Page 30 - Drumul_socialismului_1966_09
P. 30
P A G IN A A 3-A
DRUMUL SOCIALISMULUI 3635 * . - . : - - j
CONTRASTE IMTREPmtiBEiiEA COMERŢULUI CM
RIDICATA FMT8H PIOOMSE A IMITARE
De curînd Haţegul a găzduit spec zionasem un program de înaltă fac
tacolele: „Drag ml-e jocul romanesc1*, tură artistică, cel la care ne referim
susţinut de artiştii amatori ai clu acum a lăsat impresia unor impro
bului minier din Uricani şi „Ritm şi vizaţii. D E V A
melodii" prezentat de minerii din La melodiile de muzică uşoară şi
Teliuc. Am consemnat rîndurile de populară a surprins, în mod neplă strada 23 August nr. 14,
mai jos îndemnat de vizibilul con cut, dezacordul clintre solişti si or
trast calitativ dintre ele. chestră, culminînd cu momentul angajează de urgenţă:
Pe scenă, artiştii din Uricani au cînd, după mai multe încercări ne
reuşit să transmită spectatorilor tot reuşite de reluare a unei melodii, Frumos amena PENTRU LOCALITATEA DEVA
ceea ce si-au propus: bogăţia şi fru solistul Wieland Kerschner a avut jat, parcul de la
museţea cintecului popular, prezentat — în plină scenă— un „dialog", de poalele cetăţii De — doi revizori principali gestiune ;
intr-o formă natu loc muzical, cu a- vei, oferă locuito — doi şefi secţie alimente.
rală şi originală. cordeonislul Zeno rilor clipe de des V
Cei If> orchestrănii, Roman, căruia îi tindere si odihnă. PENTRU LOCALITATEA PETROŞANI
conduşi de Ga- aparţinea conduce Foto : V. ONOIU
vrilă Vîjdea, so 3/1 lemnari rea muzicală a — doi revizori principali gesliune;
liştii — opt In nu spectacolului. — un şef secţie alimente;
măr — si alături Ca interpretă de
de ci şi prezenta ipcctat&r m u z i c ă uşoară, — un magaziner depozit alimente.
torul, an dat totul Jana Resleanu a Condiţiile de studiu şi stagiu sint cele prevăzute de H.C.M
p e n t r u succesul dovedit reale ca nr. 505 şi 506 1965.
spectacolului. Re- lităţi şi un bogat
vclalia a conslilu- repertoriu dar nu Informaţii suplimentare se pot primi prin telefon 2157 ser
5t-o o talentată cîntăreaţă. pe nume si suficientă seriozitate, motiv pen viciul personal.
Mica Decuseară. îndelung aplaudată tru care la unul din cîntece a tre
si rechemată pe scenă Minerul Ion buit să părăsească scena chiar îna
Năsâleanu nc-a reamintit tot timpul inte de-a li ajuns la finalul melo
de Felician Fârcasiu: colegul său diei.
de scenă — Marin Deliu — a exce Artiştii clubului din Teliuc au do ŞANTIERUL CONSTRUCŢII DRUMURI PODURI
lat ca interpret al doinelor, iar Dan vedit de nenumărate ori — chiar si
Capră a lost ccl mai îndrăgit inter la Haţeg — că pot oferi spectacole
pret al romanţelor. de calitate. Există aici elemente ta LUCRĂRI SPECIALE IM TRANSPORTURI
Succesiv, de-a lungul celor 120 lentate Nu putem să nu remarcăm, Prevederile cincinalului iii dezbaterea cooperatorilcr
de minute, spectatorii au aplaudat în mod drosi'bii, pc Aneta Negru
cu căldură şi melodiile ardeleneşti care a cucerit publicul cu cele cinci a n g a j e a z ă ;
ale Vircinicăi Na.gy: olteneslile Va- melodii de muzică populară. Bine — un şef de serviciu contabilitate {
silicăi Mnrtinescu si rintecele inter s-au comportat şi Mariana Şandor si
pretate de Maria Voicu si Ecateri- Cornelia Sa bău. Jaloane preţioase — un economist contabil.
na Vascul. impune însă o mai serioasă pre Informaţii suplimentare se primesc de la I.C.D.P.L.S.T. şan
Mineri, cooperatori meşteşugari, gătire a artiştilor amatori, o răs
intelectuali, casnice — iată colectivul pundere crescîndă a organizatorilor tierul Deva, strada loan Corvin nr. 5.
care a colaborat armonios la sus faţă de calitatea generală a specta
colelor. Astăzi publicul nostru este ale activităţii viitoare
ţinerea programului. E un merit al
exigent si nu mai poate accepta im
clubului minier din Uricani — di
provizaţiile De acest luciu ar tre
rector Liviu Dota — pentru reuşita bui să se ţină seama la orice spec
spectacolului. tacol. Dc curînd, membrii cooperativei poate aprecia e«ă activitatea desfăşu liva cîte 300 kg. de azotat de amo FABRICA CHIMICĂ ORAŞTIE
Spectacolul artiştilor de la Ex agricole dc producţie din Sebeş au rată in cadrul unităţii pe primele niu şi 200 kg. superfosfat. Paralel cu
aceasta va creste şi se va perfecţiona
opt luni din accsl an cslc satisfăcă
ploatarea minieră din Teliuc a con PETRE FÂRCASIU dezbătut prevederile privind dezvol toare. In sectorul vegetal şi mai cu gradul clc mecanizare a lucrărilor
tarea unităţii lor în perioada 1966—
trastat cu cel dat dc colegii dc la responsabilul subredacţiei voluntare 1070. Punctul dc plecare l-a consti seamă la cerealele păioase, produc începînd de la însămînţare şi pînâ o r g a n i z e a z ă
Uricani Deşi in urmă cu un an vi din Haţeg tuit realizările actuale. Astfel, sc ţiile an sporit simţitor. La cultura la recoltat.
griului, bunăoară, s-au obţinut cîte Au fost analizate cu multă răspun
1.7C8 kg. boabe la hectar, faţă de dere si posibilităţile de sporire a la data de 30 septembrie a. c. orele 8,30 la sediul întreprinde
1.500 kg. cît se prevăzuse iniţial. A- producţiei de porumb fn discuţiile rii un concurs pentru ocuparea următoarelor posturi :
cest lucru s-a datorat faptului că au purtate, unii cooperatori printre — un maistru matriţer seu Ier ;
Sîntem în luna sep fost însămînţalc soiuri productive în care : Maria Dragomir, Pavel Şos, ş:i
tembrie. Anotimpul plin terenuri pregătite clin vreme si du Traian Săniei au arătat că în aceas — doi maiştri presare, ştanţare şi ambutizare la rece.
dc seve si culori a ince- pă plante bone premergătoare. De tă toamnă se va realiza o recoltă Concursul se va desfăşura conform H.C.M. 1061/1959.
out să-si Iacă apariţia asemenea, îngrijirea culturii şi recol bună de porumb. Ea se datorc.şte
Unii regretă însă vara si tatul s-au făcut în condiţiunî cores măsurilor agrotehnice aplicate, folo
caniculele ci. Poate că punzătoare. sirii pe întreaga suprafaţă a hibrizi
nu au avut atunci timp In cadrul adunării generale s-a lor dubli din prima generaţie şl mal
să-şi facă concediile. apreciat că cele mai bune rezultate cu seamă organizării judicioase a
Prinşi în vîrtejul trebu le-a obtinut brigada a doua de cîmp muncii. Acum, cînd se apropie recol
rilor, al muncii, nu au condusă de Simion O pin car, care a tatul, va trebui pus un accent mai
văzut î-n clipe de odihnă recoltat de pe fiecare hectar culti mare pe stimularea cooperatorilor, în
ziu. Plajele Eforiei, Ma Concediile juns la 2.3(32 kg. la hectar, respectiv executat, prin aplicarea retribuţiei
marea, munţii, pîtoreşti- vat cu grîu cîte 1.974 kg. boabe. funcţie de lucrările pc care le-an
1e staţiuni ale patriei. 2 0 U ^ [3 M )0
La cultura orzului producţia a a-
Dar nici acum nu c tir-
suplimentare
maiei cu nisipurile au cu 662 kg. peste prevederi. Cea nial: Chibzuind asupra condiţiilor dc
bună producţie a fost înregistrată în
rii, aşteaptă încă oaspeţi, să la secară. In total de pe fiecare care dispune unitatea, cooperatorii'
casele dc odihnă, caba hectar cultivat cu această plantă au ajuns Ia concluzia că în anul 1970 â 4 A
de s m S i t m s m
pot obţine producţii mult sporite de
nele de asemenea, pote s-nu recoltat cîte 2.443 kg. boabe. cereale la hectar. Pentru înfăptuirea
cile şi drumurile Anulizînd realizările obţinute, coo acestor prevederi, s-a stabilit un ju M .
munte îşi aşteaptă dru peratorii din Sebeş au stabilit jaloa
meţii. Şi toamna se poa ne preţioase pentru activitatea vii dicios plan de măsuri tehnico-orga-
te pelrece un concediu 'litiază de o seric de a- pă diferite itinerarii sta cuit si vînat işi pot prac toare. în cuvîntul lor, tov Daniel nizatorice, care a fost întregit prin IN TRECERE PRIN PĂDUREA
numeroasele propuneri făcute de
.plfyţţit, reconfortant la vantaje. Costul unui bi bilite de aceslia. La fie tica îndeletnicirile atît Jnm,ba)lIoan Mogn, Simion Opriţa şl participanţii la dezbaterea prevede HAŢEG VIZITAT! BUFETUL,
de îndrăgite, iar cci de
let se reduce cu circa 15
fe|,|C/ţîşi în timpul verii. Ta sută de la 15 septem care sfirsit de săptămî- excursii pot vedea sj ad alţii au subliniat că producţia de rilor cincinalului.
Peisajele par mai luxu nă, începînd de sîmbâta grîu la hectar prevăzută a se obţine CARE VA ASIGURA UN
riante şi mai frumoase. brie la munte pentru o- după masă şi plnâ du mira locuri si peisaje ele In anul 1970, constituie un obiectiv Arătînd că indicatorii stabiliţi 50RTIM ENT VARIAT De
frumuseţe ca :
o rară
dihnă şi de la 1 octom
Aşadar, putem pleca cu minica scara se fac ex pe deplin realizabil. Aceasta mai cu pentru perioada planului cincinal PREPARATE CUUNARE Sl
inima deschisă, cu bucu- brie pentru tratament, cursii In Ada-Kaleh si lacurile glaciare din Re sînt pe deplin realizabili, participan DE CO FETĂRIE ,
tezat. rezervaţia de zim
ria că vom avea parte iar la mare după 1 sep Porţile de Fier. După 15 bri din Haţeg, ruinele scamă că încă dc pe acum coopera ţii la adunarea generală si-au expri
de un concediu plăcut. tembrie. Se poate merge septembrie sa organi cetăţii de la Sarmizegetu- tiva are posibilitatea să aplice pc mat hotărîrea de a participa acliv • BA U TU Fi» A L E S E
Şi dacă, într-o zi va plo în staţiuni renumite care zează excursii în R. P. sn etc. Clipe neuitate se fiecare hectar de teren ce sc va cui- la materializarea lor.
ua, atunci vom intra în vara sînt supraaglome Bulgaria. R .P. Ungară pot petrece în taberele
primitoarele şi ele rate ca : Mamaia, Her- si R. S. Cehoslovacă, cu
de corturi de la Lacul
gantele cluburi, unde cula.nc, Lacul Roşu, Si plecarea clin oraşul De Bucura, cabanele Bula,
va.
vom petrece clipe ve naia etc. Există la comi
sele în tovărăşia cărţilor, tetele sindicatelor din Intreprindei ea regio Gura Apei etc. Zilei naţionale a Bulgariei (partea a /
televizoarelor, jocurilor întreprinderi şl Instituţii nală bnlnco-climaterică Există deci multiple Il-a). Transmisiune de la Sofia ;
sportive şi dansului circa 2 000 de bilete pe este preocupată pentru posibilităţi pentru a ne 22,40 Telejurnalul de noapte ; 22,55
Ce posibilităţi au oa luna septembrie, iar pe ca cetăţenii, oamenii petrece un concediu plă Buletinul meteorologic ; 23,00 închi
menii dîn regiunea noas trimestrul IV alte 4.000. muncii din regiunea cut şi frumos. Staţiuni derea emisiunii.
tră pentru a-si petrece Deci porţile staţiuni noastră să-şî poală pe- le de odihnă şi trata G O S P O D IN E, TRUSTUL MINIER
cit mai plăcut si frumos lor sint laic deschise Cu trere cît mai bine zilele ment nc aşteaptă cu ospi
■zilele de concediu în se toată răceala sezonului de concediu. Aici e vor talitate. Camerele con ÎN TREPRIN D ERI
zonul de toamnă ? si lâcî-nd abstracţie dc ba de posibilităţile pe fortabile. curate, sălile Timpul probabil
La comitetele sindica u.nele zile mai puţin fa care le oferă staţiunile de mese îmbelşugate,
telor din întreprinderi şi vorabile. omul muncii si cabanele din regiune. pline de aromele buca Şl INSTITUŢII I
instituţii există bilete de îsi poale petrece cum Staţiunile Geoagiiî, Vaţa, telor, cluburile aerisi ffefevKÎtifil
odihnă şi tratament pen doreşte concediul. O.N T. Miercurea oferă condiţii te si luminoase, terasele PENTRU 24 ORE preferaţi produsul „TIX" penlru
tru toate statumile din Carpaţi pune la dispozi bune pentru odihnă de dans. potecile si coli curăţarea obiectelor de metal, a
ţară. Solicitanţii pot ţie bilete in staţiunile : şi tratament. Comitete nele. restaurantele si bu Vreme rclaliv frumoasă cu cerni băilor, chiuvetelor, tacîmurilor
fetele simt gata să pri
9,00 Transmisiune dc Ia Sofia, R.P.
merge şi cu membrii de Hei’culane. Vatra Dor- le sindicatelor au la ora mească si să deservească Bulgaria. Parada militară şi demon variabil, Izolat sc vor semnala averse etc.
actuală oîrea 000 de bi
familie oare nu sint sa nei. Sinaia, Slănic Mol omul muncii venit să se do ploaie Vini morlcrat din nord si
lariaţi. de asemenea şi dova, Căeiulnta, Ama lete pentru aceste sta odihnească. Nu ne i ămî- straţia oamenilor muncii cu prilejul nord-est cu intensificări temporare Calităţi : nu rugineşte taci-
cu copii Dc la 1 septem ra, Olăneşli, Călimăncşli. ţiuni. ne altceva decît să dăm Zilei naţionale a Bulgariei; 10,00 E- Temperatura va fl cuprinsă ziua între murile, uşor de întrebuinţat, cu
brie a.c. sc vînd bilele Sovnta, Tusnad, Predeal, Cabanele din Munl.ii misiune penlru copii şi tinerelul şco 20 şi 25 grade iar noaptea inlre 3 maximum de eficienţă şi foarte
de mai scurtă durată — Lacul Roşu, Sinaia, Păl Parîng, Retezat, Sebeş curs invitaţiei sj să nc lar; 19.UU Telejurnalul de seară; 19,15 la 14 grade. Dimineaţa ceaţă. economic întrebuinţîndu-se can
xie 3-4 zile în staţiunile tiniş etc. lăsăm pentru eîtevn zile Galeria instrumentelor — Cornul — I-ENTRU URM ĂTO AR ELE titate mică la orice curăţat. Nu
de pe litoral şi cele de De asemenea, organi etc. aşteaptă noi oaspeţi. in apele odihnei, reface Trombonul — Toba; 19,30 Dicţionar
munte. In acest sezon zează pentru oamenii Turiştii găsesc aici aer dc personaje; 20,00 Concerl consacrat 2 2 IL E infundâ chiuvetele şi sifoanele.
cetăţenii cai c doresc să muncii aflaţi in conce curat, odihnă, mincarc rii si voii bune Zilei naţionale a Bulgariei — (partea Vreme nestabilă favorabilă precipi De nelipsit în orice gospodă
1). Transmisiune de la Sofia; 21,00 taţiilor. Temperatura în uşoară scă
plece în concediu bene- diu excursii în ţară du bună. Amatorii de pes Cili. .JURCA Săptămîna; 21,30 Concert consacrat dere rie şi la serviciile administrative
ale întreprinderilor şi instituţii
lor.
Se găseşte în toate magazi
nele de produse chimice, la preţ
OGLINDA MAGAZINULUI j foarte convenabil.
Vitrina reprezintă cartea de vi unitatea nr. 75 din cadrul aceluiaşi să prezinte dccîl foailc puţin. Dc
zită sau oglinda unui magazin. Prin complex. Fiecare raion îşi urc vitrina luni de zile au fost expuse cîteva
ea, cumpărătorul sau simplul tre sa Vitrina cu articole de voiaj, vi bluze şi fuste din stambă, 2-3 cos
cător ia cunoştinţă de ultimele nou trina cu articole de plajă, vitrina tume de haine aşezate la întimpla- UZINA METALURGICĂ IAŞI
tăţi din bogatul sortiment de produ cu lenjerie fină, vitrina cu trico re direct pe seîndura coşcovită si
se existent în magazin. O vitrină taje si în mod deosebit vitrina cu decolorată a celor două vitrine. Mai
frumos amenajată si întreţinută articole de artă populară. Mii de mult, o parte din exponate sint a-
face o reclamă bună atît mărfuri vizitatori se opresc zilnic în special găţale de plafonul vitrinelor cu fel
lor, cît şi personalului magazinului în fata acestei vitrine, admirind mă si fel ele sîrme ruginite şi înnădite, cu sediul în B-dul Gheorghe Gheorghîu-Dej, nr. 132,
respectiv. iestria cu care iile, şervetele, car tară iă mai vorbim de decor, care
Oraşul Hunedoara numără multe petele etc., au lost executate. Nc nu există. Personalul magazinului livrează pe bază de comandă cu obţinerea ulterioară a
magazine. In dorinţa de a cunoaş spunea gestionam Sîrbu Aurora că foloseşte vitrinele ca loc de depo repartiţiei, următoarele dimensiuni de profile îndoite; cornier
te felul în caic sînt expuse mărfu magazinul e vizitat zilnic de sute zitare a alimentelor. Interiorul vi din bandă laminată la cald, conform catalogului de documen
rile şi produsele, ne-am oprit in ele turişti din ţară si străinătate, trinelor. cît şi exponatele, sint pli tare tehnică M.I.M. — 1965 :
faţa cîtorva vitrine. care solicită obiecte de artă popu ne de praf. Ce părere are vitrinera
lară din cele mai felurite. Vitrinele Petrut Leontina, care răspunde dc 25x25*3,30x30x3; 32x32x3,40x40x3-4; 45x45x3-5; 50x50x3-5.
Armonie se schimbă din 3 în 3 săptămîni. amenajarea vitrinelor din acest sec
Ele reusesc să prezinte zilnic noul,
tor al oraşului ? Tot ea a amenajat
înlrueît personalul magazinului se şi cele trei vitrine clc la magazi
şi prospefime îngrijeşte ca imediat ce s-a epui sint frumos drapate în mătase al
nul „Textile" nr. 1. Două vitrine
zat un sortiment din magazin, să
fie înlocuit si în vitrină cu altul bastră, în timp ce vitrina a treia
Am privit mai întîi vitrinele uni nou. Dacă acest mare complex co e rln-a dreptul dizgraţioasă Direct într epr ind er ea raio nala
tăţii nr. 73 „Ţesătura", fruntaşă în mercial îşi menţine titlul dc frun pc seîndura, prinse cu aceeaşi sîr-
întrecerea socialistă pe anul 1966. taş în întrecerea socialistă rtc a- mă de dimensiuni mari — ca si la
Ne-a surprins felul plăcut în care pronpe trei ani, se datorcşte si fap magazinul „Elegant" — produsele
erau expuse ultimele noutăţi în tului că pe lingă o aprovizionate expuse nu mai sint „noutăţi1*, a*- DE INDUSTRIE LOCALA ALBA IULIA
cele două vitrine. Armonizarea şi ritmică si deservire civilizată, sc a- teptînd de multe săptămîni să fie
prospeţimea culorilor exponatelor cordă aici o deosebită atenţie si schimbate.
te îmbie să nu treci nepăsător pl in reclamei mărfurilor. O contribuţie produce şi livrează :
faţa magazinului. Personalul uni însemnată sj-o aduc vitrinera Bran- In cele de mai sus ne-am referit
tăţii condus de gestionarul Bere- dis Veroniea din cadrul O.C L., care In felul cum vitrinele unor magazine — cărămizi ceramice normale ;
voescu Eugeniu menţine vitrinele arc repartizate magazinele din cvar din cadrul O.C.L. produse indus — impletitură din sîrmă neagră şi zincalâ ;
curate, praful fiind zilnic aspirat talul „Teatru Nou". triale Hunedoara reusesc să prezin
de pe exponate. te mărfurile c.xistente in reţeaua — para2ăpezî metalice ;
In acelaşi complex se află si uni
tatea de încălţăminte pentru băr Discordanfe noastră rumerrîală. Conducerea — bunuri de larg consum din tablă ;
O.C L. ar trebui să manifeste mai
baţi, femei şi copii. Din cele Irci multă preocupare în ceea ce pri — benlonîlo brută, benlogel, trosgel ;
vitrine ale magazinului ne-a îm Am poposit pentru cîteva minute veşte calificarea vîtrincrilor si în — camere combinate tip 101 ;
biat un foarte variat sortiment de sl în fata magazinului „Elegant" special a unui decorator de care — ciururi pentru nisip şi pietriş ;
încălţăminte de la simplele sandale din oraşul vechi. Denumirea uni duce lipsă. N-ar strica pe viitor să
pînă la cei mai eleganţi pantofi, tăţii cu ceea ce oferă vitrinele este se dea indicaţii ca vitrina să poar “ dulopurî metalice tip fl şei şi vestiar ;
în diferite nuanţe, modele şi nu iulr-o discordantă loială Dacă în te şi numele vitrinerului şi deco — piese turnate dîn fontă ; *
mere. In urma sondajului făcut a rafturile acestui magazin există tot. ratorului care le-au amenajat. Ori
reieşit că vitrinele acestei unităţi felul dc confecţii pentru toate vîrs- cum. ar fi mai multă preocupare. — roabe metalice ;
Laboratorul regional pentru controlul seminţelor din Alba Iulio. reusesc să prezinte peste 70 la sută tele, de la simplele sosete şi uni ANGELA UNGHEREA — piatră concasată.
In loto : ing. Turcii Viorica vcrificînd modul în care au germinai din produseb existente în magazin. forme şcolare pînă la mesade, hai redactor responsabil EXECUTĂ REPARAŢII METALURGICE.
probele de seminţe trimise de către cooperativele agricole. Cu măiestrie artistică nu fost a- ne dc blană şi piele, costume din la Centrul de radioficare
r ’ Foto ; V. ONOIU ranjate şi cele cinci vitrine de Ia cele mai fine, vitrinele nu reusesc Hunedoara