Page 32 - Drumul_socialismului_1966_09

I H vinfdoara-D eva \
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNIŢI-VA I

VIZITA COND-ICĂTORILOR

DE PARTID Şl D[ SI i
A

ÎN REGIU - m BACA»

După ce au străbătut vestita Vale a Trotuşului, raioanele Tg. Ocna, Adjud şi Bacău, vizi­ Considerat în trecut un 0-
tând impunătoare combinate industriale, oraşe şi sate înfloritoare, după întâlnirile entuziaste şi Sosirea în Capitală a unei delegaţii raş monoton, in care „nu se
întîmpla nimic**. Deva cunoaş­
rodnice cu oamenii muncii din aceste locuri, tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Ion Gheorghe Maurer, te astăzi din plin pulsul clo-
Petre Blajovici, Dumitru Coliu şi-au continuat vizita pe prosperele meleaguri băcăoane. In numă­ a Partidului Socialist Italian al Unităţii Proletare cdtitor şi creator al vremuri­
lor noi. Constructorii au ţinut
rul de astăzi al ziarului relatăm despre vizita la Săvineşti, oraşele şi raioanele Piatra Neamţ şi Tg. să-l redea în măreţia, suple­
Neamţ. Vineri după-amiază a sosit in Ca­ La aeroportul Bănoasa, delegaţia a ţea şi eleganţa noilor blocuri
pitală o delegaţie a Partidului Socia­ fost întîmpinată de tovarăşii Paul care incintă privirile de la
list Italian a) Unităţii Proletare Niculcscu-Mizil, membru al Prezidiu­ distanţă.
(P.S.I.U.P.), condusă de tovarăşul Da­ lui Permanent, al Comitetului Execu­ In fotografie; blocul turn
rio Valori, secretar general adjunct al tiv, secretar al C.C al P.C.R., Mihai din centrul oraşului Deva.
şezări cu trecut istoric glorios, care Mihai Vico! de la combinalu) de în­ partidului, care, la invitaţia C.C. - al Dalea, secretar al CC. al P.C.R,, An­
Pe frumoasa Vale a Bistriţei în ultimii ani a cunoscut un intens grăşăminte azotoase, medicul Gheor­ P.C.R, face o vizită in tara noastră.
proces de întinerire £1' modernizare. ghe Creţu, au adresat conducători­ Din delegaţie fac parte tovarăşii drei Ştelan, prim-adjunct de şef de
Locuitorii oraşului se mîndresc lor de partid şi de stat cuvinte de Francesco Lami, membru al Direcţi­ secţie la C.C. al P.C.R., dc activişti
cu cele 2 800 apartamente construi­ salut, au exprimat hotărirea mun­ unii P.S.I.U.P., si Antonio Costa, mem­ de partid. C o n s fă tu irile
In continuarea vizitei pe care o maşini se opreşte pentru un mo­ te în ultimii ani,.cu o nouă şi mo­ citorilor, inginerilor, tehnicienilor, bru al Comitetului Central, secretar al
fac în regiunea Bacău, joi la amia­ ment în faţa unei impunătoare dernă casă de cultură, cu cinema­ celorlalte categorii de oameni ai Federaţiei Milano a P.S.I U.P. (Agerpres).
ză, tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Ion porţi din lemn de brad, specifice tografe şi şcoli, cu un mare hotel muncii din oraşul, şi raionul Piatra ca d re lo r
Gheorghe Maurer, Petre Blajovici locului, simbol al intrării într-o fru­ turistic. De la balcoanele blocurilor Neamţ de a îndeplini neabătut ho-
şi Dumitru Coliu, însoţiţi de repre­ moasă şi bogată gospodărie moldo­ moderne de pe magistrala Chimiei tărîrile Congresului al IX-lea al
zentanţii organelor locale dc partid venească. Oaspeţii sînt salutaţi în şi de pe Calea Bicazului ca şi din P.C.R. In cuvîntul său, primul se­
şi de stat au plecat spre Piatra numele locuitorilor de primul se­ celelalte cartiere ale oraşului flu­ cretar al comitetului orăşenesc de d id a c tic e
Neamţ. De-a lungul şoselei care cretar al comitetului raional de tură drapele tricolore şl roşii, mii partid. Ion Angelescu, a spus: Interferenţă
şerpuieşte de-o parte şi de alta a partid, Teodor Miron. de locuitori aclamă îndelung sosi­ Politica consecventă a partidului Ieri au început consfătuirile
Bistriţei, mii de locuitori din co­ Şi în această parte a ţării, ca ur­ rea conducătorilor de partid şi de nostru de industrializare socialistă cadrelor didactice, la care parti­
munele Hemeiuşi, Andrieşeşti, Gir- mare a politicii partidului de Indus­ stat. a ţârii a făcut ca şi în oraşul nos­ cipă învăţători, profesori, edu­
leni, Lespezi, Racova Şes, au ieşit trializare socialistă şi repartizare In faţa fostei Curţi Dom­ tru să apară mari întreprinderi in­ catoare de la şcolile de toate
să salute pe oaspeţi. La Buhuşi, lo­ teritorială judicioasă a forţelor de neşti a lui Ştefan cel Mare, de dustriale, de însemnătate naţională, Zlatna — Baia Mare gradele din regiune. j
cuitorii oraşului — din care o mare producţie, alături dc unităţi agri­ o parte şi de alta a celor 80 de care duc faima ţării şi a oraşului In şedinţele plenare s-au dez­
parte o constituie textilistele de la cole înfloritoare, îşi dau mina două trepte ce duc spre curte, stau de pînă departe, peste hotare. Alături bătut sarcinile ce revin cadre­
cunoscuta întreprindere de aici — principale ramuri ale economiei strajă, în costume de epocă, plă- de aceste unităţi, salba de hidro­ Este in practica partidului nos- un maistru şi cile un inginer au lor didactice in legătură cu in -«
au ieşit în întîmpinarea conducăto­ noastre : energia electrică şi chimia. ieşi. Tinere fete ies in întîmpinarea centrale construite de-a lungul Bis­ tru ca In marşul triumfal al in­ venii la uzina chimico-metalur- tărirea muncii educative in rln-
rilor. cărora le-au făcut o emoţio­ Acestea sint reprezentate prin salba conducătorilor de partid şi de stat, triţei întruchipează rezultatele mi­ dustrializării socialiste să-si pre­ gică din Zlatna pentru a studia dul pionierilor şi şcolarilor.
nantă primire. de hidrocentrale de pc Bistriţa şi le urează bun venit şi le întind ulcele nunate ale politicii partidului de gătească din timp pentru fiecare luncfionarea convertizoarelor de Participanţii la plenare, luînd
La Podoleni, prima aşezare din prin marile combinalc chimico de cu vin chihlimbarul Esle vizitai apoi creare şi dezvoltare a unei puter­ obiectiv cadrele care să mlnuia- tip nou. Cînd lucrările au fost cuvîntul pe marginea referatului
„Rolul cadrelor didactice în or­
raionul Piatra Neamţ, coloana dc la Săvineşti şi Piatra Neamţ. Muzeul arheologic al oraşului. Aici, nice baze energetice pentru dezvol­ scă Instalaţiile şi agregatele ce terminate, în timp ce converti- ganizarea şi desfăşurarea activi­
prof. Constantin Mata.se, directo­ tarea industriei. urmează să prindă via fă. $î, cum zojrcle noi se pictnculzcau, doi tăţii pioniereşti", au subliniat im­
rul muzeului, prezintă oaspeţilor Intîmpinat cu aplauze puternice astfel de instalaţii şl agregate in­ specialişti dc la Zlatna — ingi­ portanţa Hotărîrii plenarei C.C,
numeroasele mărturii ale îndepăr­ şi urale a luat cuvîntul tovarăşul tră tn tuneliune rapid şi la inter­ nerul Aurel Guşat şl muncitorul al P.C.R. din 12—13 aprilie â.c.,
tatei culluri a strămoşilor poporu­ NICOLAE CEAUŞESCU. vale scurte, sint lesne dc înţeles toan Ţu( — au lost trimişi acolo cu privire ia îmbunătăţirea ac­
Fire şi fibre sintetice - mai multe, lui nostru : obiecte din ceramică şi Dati-rpi vo\? încep — a spus Intensitatea şi ritmul cu care se .,Prolesorii", care nu de mult lu- tivităţii pioniereşti.
pentru a ajuta la primii paşi.
preotpită procesul pregătirii oa­
unelte din “'fier; ■<rfrscbpenter la ce-*
Astăzi, lucrările
consfătuirii
tăţuia dacică de la Bîtca Doamnei vorbitorul — prin a transmite tutu­ menilor, Aici in această idee Işi seseră cl înşişi elevr , au stat zil­ continuă pe secţii. Cadrele didac­
ror locuitorilor oraşului şi raionului
de calitate superioară şi in alle locuri In Moldova. La ie­ Piatra Neamţ un salut călduros din are originea prezenta grupurilor nic cile 12-14 ore lingă conver- tice vor dezbate probleme le­
de lurnaliştl. ofelari, Jaminatori' si
tizoare, Intre oameni pină au lost
şirea din muzeu, oaspeţii scriu In
cartea de aur : „Am vizitat cu mult partea Comitetului Central al parti­ de alte profesii din Hunedoara şl clabotate primele şarje, gate de metodica muncii cu pio­
nierii, de planificarea materiei,
Reşiţa la Galaţi şl Bucureşti, a
Băiemărenli ca „elevi" trebu­
Uzina de fire şi fibre sintetice se pot obţine calităţi şi mai bune. interes Muzeul arheologic din Piatra dului şi a guvernului patriei noas­ chimiştilor de la uzinele mai iau să înveţe mijloacele moderne activitatea in cercurile pedago­
Săvineşti. In aclamaţiile miilor de Aici lucrează multe femei care Neamţ, păstrător al unor preţioase tre socialiste! vechi la cele nof şl Invers. E aici de control a purităţii şarjelor. gice şi alte aspecte referitoare
chimişti care scandează urări pen­ poartă confecţii din fire sau fibre vestigii ale trecutului patriei noas­ Vă mulţumesc din inimă pentru o Interferenţă de oameni, dc i- Vechea metodă de control, cu o- la munca de instrucţie şi educa­
tru Partidul Comunist Român, pen­ sintetice şi desigur că nu le este tre. Felicităm călduros pe organi­ primirea călduroasă pe care ne-aţi dci. de experienţă, o expresie a chiul şl lopata trebuiau înlocuite ţie a tineretului şcolar.
tru patria noastră socialistă, oas­ plăcut dacă văd că rochiile sau tri­ făcut-o, pentru cuvintele frumoase dialecticii mersului nostru socia­ cu vergeaua metalică şi cu cro­ La consfătuiri, din partea bi­
peţii sînt întîmpinaţi de tov. Con­ cotajele nu rezistă or se decolorea­ zatorii inimoşi ai acestei instituţii list. nometru/. Sistemul de ardere cu roului Comitetului regional de
stantin Scarlat, ministrul industriei ză. Poate că atunci ele dau vina pe de cultură". spuse la adresa partidului, a Co­ .Se spune pe drept cuvlnt cd ■ oxigen cere precizie matematică partid participă tovarăşii : Gheor­
chimice, ing. Mihail Beri, directo­ cei care le-au finisat, pe lucrătorii Oaspeţii primesc apoi informaţii mitetului său Central şi a guver­ avem proiesori universitari des­ In prinderea timpului optim. Da­ ghe Vuşdea şi Nicodim Roşea,
rul uzinei, Nicolae Dragason, secre­ din industria textilă, dar aceştia despre Turnul lui Ştefan şi vizitea­ nului. Noi vedem în asemenea ma­ pre a căror valoare vorbeşte fap­ că elaborezi şarja cu ceva sub secretari ai Comitetului regio­
nal de partid, Dumitru Dejeu,
tarul comitetului de partid. arată că răspunderea o poartă în ză biserica „Sfîntul Ioan“ — ctito­ nifestări, cum am constatat de alt­ tul că sînt Invitaţi la Vie na, Ro­ două minute, cil este prevăzut preşedintele Comitetului executiv
ma, Bologna şi alte oraşe mari
pentru rafinare, nu mal oblii cu­
Sînt vizitate secţiile Poliamid, primul rînd cei care produc firele fel pe întreg cuprinsul regiunii, ca cu universităţi vestite pentru a pru ci aliaj, iar dacă inlirzli pes­ al Sfatului popular regional.
Textil şi Melană. In faţa unei expo­ şi fibrele chimice. De aceea, trebuie rii ale marelui voievod. prezenta o conferinţă, o prelegc- . te cele două minute, cuprul se Emil Pleşa, membru al biroului
ziţii de produse realizate din fire să vă străduiţi — şi mă refer în Coloana de maşini coboară apoi şi în întreaga ţară, în uzinele, în re, după care se întorc tn Iard tronslormă în oxid de cupru. Mo­ Comitetului regional de partid şi
sintetice, directorul uzinei rapor­ primul rînd la grupul foarte mare spre oraşul dc azi, înaintînd ane­ cooperativele, în instituţiile de cul­ cu laude. Intr-un mod asemănă­ dern înseamnă precizie, rapidita­ Ion Sîrbu, şeful secţiei de pro­
tează că harnicul colectiv a! aces­ al cercetătorilor din uzină — să în­ voie printre zecile de mii de locui­ tură, unde ne-aro întîinît cu mun­ tor se transmit Ideile, experien­ te. înseamnă calitate, dar mai în­ pagandă şi agitaţie a Comitetu­
tei moderne cetăţi a chimiei a rea­ lăturaţi neajunsurile care se mai citorii, cu ţăranii, cu Intelectualii, ţa In Industrie. seamnă şi cunoaşterea perlcclă a lui regional de partid. De aseme­
lizat în primele 8 luni ale anului, manifestă în producţie, să întăriţi tori care au făcut o entuziastă pri­ agregatului sau maşinii cu care nea, mai participă membri ai
peste plan, 250 tone de fire, o pro­ colaborarea cu institutele de cerce­ mire conducătorilor de partid şi de o expresie a încrederii nestrămu­ La combinatul chlmico-mela• lucrezi. Aceasta o clşllgă „ele­ birourilor comitetelor raionale şi
ducţie globală peste plan în valoare tări din Bucureşti, pentru a da pro­ stat. tate în partidul nostru comunist, în Jurgtc „Gheorghe Gheorghîu-Dej" vii“ din întreprinderile noi de la orăşeneşti ale P.C.R., membri ai
de 30 milioane lei şi economii la duse de mai bună calitate, care să In centrul oraşului are loc un politica sa justă raarxist-lenînistă. din Baia Mare se pregătea, re­ „prolesorii" din întreprinderile Comitetului executiv al Sfatului
preţul de cost in valoare de cca 15 satisfacă atlt cerinţele populaţiei care corespunde pe deplin intere­ cent, punerea tn funcţiune a ri­ vechi. Aici este scmnilicalia in­ popular regional Hunedoara.
nei secţii noi de converiizoare.
ţării, cît şi ale exportului,
unde
milioane. merg o parte din produsele dv. miting. Cu toată ora tirzie, sint pre­ selor poporului. In timpul pregătirii, două grupe terferenţei dc oameni. Duminică, cadrele .• didactice
La Săvineşti, alături de .vechea” zenţi mii şi mii de cetăţeni. Mun­ de muncitori tn Irurile cu cile C. ARMEANU vor participa la instructajul acti­
uzină intrată în funcţiune cu numai Cred că sînteţi hotărîţi cu toţii citoarea Angela Manole de la Fa­ vului pionieresc şi Ia activităţile
cîţiva ani în urmă, s-a înălţat în să obţineţi acest lucru în cel mai brica de tricotaje „8 Martie", ing. (Continuare tn pag. a 2-a) practice.
mai puţin de 2 ani, o altă modernă scurt timp. In felul acesta şi dv.,
cetate în care gazul metan, va fi alături de toţi oamenii muncii din
transformat in fire de mătase şi re- Bacău şi din întreaga ţară, vă veţi
lele-cord. Esle Uzina Rclon, care aduce contribuţia la înfăptuirea pro­
în scurtă vrejne va intra în probe gramului elaborat de Congresul al
tehnologice. Actualul cincinal pre­ IX-lea al partidului, care prevede
vede ca tot pe aceste locuri sâ fie dezvoltarea într-un ritm intens a D E C E „ I E S “ Ş A R J E L E
înălţată încă o uzină. Astfel. în Industriei, agriculturii, ştiinţei şi
anul 1970. Săvineştii vor da ţârii o culturii, a întregii noastre economii,
producţie de fire şi fibre sintetice înflorirea continuă a Republicii
de 4,2 ori mal mare decît cea rea­ noastre socialiste, creşterea bună­
lizată in anul 1965. stării tuturor oamenilor muncii din
ţara noastră. D I N P R O G R A M ?
Tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi
Ion Gheorghe Maurer se Interesea­ Şoseaua Săvineşti — Bicaz s-a
ză îndeaproape de procesul de pro­ transformat in această zl într-o uria­
ducţie, făcînd o serie de recoman­ şă arteră vie. Mii de locuitori *Î1
dări privind Îmbunătăţirea calităţii salută pe conducătorii de partid şi Cînd oţelaHi îşi fac bilan­ cu oale şi ansambluri de tur­ cordatâ mai multă atenţie E bine în acest caz să cu­
firelor şi fibrelor, dezvoltarea preo­ de stat în drumul lor spre Bicaz. ţul activităţii, în mod firesc nare. Aceeaşi cauză apare de la pregătirea trenurilor de noaştem din vreme care este
cupării specialiştilor în domeniul La Pîngăraţi, şoseaua este străjui­ îşi .pun şi întrebarea : ne-am multe ori şi în luna august turnare, că trebuie găsite for­ stadiul .pregătirii oalelor şl
cercetării, pregătirea şi specializarea tă de călăreţi, iar la Tarcău, im­ încadrat în sortimentul pla­ cînd procentul mediu de rea­ me noi de cointeresare a oa­ trenului de turnare. ’
portant centru forestier, îi întim-
cadrelor. pină pe oaspeţi un mare număr de nificat? Ideal ar fi un răs­ lizare a sortimentelor, pro­ menilor de aci pentru ca a- — Aveţi după cum se vede
La ieşire, în curtea uzinei a avut muncitori echipaţi de lucru cu fie­ puns afirmativ. Dar multe gramate nu a cunoscut.îmbu­ portul lor la turnarea în bu­ destule rezerve care ar putea
nătăţiri substanţiale faţă de
mărci de oţeluri n-au putut
loc un miting, în cadrul căruia di­ răstraie electrice şi tradiţionalele intra pînă acum în posesia luna anterioară. Poate, fi ea ne condiţiuni a oţelului sâ fie evita o parte din abaterile de
rectorul uzinei a exprimat in nu­ ţapine — specifice acestei vechi în­ beneficiarilor pentru că oţe- considerată ca o cauză obiec­ mai mult simţit. Dar nu nu­ la sortimentul planificat. De
mele colectivului sentimentele de deletniciri. Tinere fete în pitoreşti larii de la O.S.M. 1 nu s-au tivă" ? 1 mai din vina lor se fac cla­ ce nu le folosiţi?
adîncă dragoste şi recunoştinţă faţă costume naţionale poartă pe umeri încadrat zilnic în programul sări de oţeluri' Ia mărci infe­ — Uneori sîntem „furaţi"
de partid şi guvern, bucuria pentru coşuleţe cu zmeură, afine şi alte de lucru. Sâ vedem de ce. Consultăm pe inginerul Ni­ rioare. de alte, preocupări impuse de
vizita făcută în întreprindere şi fructe de pădure. Bucuria lor este colae Găvânescu, adjunctul Să consultăm diin nou fi­ activitatea de pe pflatformă.
pentru îndrumările preţioase date preluată apoi de populaţia Bicazului Analizăm ultimele două şefului secţiei O.S.M. I. „La şele cîtorva şarje ieşite în a- Nu întotdeauna ne oprim a-
cu acest prilej. — acest tinâr oraş, devenit în zi­ luni, iulie şi august. In luna prima vedere da, mai ales fara sortimentului programat. supra celoT mai importante.
Să luăm un. exemplu: doza­
A luat apoi cuvîntul tovarăşul lele noastre un simbol al energiei iulie, doar In cinci zile (2, 8, pentru turnători — pregăti­ Şarjele 64312-15 au avut şi rea. Dacă acordam o atentie
20, 26 şi 30) programul zilnic
tori — mi se răspunde. De
NICOLAE CEAUŞESCU, care. după electrice, a fost realizat în proporţie de altfel,.este un lucru bine cu­ ele aceeaşi soartă din cauză mai mare felului cum se face
ce a transmis un călduros salut în La urcarea spre baraj, pe culmile 100 la sută. In restul zilelor noscut că la nivelul sarcini­ că orificiul de evacuare a această operaţie, am îi redus
numele Comitetului Central al P.C.R. unde pasc turmele bacilor din stră­ el a cunoscut oscilaţii între lor actuale capacitatea halei fost înfundat necorespunză­ cel puţin la jumătate -numă­
şi al guvernului Republicii Socialiste vechea baladă, ciobanii şi pădura­ 60 şi rareori 90—96 la sută, de pregătire este depăşită, tor, Intîrziindu-se operaţia de rul dozărilor necorespunză­
România, a spus : Uzina dv este în rii cîntă din buciume, fluiere şi procentul mediu zilnic de ceea ce face ca uneori trenu­ evacuare. Cerem părerea toare. Fireşte, realizam si
plină dezvoltare; pînâ in 1970 ur­ corn. Intrarea pe baraj este stră­ realizare a sortimentelor pre­ rile de turnare să nu fie pre­ maistrului de schimb din sortimentele pentru care s-au
ziua respectivă, Vaier Lăbu-
mează să se construiască noi linii juită de un uriaş arc de triumf, văzute în program faţă de to­ gătite în concordanţă cu ne­ neţ : făcut dozările respective.
de relon, melană şi alte produse sprijinit de 2 stîlpi de înaltă ten­ talul şarjelor turnate ridi- voile cuptoarelor. Dar aici Ne lipsit de importantă este
superioare, să crească cu mult pro­ siune. Aici, la barajul hidrocentra­ oîndu-se doar la 86,7 la sută. maiştrii nu controlează în — E adevărat, e lipsa mea şi fierul vechi. Aprecierea ca­
ducţia faţă dc nivelul actual. Este lei, tov. Alexandru Bucur, vicepre­ mod riguros fiecare tren. de control. Noi am putea pre­ lităţii lui (mai mult sau mai
un lucru bun că aţi reuşit să vă şedinte al Sfatului popular regional, Consultăm fişele cîtorva Astfel, din lipsa de control a veni multe abateri de la pro­ puţin oxidat, mai greu sau
însuşiţi într-o perioadă scurtă mî- şarje din zilele de 1 şi 3 iu­ gramul zilnic dacă am inten­ mai uşor) şi a fontei, le con­
lie, cînd s-au realizat doar 60
nuirea cu pricepere a maşinilor şî informează pe conducători despre maistrului Gheorghe Safta dc sifica controlul asupra tutu­ sider tot in sfera preocupări­
să daţi fibre şi fire de calitate accep­ perspectivele de dezvoltare turisti­ şi respectiv 64 la sută din la. pregătire, trenul destinat ror operaţiilor ce se execută lor principale ale maistrului.
şarjelor 65625-26 din ziua de
sortimentele planificate.
La
tabilă. Spun „acceptabilă", pentru că că a acestor locuri. de la încărcare <pLnâ la elabo­ Tot el trebuie să fie acela
şarjele 64838 — 39 găsim no­ 6 august, zi în care am avut rarea şarjei. Mă refer la con­
tat: „predezoxidarea ' făcută un procent de realizare a sor­ care-i cere dispecerului sec­
ţiei sâ ia cel puţin două pro­
cu întîrziere". Operaţia res- timentului doar de 55 la su­ ducerea procesului dc elabo­ be de fontă pe schimb. Or,
rare şi în special la cintâri-
peotivă trebuia făcuta către
Unde istoria se împleteşte sfîrşitul schimbului, dar mais­ tă, a fost identificat"' de că­ rea feroaliajelor, la momen­ acest lucru se face la noi de
tre controlori ca insuficient
tul cînd ele se introduc în
trul Antohie Averehi a lăsa­ de curâtat pentru puritatea cuptor. Amintesc apoi de prea puţine ori. Dacă mai­
t-o în seama schimbului ur­ cerută de marca de oţel des­ conducerea regimului termic strul ar cunoaşte dîn timp
cu construcţia contemporană mător. La elaborare, şarja nu tinat construcţiei axelor de la cuptoare care asigură o vi­ calitatea fontei ce se introdu­
ce in cuptor, ar avea desigur
a mai corespuns sortimentu­
lui ceru*. La fel s-a întîm- vagoane. Atunci maistrul de teză de fierbere activă în li­ o vedere de ansamblu asupra
pdat şi cu alte şase şarje din la turnare a fost nevoit să-l mitele prescrise, topirea co­ lucrului La şarje.
îmbrăţişat de cele 3 masive — toare şi-a primit oaspeţii dragi la zilele respective, declasările
Ajutorul de maistru
Alexandru Zanca,
de la
Cozla, Petricica şi Cernegura — ve­ lumina torţelor, într-o atmosferă de Fabrica „Sebeşul4* din Sebeş, acordă atenţia cuveni­ toarne la o marcă, inferioa­ respunzătoare In funcţie de I. CIOBANU
chiul şi totuşi tînărul oraş Piatra mare entuziasm. Este salutul de fiind provocate dc lipsa ope­ ră". carbonul cerut, alegerea mo­
Neamţ, îmbrăcat în haine de sărbă­ bun venit al locuitorilor acestei a- i tă întreţinerii maşinilor de încheiat. rativităţii în aprovizionarea Rezultă deci că trebuie a- mentului optim de evacuare. (Continuare in pag. a 3-a)