarii pentru problemele directorul Trustului G.A.S. Sînnico- cincinal. Comitetul executiv al Sfatului număr de ore de muncă patriotică la ţine examene de admitere pentru următoarele şcoli :
agrare ai comitetelor regionale de lau Mare ; Maria Suchov, inginer în scopul obţinerii unor recolte popular al comunei Sîntandrei a în­ ridicarea sălii.
partid, specialişti ai consiliilor agri­ la cooperativa agricolă Galda de Jos, mari şi constante în anii viitori a treprins în ultima vreme mai multe Cetăţenii au procurat şi transpor­ — pe data de 12 septembrie 1966 pentrq şcoala de acari-
cole regionale şi raionale, ai uniuni­ regiunea Hunedoara, ing. Ion Toma, fost dezbătut şi adoptat un plan de acţiuni de interes obştesc, care, cu tat nisipul, pietrişul, cărămida şi frinarî-manevră Simeria 5 octombrie 1966 :
lor regionale şi raionale ale coope­ preşedintele Consiliului agricol re­ măsuri care prevede, între altele, sprijinul activ al cetăţenilor, au fost alte materiale necesare. Apoi au tre­
rativelor agricole, ingineri agronomi gional Bucureşti ; inginer Liviu Da- extinderea suprafeţelor cultivate cu duse la îndeplinire cu succes. cut la construcţia propriu-zjsă. Noua — pe data de 15 septembrie 1966 pentru şcoala de im pie­
din gospodării de stat şi cooperative mian, cercetător la staţiunea expe­ soiuri intensive, alegerea corespun­ Una dintre aceste lucrări este baia sală de clasă se ridica văzind cu o- gaţi de mişcare seria 1 octombrie 1966;
agricole, oameni de ştiinţă şi cerce­ rimentală agricolă Livada, regiunea zătoare a terenurilor destinate cul­ comunală Vechea baie nu mai pu­ chii, iar acum ea este terminată şi-şi
tători din staţiuni experimentale. Maramureş ; inginer Emilian Giur­ turii griului, amplasarea lui după tea fi folosită din cauză că întrea­ aşteaptă oaspeţii Participarea cetă­ — pe data de 16 septembrie 1966 pentru şcoala de casi­
La lucrări au luat parte tovarăşii giu, vicepreşedinte al Consiliului a- cele mai potrivite plante premergă­ ga instalaţie ajunsese intr-un stadiu ţenilor satului Ia ridicarea noii săli eri seria 1 octombrie 1966;
Vasile Vîlcu, membru supleant al gricol regional Crişana. toare. utilizarea îngrăşămintelor chi­ foarte avansat de uzură. In conse­ de clasă a făcut posibilă reducerea
Comitetului Executiv al C.C. al Ca urmare a înfăptuirii politicii mice în doze eficiente, asigurarea u- cinţă. s-a trecut la renovarea ei. Au cu 32.00.0 lei a cheltuielilor prevăzute
P.C.R., şi Virgil Trofin, secretar al partidului şi statului de dezvoltare noi densităţi optime de plante la fost procurate şi instalate pompa, iniţial. — pe data de 19 septembrie 1966 pentru şcoala de impie­
C.C. al P.C.R. armonioasă, intensivă şi multilate­ hectar şi executarea însămînţărilor conductele şi bazinul de apă, s-a ( gaţi de mişcare seria 20 octombrie 1966.
La discuţii au participat r Marin rală a agriculturii, an de an uni­ în cadrul epocii optime. curăţat fîntina, au fost înlocuite du­
Constantin, preşedintele Consiliului tăţile agricole socialiste au obţinut Au fost adoptate „ Recomandările şurile şi robinetele. Apoi au fost CONDIJII DE ADMITERE
vopsite uşile, ferestrele şi s-au aşe­
agricol regional Ploieşti ; Ion Bur- cu privire la cultura griului în anul zat grătare sub duşuri. Camera de 1 SEPTEMBRIE 1966
cea, directorul trustului G A S Urzi- rezultate bune în folosirea judicioasă I9CC-19R7". elaborate pe baza expe­ dezbrăcat a fost amenajată cu grijă.
ceni ; Dumitru Geambazu, inginer la a bazei tehnico-materiale şi aplica­ rienţei acumulate. a rezultatelor Cetăţenii comunei au muncit cu Pentru şcoala de acari se primesc numai bărbaţi absol­
cooperativa agricolă Biled, regiunea rea recomandărilor izvorîte din acti­ Ştiinţifice şi de producţie obţinute mult interes pentru terminarea lu­ m i n e . m a venţi a 7 sau 8 clase elementare şi în lipsă de asemenea can­
Banat; Ion Uciu, inginer la coope­ vitatea de cercetare ştiinţifică şi din in ultimii ani. Aceste recomandări crării. Datorită participării lor ac­ ■Vi
urmează să fie adaptate condiţiilor
rativa agricolă Dragoslovenl, regiu­ practica unităţilor agricole fruntaşe. pedoclimatice din fiecare regiune. tive la renovarea băii, întreaga lu­ DEVA : Cleopatra (Cinematograful didaţi se primesc şi cu 4 clase elementare, în vlrstă de 20-38
nea Oltenia ; Petre Tomoroga, direc­ Suprafaţa cultivată cu grîu în După cum s-a apreciat în cadrul crare a fost terminată într-un timp „ Patria"); Tom Jones („Arta-); SI­ ani, care îşi au dom iciliul stabil in Sjmerieţ şau pe o rază de 60
relativ scurt şi cu însemnate econo­
torul staţiunii experimentale Dobro- anii 1962-196G a fost în medie de dezbaterilor. în această toamnă sînt mii de materiale şi manoperă. In MERIA : A fosl cindva hol („Mure­ km. în fur.
gea ; inginer Constantin Anderca, circa 3.000.000 ha. Ca urmare a creş­ întrunite condiţii favorabile pentru prezent, baia funcţionează în bune şul-); HUNEDOARA: Escrocii In Pentru şcoala de imnieaaţi de mişcare se primesc rum oi
executarea semănatului la timp Şl
mînăslirc („Flacăra-) ; IW-am indră
preşedintele Consiliului agricol re­ terii numărului de tractoare, combi­ la un nivel superior. Este necesar ca condiţiuni, iar cetăţenii se bucură de gostil la Copenhaga („Grădina sta­
gional Banat; inginer Gh. David, ne şi alte maşini moderne, asigură­ în continuare să se acorde cea mai propria lor realizare. dion-) ; Fanlomcfe din Spessaii bărbaţi, absolvenţi ai liceelor de cultură generală, cq saq fără
mare atenlie pregătirii terenului, De asemenea, acum, în preajma („Grădina centru-); CALAN : Din examen de bacalaureat, în vîrstă de 18-38 ani. care îşi au dom i­
directorul G A S. Urleasca, regiunea rii seminţelor din soiuri valoroase, condiţionării seminţelor şi efectuării deschiderii noului ari şcolar, comite­ colo de barieră („11 Iunie"): Jude
Galaţi ; Vasile Vîlcu, preşedintele a sporirii suprafeţelor fertilizate, însămînţărilor în epoca optimă. tul executiv a luat iniţiativa mări­ cătorul de minori („Grădina 11 Iu ciliul stabil pe raza Direcţiei regionale C.F.R. Timişoara.
Uniunii Naţionale a Cooperativelor producţia totală In Intervalul amin­ rii şcolii de patru ani din satul Bir- nie-) ; PETROŞANI: Misiune extra­
In încheierea lucrărilor a luat cu- Pentru şcoalc de casieri se primesc bărbaţi şî femei, ab­
Agricole de Producţie ; prof. Nicolae tit a crescut cu 25 la sută compara­ vîntul tovarăşul Virgil Trofin, secre­ cea Mare cu încă o sală de clasă. ordinară („Republica") ; Semnale
Hulpol, director ştiinţific al tiv cu media pe cinci ani anteriori. tar al C.C. al P.C.R. La chemarea deputaţilor, ţăranii co­ deasupra oraşului („7 Noiembrie-) : solvenţi ai liceelor de cultură generală, cq sau fqră examen
Şapte ani de căsnicie („Grădina sta
I.C.C.P.T. Fundulea ; Inginer Gh. Potrivit datelor preliminate, în acest 1 w r (Agerpres). operatori au răspuns printr-un mare dion“) ; LUPENI : Ultima vacanţă de bacalaureat, in vîrstă de 20-38 ani, care îşi au dom iciliul sla­
(„Muncitoresc*); Fiii Marii ursoai bii pe raza Direcţiei regionale C.F.R. Timişoara.
cc- („Cultural"); URICANI : Râs
coala („7 Noiembrie-); BARBA înscrierile se fac prin staţiile C.F.R. respective sau la G ru­
TENI : Saşa („6 August-); PARO pul şcolar C.F.R. Timişoara pînă în preziua examenelor, unde
ŞENI : Arena circului („Energia")
3nif.aala.nee VULCAN : Saşa („Muncitoresc") : se pot primi şî inform aţii suplimentare (telefon 1-63-01 sau
CRIV1DIA : Zile dc fior şi rîs („Mun 1-49-50 interior 779).
citoresc"): UVEZENt : Camera in
formă de L („Muncitoresc") ; PE-
TRILA : Procesul alb („Muncito­
drum resc") ; LONEA : Nu plînge, l*elcr
(„7 Noiembrie") ; Fanlomas („Mine­
ru l'); ALBA IULIA : La porţile pa
mintului („Victoria") : Fala lui Bube Pentru îmbunătăţirea noului mers al trenurilor ce se vn
(„23 August"); TEIUŞ : După mine, aplica din 28 mai 1967, Direcţia regională C.F.R. Braşov, soli­
Călătoresc des şi indignează pe bună fără pic de jenă stră­ canalii (.Victoria-) ; ZLATNA : In cită concursul publicului călător care utilizează mijloacele de
admir, ori de cîte dreptate. De-a lungul dania celor ce-i în­ compania lui Max Lindcr („Munci­
ori Intîlnesc. înşiruiţi liniei ferate Simeria grijesc cu ntîta aten­ torul-); SEBEŞ : Fanlomas („Progre transport feroviar de pe raza sa de activitate pentru a face pro­
într-o ordine perfec­ — Lancrăm au fost ţie ? Majoritatea sînt sul-): Omul mafiei („Sebeşul"): puneri pînă la data de 5 septembrie 1966.
tă, pomii de pe mar­ plantaţi şi întreţinuţi tineri, care, vrînd APOLDUL DE SUS: Duminică Io
ginea şoselelor, a dru­ cu grijă mii de cireşi să-şi arate vitejia, se New York („23 August") ; OR A ŞTIE. Propunerile se vor trimite pe adresa Direcţioi reaionale
murilor. Şi nimic par­ şi pruni. dedau la asemenea a- Soţie fidelă („Patria"); Roşu şi negru C.F.R. Braşov — Serviciul M işcării — Strada Politehnicii nr. 1.
că nu-i mai plăcut în Am admirat hogăţia pucături ce nu le fac — seriile I şi II („Flacăra-); CU­
zăpuşeala zilelor fier­ de roade în vremea cinste cîtuşi de puţin. GIR : Cele două orfeline („U.M.C.*); Braşov.
binţi de vară decît sâ coptului cireşelor, ca Să nu existe oare un Climate („Grădina 1 M ai"); BRAD
te odihneşti cîteva şi acum, cînd prune­ remediu în această Genllemenul din Cocody („Steaua Propunerile care vor sosi după data de 5 septembrie nu
clipe la umbra lor le obligă crengile în­ direcţie, să ne lăsăm roşie- ); GURABARZA : Călătorie in
deasă şi să-ţi stimperi cărcate să se plece la pradă impăcării că jurul păminlului („Minerul-); HA- vor putea fi luate în consideraţie, lucrările fiind definitivate.
pofta, gustînd la tim ­ pămînt. Păcat însă că, pomul de lîngă drum ŢEG : Noaplea Iguanci („Popular-) :
pul coacerii o cirea­ ori de cîte ori trenul nu este al nostru ? ILIA Dragostea şi moda (..Lumina-).
şă. un măr sau o pru­ opreşte într-o gară Am face cea mai ma­
nă. Un asemenea ta­ sau haltă, mulţi na­ re greşeală. Ar fi
blou al frumosului vetişti de la Hune­ util ca organizaţiile T eleviziune
l-am întilnit în nenu­ doara sau Cugir, tă- U.T.C. din întreprin­ întreprinderea orăşenească
mărate rînduri. Mai bărăsc, In dezapi*>ba- derile hunedorene şl
dăunăzi, un bătrîn a rea celorlalţi călători de la Cugir să ur­ 18,00 Emisiune pentru copii şi ti­
poposit pe iarba dea­ şi nu iau o prună sau mărească această si­ neretul şcolar : „O colecţie... neobiş­
să, Ia umbra unui două, ci pur şi simplu tuaţie şi să tragă Ia nuită- ; 18,30 Campionatul european de industrie locală Petroşani
prun. Şi-a scos merin­ rup crengile. După o răspundere pe cei ce de atletism — Budapesta ; 20,45 Tele­ %
dele din traistă, a asemenea „ispravă-, se fac vinovaţi de a- jurnalul de seară ; 21,00 Debuturi ; execută pe bază de comenzi :
mîncat ceva şi apoi rid satisfăcuţi, în semenea fapte ne­ 22,00 Cincisprezece minute cu cele­
cu oarecare sfială a timp ce pomii rămin, demne brul comic Max Linder ; 22,15 „Eine — saltele ciubucite, diverse dimensiuni.
luat o prună şi şi-a în urma trenului, vă­ Pomul de lingă Kleine Nachtmusik* de Mozart —
văzut de drum duviţi de cea mai fru­ drum nu e al nimă­ film ; 22,30 Telejurnalul de noapte ; — perne cu vată industrială
In contrast cu res­ moasă podoabă a lor, nui. El este a! nos­ 22,40 Buletinul meteorologic.
pectul acesta, mi-a crengile încărcate cu tru, al tuturor şi deci
fost dat să intilnesc. rodul bogat al toam­ avem datoria să-i în­ Timpul probabil Totodată anunţă următoarele posturi vacante:
nu de puţine oi i, sce­ nei. Cine sînt aceşti grijim viaţa.
ne revoltătoare care navetişti care distrug N. GIURGIU — şef serviciu organizarea muncii
PENTRU 24 ORE
— şef serviciu producţie
Vreme schimbătoare cu cerul no-
ros. Vor cădea ploi locale. Vintul va ~ şef serviciu contabilitate.
sufla moderat, cu intensificări tem­
Utilajele de Înaltă tehnicita­ porare din sud şi sud-est. Tempera­
te. deplina Igienă a locurilor tura — staţionară; ziua va fi cu­ Angajarea se face conform H.C.M, nr. 925.
de muncă, sînt numai cîteva prinsă între 18 şi 24 grade, iar noap­
din atributele care recomandă tea între 12 şi 16 grade.
noua fabrică de produse lac­ PENTRU URMĂTOARELE
tate din Livezenl.
2 ZILE
Foto ! N. MOLDOVEANU Vreme umedă, favorabilă ploilor.
Temperatura staţionară. TRUSTUL MINIER BAIA MARE
fp o iM i. tea o e v z e i
oferă spre vinrare fără repartiţie ;
Dragă Georgică. varăşul Petru Floca, o- o problemă am lămurit-o. toamnă, dar noi te vrem — rulmenţi diferiţi ;
cupat cu o seamă de M-am gîndit însă, spre de vară ! Şi varza a în­
De cîţiva ani, de cum p ro b le m e . Treieriş, a-mi satisface propria florit pe cele 4 hectare. — curele trapezoidale ;
începe să apară toamna transportul furajelor, a- mea curiozitate, să por­ Nu ştiu la ce s-or fi gîn­
la orizont, nu mai am rături... Am reuşit totuşi nesc puţin pe firul ver- dit legumicultorii de aici, — cule diferite;
pace cu nevasta. Mă să-i răpesc citeva minu­ zei cu pricina. Am făcut dar au uitat probabil că
lasă o zi, două şi pe urmă te din preocupări. N-am cîteva investigaţii. De la ghioceii nu înfloresc — chimicale şi sticlărie pentru laborator ;
din nou se pune pe intrat direct in problemă cooperativă am fost in­ toamna şi nici varza de
ceartă : pentru a nu se crede că format că AGROSEM toamnă nu se face vara. - — fltlngârie j
— Nu ştii să fii de loc pun interesele mele per­ Orăştie ar fi cel care a Poate mă vei întreba
gospodar. Colinzi toată sonale, adică acelea cu făcut minunea, fiindcă a cine plăteşte oalele spar­ — vase emailate i
regiunea şi nu eşti în varza, mai presus de livrat unităţii seminţe te. Nu insista te rog,
stare să fac» şi tu apro­ problemele mari care necorespunzătoare. căci deocamdată nu ştiu — diferite alte materiale.
vizionarea casei cu le­ sînt în grădina de legu­ lată-mă pus pe dru­ nici eu. Cînd voi aJja,
gume pentru iarnă. me L-am întrebat apoi muri la Orăştie Aici lu­ crede-mă că nu o să fac Listele complete se pot consulta de către delegaţi înlre ore­
l-am tăiat-o scurt şi de legume. Se gîndea crurile iau o altă întor­ un secret. le 8-14.
am invitat-o sâ viziteze probabil eâ vot scrie sătură. Specialiştii de la Al tău prieten,
magazinele de desfacere ceva şi m-a rugat să las AGROSEM vin cu pro­
a legumelor care. pe legumele pe altă dată. be evidente că în toate Ionică O j - / Inform aţii suplimentare se vor putea obţine Ia serviciul de­
cum ştii şi tu. sînt bine — Avem castraveţi, unităţile unde a fost li­ O ^ t r K r z ’C i ' l l l pozite, telefon 6600, interior: 190.
aprovizionate cu toate cornişor, cultivaţi pe vrată sămînţa din soiul DRAGA IONICA,
cele dorite. Dar n-am două hectare, roşii, dar „Licurişca", varza este Imi dau perfect dc
reuşit s-o scot la capăt cu varza ne am ars.. foarte frumoasă Nu mai bine seama de situaţia
din cauza unui singur Am rămas tablou Toc­ ştiam nici eu ce să mai neplăcută in care te a-
articol A auzit proba­ mai varza ! Ce o să zîcă cred, cînd deodată mi-a fli. Ştiu că o sâ al iarăşi \
bil de la o vecină şi nu iar nevasta ? Am pri­ venit o idee. la să um­ discuţii cu soţia, dar spu­ CQNSUf-IAţI CU ISCQi'DEaS In trecere prin Hunedoara vizitaţi unităţile de seron apai-
mă slăbeşte de loc cu mit explicaţiile necesare. blu şî eu puţin prin a- neri sâ nu fie supărată V ... - ' ' V - ţinînd T.A.P.L. :
varza de Răhău. Zice Varza de toamnă s-a fă­ grotehnică. Aşa am a- Varză mai găsim noi. Cc PASTE FĂINOASE.
că au cooperatorii de cut de vară, adică în loc juns să aflu de ce la Ră­ ne facem însă cu cele , J l - BUFETUL „CIUPERCA*' ;
aici o varză de nu mai de câpâţînâ, pe patru hău în loc de căpăţînă, citeva zeci dc mii de lei f 0
e nevoie nici de purcel, hectare a făcut flori şi varza a făcut flori Ce pierdute ? Răhăienil au - GRADINA DE VARA „METALUL" ;
s-a întîmplat de
fapt ?
nici de raţă. Un deliciu, a crescut aproape pînă tot motivul să fie supă­ S f SANÂCATE m \
nu altceva. După atîtea în brîu. Curată revoluţie Cooperativa agricolă din raţi şi să se întrebe cine - TERASA „C O R V IN U l" ;
insistenţe, i-am promis în biologie ! Cit despre Răhău a cumpărat de !a se face vinovat de aceas­
că la primul drum nm nevastă, i-am pregătit AGROSEM Orăştie să- tă lipsă destul de serioa­ «pup - TERASA BERĂRIE ;
să mă abat şi pe la Ră- un răspuns s-o dau gata, minţă din varza de să ! Tu încheie problema
hău. să mă conving per­ nu altceva O să-i spun toamnă din soiul „Licu- cu varza şr scric-mi în - BUFETUL „ŞTRAND",
sonal dc spusele vecinei că la Răhău varza are rişra* şi a însămînţat-o continuare alte fapte pc j
Zilele trecute nm fost în doi ani un ciclu de în răsadniţe în luna fe­ care Ic întîlneşti în dru­ mm care oferă un bogat sortiment de preparate calde şi reci, ră­
pe la Sebeş şi am dat o producţie — într-un an bruarie, iar în cîmp a meţia ta coritoare şi băuturi.
fugă pînă la Răhău. face flori albe şi abia in plantat-o în aprilie. Cum Cu bine,
L-am intîlnit pe preşe­ celălalt an căpătină. GEORG1CA
dintele cooperativei, to­ Deci. dragă Georgiră. s-ar zice. ai fi tu de