Page 33 - Drumul_socialismului_1966_09

P A G IN A A 2-A
rm D R U M U L S O C IA L IS M U L U I Nr. 3636

VIZITA CONDUCĂTORILOR DE PARTID

Şl DE STAT ÎN REGIUNEA BACAU

(Urmare din pas. I) un program minunat, în primele 8 din „Dumbrava minunată". Este locu­ ri de stat semnează !n cartea de o- sau oaspeţi. El admiră cetăţile şl mănă­
luni sarcinile stabilite de congres inţa In caro a stat multe veri de-a noare : „Poposind la casa în care Mi* stirile, casele şl locurile memoriale
Oraşul dv. este un oraş străvechi. au fost realizate şl depăşite — dv. rÎDdul marele prozator şl în care şi-au hail Sadoveanu a petrecut multe cea­ care vorbesc despre trecutul de luptă
Pe aici a trăit şl a purtat bătălii aducindu-vă contribuţia la această găsit întrupare atîtea din celebrele şi muncă al poporului — dar admiră
Ştefan cel Mare — şi cunoaşteţi ce depăşire. Şi noi avem convingerea pagini ale sale. Oaspeţii poposesc In suri de cugetare şl de creaţie, adu­ şi noile cetătl Industriale, ştiinţifice,
rol Important au avut luptele pe că muncitorii, tehnicienii, Inginerii, cem un profund omagiu genialului culturale, de învăţâmînt, care sinteti­
care le-a purtat în acele vremuri toţi oamenii muncii din oraşul şl sălile Muzeului memorial, unde se află scriitor, marelui patriot, luptător cu zează Intr-o formă superioară tot ceea
vitrege, pentru apărarea indepen­ din raionul Piatra Neamţ nu-şl vor expuse numeroase manuscrise, foto­ cuvîntul şi fapta pentru cauza celor ce are mai bun poporul român, talen­
denţei Moldovei şi, prin aceasta, a precupeţi nici un efort pentru a grafii şl fotocopii, variate documente mulţi, pentru pace între popoare, pen­ tul şi priceperea sa, hărnicia şl hotă-
neatîrnării poporului român. Desi­ realiza în întregime obiectivele sta­ personale, lucrări editate în ţară şl tru biruinţa orînduiril socialiste pe rîrea sadea-$l construi o viaţă liberă,
gur că aceste momente de mare în­ bilite de Congresul partidului. In peste hotare, unelte pescăreşti, trofee pămîntul României. şi independentă. Fără îndoială că aces­
semnătate ale istoriei noastre meri­ felul acesta vă veţi aduce contribu­ cinegetice, amintiri ale clipelor de Numele Iul Mihall Sadoveanu, mi­ te noi cetăti vor păstra sl vor duce
tă să fie — şl ele 9Înt — cinstite de ţia activă la propăşirea patriei, Ia rodnic răgaz pe aceste dulci plaiuri nunat rapsod al eposului nostru na­ peste veacuri, pentru urmaşii urmaşi­
întregul popor, stîrnind totodată ad­ bunăstarea dv, şi a întregului nos­ moldoveneşti, Emilia Croiloru, direc­ ţional, artist de dimensiune universa­ lor noştri, vestea munci!, iscusinţei şl
miraţia vizitatorilor care întîlneso tru popor. toarea muzeului, evocă personalitatea lă, va străluci de-a pururi, alături de vredniciei constructorilor de astăzi
pe aceste meleaguri mărturiile stră­ înfăptuind sarcinile privind dez­ marelui scriitor şi patriot care a fost cel al ctitorilor literaturii noastre, ai socialismului, care, lnvlngînd mul­
duinţelor poporului român de a-şi voltarea economiei naţionale, a Mihall Sadoveanu, adînca lui identi­ dăinuind cit şi Ceahlăul pe care-1 re­ te greutăţi, n-au precupeţit nimic pen­
înălţa continuu patria, din veac în ştiinţei şî culturii, întărind continuu ficare cu destinele poporului nostru tru fericirea poporului, pentru ridica­
veac, spre o viaţă din ce în ce mal puterea României socialiste, noi în­ La plecare, conducătorii de partid prezintă In artă". rea continuă a patriei socialiste pe
bună. Preţuind trecutul de luptă deplinim o îndatorire naţională, o culmile înalte ale civilizaţiei şl pro­
pentru neatîrnarea patriei, cinstind îndatorire patriotică faţă de poporul gresului.
'lupta de eliberare naţională şi so­ nostru, dar In acelaşi timp şi o în­ Popas la Mănăstirea In continuare, vorbitorul; arătind că
cială a poporului, lupta mişcării datorire internaţională — pentru că este îndreptăţit ca oamenii muncii să
muncitoreşti şi a partidului comu­ cu cit este mai puternică, fiecare se raîndrească atit pentru trecut cit
nist, a tuturor patrioţilor care s-au ţară socialistă, cu atît mai puternic şi pentru cele realizate în prezent, a
ridicat pentru libertatea patriei este sistemul socialist mondial in şi Cetatea Neamţului spus : Mai avem insă multe de lăcut,
noastre, aducem prinosul nostru de ansamblu. avem Încă în fata noastră un drum
recunoştinţă tuturor acelora care, Vă urez încă o dată succes în ac­ lung de muncă şi luptă pentru a de-
într-un fel sau altul, au contribuit tivitatea dv. şi vâ doresc multă să­ săvîrşi construcţia socialismului în
la făurirea statului român, la cuceri­ nătate şi fericire la toţi I Evocarea trecutului istoric se între­ ral că slujitorii bisericii vor fi cetă­ România, pentru e crea bazele trece­
rea puterii politice da către oa­ geşte în drumul spre Mănăstirea ţeni devotat» ai patriei noastre dragi rii la construirea societăţii comuniste.
menii muncii, la crearea statu­ Puternice aplauze şi urale au sub­ Neamţului, cînd cele 16 clopote din -— Republica Socialistă România. Toate acestea cor eforturi, muncă în­
lui nostru. Această cinstire o liniat în repetate rînduri cuvîntul străvechea turlă răsună în cinstea Tovarăşul Nicolae Ceauşescu felî- cordată din partea tuturor. Congresul
facem nu numai prin cuvin­ secretarului general al Comitetu­ oaspeţilor. Sub arcul pârlii, îi salută cllind pe cei care se îngrijesc de păs­ al IX-lca al partidului ne-a trasat un
te, ci, în mod deosebit, prin munca lui Central al partidului. pe conducătorii de partid şi de stat trarea valorilor existente la Mănăsti­ minunat program dc dezvoltare pen­
neprecupeţită pentru creşterea con­ Era aproape de miezul nopţii, arhimandritul Ifineu Crăciunaş, vicar rea Neamţ, a arălat că trebuie acor­ tru anii următori. Am păşit la realiza­
dată o grijă permanenta pentru buna
tinuă a bunăstării patriei. Şi tot cînd, in faţa modernului holel „Ceah­ al Mitropoliei Moldovei şl Sucevei, şi întreţinere a monumentelor Istorice rea lui, iar rezultatele bune obţinute
arhimandritul Nestor Vornicescu. sta­
ceea ce am înfăptuit In anii con­ lău", în care au fost găzduiţi con­ reţul Mănăstirii Neamţ, Mlrcea Nei- şl de artă, care constituie bunuri na­ pină acum oglindesc realismul preve­
derilor congresului, dovedesc că ele
strucţiei socialiste — dezvoltarea ducătorii de partid şl de stat, au cov, director în Departamentul Cul­ ţionale ce oglindesc lupta pentru li­ pot fi şl vor fi pe deplin înfăptuite, Urmaşii Iul Decebal, locuitorii da pe meleagurile Haţegului, poartă cu
industriei, agriculturii, ştiinţei, cul­ venit mii de locuitori ai oraşului telor. Sînt prezenţi locuitori din îm­ bertate şi creafia culturală a poporu­ că în 1970 ţara noastră va fi mei bo­ mtndrie frumoasele costume cu motive pâdureneştl.
lui român. Ele trebuie să servească
prejurimi şi turişti.
turii — este chemat să asigure pro­ Piatra Neamţ, în majoritate tine­ Vizita dv., la străvechea ctitorie a generaţiilor viitoare pentru a le arăta gată, mal puternică, mal înfloritoare,
iar nivelul do viată al poporului mai
gresul eontinuu al naţiunii noastre, ret, purtînd torţe aprinse, cîntînd voievozilor muşatlni — a spus vicarul că România de astăzi, România do înalt Pentru aceasla, pentru îndepli­
înflorirea continuă a României so­ imnuri In cinstea partidului şi a Mitropoliei Moldovei şi Sucevei în- mhne urmează, pesto veacuri si mi­ nirea în întregime a programului sta­
cialiste I patriei socialiste. tîmpinîndu-i pe oaspeţi — constituie lenii, slrădanjilo tuturor celor care bilit do congres, noi vom face toiul,
pentru not un prilej de cinste şl adîn-
au contribuit la rîdicaroa ci, Aceasla
Marile cetăţi ale chimiei construi­ Tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Ion că bucurie. Restaurată prin grija deo­ e o obligaţie pentru not totl, iar împreună cu întregul popor I Pregătiri în vederea
In continuare,
tovarăşul Nicolae
te în anii socialismului, dezvoltarea Gheorghe Maurer, Petre Blajovici sebită a conducerii noastre de stat, ca partidul şl stalul nostru vor sprijini Ceauşescu a spus : Avem perspectiva
celorlalte întreprinderi, hidrocentra­ şi Dumitru Coliu, împreună cu to­ şi multe alte monumente legate de în continuaro acţiunea de conservare clară a viitorului minunat ce se des­
la de la Bîcaz şî întregul lanţ al varăşii Gheorghe Roşu, prim-secre- trecutul istoric al poporului nostru, a acestor lăcaşuri. chidă înaintea poporului nostru, con­
Neamţ
Mănăstirea
se Înfăţişează
Coloana de maşini străbate
apoi
hidrocentralelor de pe valea Bis­ lar al Comitetului regional Bacău al astăzi în fata dv. in haină nouă, pâs- din nou valea Ozanel, îndreptindu-se ştiinţa faptului că naţiunea română, însămînţărilor
care se dezvoltă continuu, e6te che­
triţei, 8Înt o mărturie a capacităţii P.C.R., şl Ştefan Boboş, preşedinte­ trînd în ea cu sfinţenie Importante spre coasta pe care se înalţă Cetatea mată, alaiuri de celelalte naţiuni so­
creatoare a clasei muncitoare, a în­ le Sfatului popular regional, au ie­ valori de ordin artistic şl istoric, toa­ Neamţului. Conducătorii de partid şi cialisto, de popoarele întregii lumi, Au mal rămas puţine 2lle pină la începerea fnsămînţârt-
tregului popor, care, prin munca şit la balcon pentru a răspunde en­ te acestea fjlnd o mărturie vie şi o rţe stat se opresc la „porţile" cctătii. să-şi aducă contribuţia la înflorirea lor de toamnă. Desfăşurarea la un nivel agrotehnic superior a
po­
expresie a geniului creator al
Pe platoul de la intrare, peste 4.000 de
sa, înfăptuieşte neabătut politica tuziastei manifestaţii a locuitorilor porului român. Vâ întîmpin din toată locuitori din Ţibucani, Urechelii, civilizaţiei umane, la progresul şi pa­ aceste» lucrări constituie o etapă hotâritoare pentru soarta produc-
cea omenirii. Inlărindu-ne patria, ob-
partidului comunist de conBtruire a oraşului. inima cu tradiţionala urare „bine aţi Brusturi, Oglinzi şi din alte comune ţimnd succese în construcţia econo­ J (lei anului viitor. Iată dc ce este necesar ca fn flecare unitate
agricolă să fie luate măsuri opc rative pentru urgentarea lucră­
socialismului, de înălţare a Româ­ Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, venii" 1, poftindu-vă totodată a vizita apropiate aclamă îndelung. mică, cuilurnl-şliinUfică, aducem în rilor de eliberare, pregătire şl fertilizare a terenului, asigurare,
acest important monument istoric.
niei pe culmi tot mai înalte ale ci­ mulţumind locuitorilor oraşului baspetii se opresc mai în Iii la stră­ Directorul Muzeului regional din acelaşi timp o contribuţie de preţ la condiţionare şi verificare a caii taţii seminţelor. Kcdâm cîteva
întărirea forţelor socialismului şi ta
vilizat ie], pentru această manifestaţie — ex­ vechile temelii puse in vremea lui Bacău, Iulian Antonescu, îi Invită pe creşterea prestigiului şi autorităţii aspecte in legătură cu pregătirile cc sc fac in vederea însflmînţă-
oaspeţi să viziteze vestigiile impor­
Arătind în continuare că locuito­ presie a dragostei şi devotamentu­ Petru MuşaL în secolul XIV, şi tre- tantului monument istoric, zidit între sale, la întărirea sistemului mondial rilor.
rii oraşului şl raionului Piatra lui faţă de Partidul Comunist Ro­ ciud apoi la edificiul ctitorit de Şte­ anii 1374-1391 şi care avea să cunoas­ socialist, la cauza păcii în întreaga
fan Voievod, in 1497. Vastele lucrări
Neamţ se pot mlndrî cu rezultatele mân— spune : de restaurare întreprinse în anii noş­ că apogeul gloriei în vremea domni-, lume. Cu cit mai puternică este fle­ In această toamnă membrii coope­ Dat fiind că pe o suprafaţă de 95
care tară socialista, cu cil sînt mai
obţinute într-un scurt răstimp, în Trăim vremuri minunate, munci­ tri, cu sprijinul statului, i-eu redat torilor §tefan cel Mare şi Vasile Lu- bune rezultatele larii noastre şi ale rativei agricole din Cistel şi-au pre­ hectare griul are ca plante premer­
pu Deşi asediată de mai multe oii,
transformarea oraşului într-un oraş torii, ţăranii, intelectualii făuresc trumuseţea iniţială. această fortăreaţă n-a putut fi nicio­ celorlalte ţări socialiste în construc­ văzut să însăminţcze cu griu şi orz gătoare cartofi şi sfeclă de 2ahăr, zi­
Oaspeţii vizitează apoi muzeul mă­
modern, în dezvoltarea industriei prin munca lor o epopee cum n-a năstirii, unde se află opere arlistice dată cucerită prin luptă Oaspeţii se ţia economică, cu atit mai mult in­ o suprafaţă de 405 hectare. Pentru a lele acestea s a trecut cu forte spo­
rite la recoltarea acestor culturlaPInă
asigura un pal germinativ cit mai bun
şi agriculturii, şl felicitîndu-1 pen­ mai fost alin în istoria poporului Jq deosebită valoare, argintărie şi pie­ interesează îndeaproape de mersul fluenţează aceste rezultate dezvolta­ seminţei, întreaga suprafaţă de 105 acum cartofii au fost recoltaţinde pe
rea celorlalle popoare, lupta lor pen­
lucrărilor de restaurare ce ee desfă­
tru aceste rezultate, secretarul ge­ nostru. Poeţii, prozatorii şi artiştii se preţioase de pictura şi sculptură şoară în prezent şi care urmee?ă $â tru eliberare naţională si socială. hectare care urmează să fie însămîn- o suprafaţă de peste 15 hectare, tar
neral al C.C. al partidului a spus i au înalta datorie patriotică de a create de maşterii moldoveni, precum redea, pînă în 1970, adevărata înfăţi­ Doresc, în încheiere, să vă urez dv. ţată după păioase a fost orală, ferti- sfecla de pe aproape 10 hectare.
şi biblioteca mănăstirii, care cuprin­
★
Toate acestea insă vâ obligă, to­ imortaliza in operele lor, cu înaltă de peste 12,000 tipărituri şi manuscri­ şare a eroicei cetăţi. urmaşii urmaşilor plăieşilor lui Ştefan lizîndu-se cu peste 30 tone super- La cooperativa agricolă de produc­
fosfat In scopul de a obţine producţii
varăşi, ca şi în continuare să mun­ măiestrie artistică, această minu­ se, valoroase incunabule româneşti şi ... Deodată, între zidurile cetăţii, ve­ cel Marc, mult succes în întreaga dv. sporite la hectar, consiliul de condu­ ţie din Ciugud se acordă In aceste
activitate, pentru ca, alături de toţi
ciţi din ce În ce mai bine. La com­ nată epopee. Sîntem siguri că po­ slavone, manuscrise ale cronicarilor nind parcă de peste secole, răsună oamenii muncii din patria noaslră, să cere acordă multă alenlie folosiri! pc zile o atenţie sporită pregătirilor în
cel
jurămîntul plăieşilor lui Şlefon
binatele dv. chimice maj slnt încă porul nostru, care l-a dat pe Emi- moldoveni. Mare evocot do Vgsilc Alec&andr.i în aduceţi o contribuţie tot mal impor­ suprafeţe cît mai mari a soiurilor In­ vederea însămînţărilor de toamnă.
In cartea de onoare a mănăstirii,
lucruri de îmbunătăţit, Şi la com­ nesru şi Alecsandrj, pe Creangă şî oaspeţii au scris: „ Vizilind Mănăsti­ piesa „Cetatea Neamţului", interpre­ tantă la înflorirea României socia­ tensive şi semiinlenslve care au dat Intre măsurile luate pentru a asigu­
ra o producţie sporilă de gria în anul
rezultatele cele mai bune în condi­
binatul de fibre şi fire sintetice, şi Sadoveanu, pe Ciprian Porumbescu rea Neamţului, ctitoria marelui Sle­ tata acum de actori ai Teatrului de liste I ţiile acestei unităţi A6lfol, soiul Lc- viilor se numără şi aceea de întreţi­
Cei prezenţi au subliniat în repetate
la cel de îngrăşăminte azotoase, şi Enescu, va ridica din rîndurile ia.n Voievod, om admirat această min- stat dîn Hacău. Este un emoţionant o- rînduri cuvîntarea secretarului gene­ zoştaia va fi cultivat pe 150 hectare, nere în stare curată de buruieni a te­
magiu adug celor caro au apărat timp
renurilor arate în vară. In acest scop,
trebuie ca inginerii, tehnicienii, sale noi poeţi, romancieri, compo­ dro zidire, aleasă podoabă de artă, de mai multe veacuri cg nepâţatn ral al C.C. al P.C.R cu puternice şi în* iar nr. 301 pe 145 hectare Cea mai da citcva zile, s-a trecut la executa­
menită să Invoşnicească vi(tu(iile stră­
mere parte din sămînlă a şi fost se­
muncitorii, organizaţia de partid 6ă zitori — artişti care să cînte în o- moşilor noştri şi QloriQ lor. Grija pen­ mmdrie Cetatea Neamţului, simbol al delungi aplauze şi urale. lectată. Pentru a stabili puterea de rea discuitului. Mecanizatorii dm bri­
depună eforturi pentru a ridica ne­ perele lor munca, fericirea şi bucu­ tru întreţinerea şi ocrotirea acestui iubirii fierbinţi dc patrie. germinaţie a seminţelor au fost tri­ gada condusă dc Ioan Oargă au efec­
La sffrşilul vizitei, are loc un mare
contenit calitatea produselor. In ria poporului, viaţa sa nouă şi mi­ monumoni este o dovadă a preţuirii miting. mise probele necesare la laboratorul tuat această lucrare pe o 6uprafată de
cursul acestui cincinal vă revin sar­ nunată. Aşa cum, ceea ce construim pe care stolul nostru, societatea noas­ Conducătorii de partid şl de stat In drum regional pentru controlul seminţelor. aproope 100 hectare
tră socialistă o acordă trecutului isto-
cini mari pentru dezvoltarea în acum va dăinui peste veacuri, tot tic qI poporului român” . sînt saJutati de Toader Irjmioaia,
continuare a Industriei chimice în astfel operele literare şi artistice înainte de plecarea oaspeţilor, arhi­ preşedintele cooperativei agrjcole de
raionul dv. Este necesar să depu­ create în zilele noastre să transmită mandritul Ifiiieu Crăciunaş a mulţu­ producţie Păstrăveni, şi de Nicolae spre Roman
neţi eforturi ca aceste sarcini să generaţiilor viitoare patosul muncii mii pentru grija ce se manifestă fată Tăiiasc, prim-secretar al Comitetului Cărţi care vă aşteaptă
raional dc partid Tg. Nearat.
de acest monument Istoric şi a asigu­
fie realizate la timp şi in bune con­ eroice a generaţiilor de astăzi.
diţii. Conştiinţa şi c.ălăuza poporului
In continuare, so trece prin comu­
Trebuie 6â Înţelegem, tovarăşi, nostru, a spus în încheiere tovară­ ne cu multe case noi, curate, alo că­
că ceea ce am realizat pînă acum şul Nicolae Ceauşescu, este Parti­ Cetăţile construcţiei socialiste, ror porii falnice de lemn sînt sărbă-
constituie numai o bază — e drept dul Comunist Român, care întruchi­ torcşle împodobite. Semne ale bucu­ Maurul şi generalul reazâ soţia şî fiicele lui Marx, W.
Lieblcnecht, P. Lafargue, A. Bcbcl,
o bază trainică — şi că mai avem pează cele maî înalte aspiraţii ale riei şi ospitalităţii se întîlneşc pretu­ p. Mchring, F. Sorge, IC. fCaulsckp,
tindeni, pină la ieşirea din raion, la
multe de făcut pentru ca România oamenilor muncii. înfăptuind poli­ mărturii peste veacuri Timişeşli. Oaspeţii sînt conduşi la B. Bernstcin şi alţii.
„Maurul" este Karl Marx,
Aşa
să devină o ţara cu o industrie pu­ tica partidului, asigurăm înainta­ sfatul popular din comună, unde In­ era numit dc ai săi din pricina te­
ternic dezvoltată şi cu o agricul­ rea naţiunii noastre spre cele mai ginerul agronom Ion Cocîrtă prezintă nului brun şi a bărbii negre. „Ge­
tură înaintată. Sîntem pe un drum înalte culmi ale culturii şi civiliza­ ale geniului creator rezultatele actuale ale cooperativei, neralul*' este porecla pe care i-au Teorii şi modele
bun. Congresul al lX-Iea a trasat ţiei. crescute faţă dc anii precedenţi. Pen­ dat-o prietenii săi lui Engcls, ale
tru viitor, cooperativa îşi propune să
extindă şl mat mult suprafeţele iri­ cărui cunoştinţe in domeniul ştiin- ale creşterii economice
gate, să dezvolte sectorul zootehnic şl
Inlîinpinat cu vii şi îndelungi a- chipează minunat şî dezvoltă, In Tncetxrarea de a cunoaşte posibi­
plauze, a luat cuvîntul tovarăşul condiţiile noi ale orîuduirii socia­ producţia acestuia, lităţile de aproximare a realităţii,
Pe locurile de NICOLAE CEAUSESCU. liste, tot ceea ce a creat poporul La Ieşirea din 6ediul sfatului popu­ pe care teoriile şî modelele creşte­
Ne aflăm în Cetatea Neamţului, nostru mai bun, de-a lungul seco­ lar, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a- rii economice le oferă statelor ca­
care, secole de a rîndul, a constituit lelor Rezultatele dobîndite se ba­ dreseazfi numeroşilor locuitori pre­ pitaliste Industriale, constituie firul
Creangă şi un puternic punct de apărare împo­ zează pe cele mai înaintate cuceriri zenţi felicitări pentru frumoasele suc­ conducător al acestei lucrări şi tot­
odată principalul el obiectiv.
ale omenirii în ştiinţă şi cultură,
triva acelora care au încercat să co­
tropească tara noastră, să împiedice fiindcă numai sintetizind şi dez- cese dobîndite, urîndu-le să obţină Sînt prezentate caracteristicile
poporul nostru să-şi făurească o voltind pe o treapta superioara tot noi realizări în întărirea cooperativei, generale ale teoriilor şi modelelor
viaţă liberâ şi independentă. Sub­ coca cc a creai mai valoros munca şi sporindu-şl astfel contribuţia la bună­ creşterii economice, sînt analizate
In cea do-a doua zi a vizitei în nalbe, cu mfighiran şi busuioc, un gîndirea omenească este posibila noţiuni utilizate de autorii teoriilor
legiunea Bacău, tovarăşii Nicolae cor de humuieşteni intonează melodia liniind că istoria legendară a Cetă­ făurirea socialismului şi comunis­ starea Întregii populaţii. creşterii economice.
ţii Neamţului — despre care
au
Ceauşescu, Ion Gheorghe Maurer, „Pupăza din tei". Oaspeţii sini Invi­ scris atit de mult cronicarii, mului, asigurarea condiţiilor de via­ O scurtă oprire în comuna Motca
Petre Blajovici şi Dumitru Coliu, taţi să guste faguri de. miere rinduiti istoricii, poeţii, scriitorii, poves­ ţă civilizata pentru oamenii mun­ din raionul Paşcani. Conducătorii de In ultima parte a cărţii este pre­
şi-au continuat călătoria, plecînd în străchini si să bou apă liumuloştea- tind eroicele lapte ale ncinvinşilor cii. De aceea, noi cinstim tradiţiile, partid şi de slat sînt salutat! — cu zentat un model propriu al creşte­
de la Piatra Neamţ spre Tîrgu nfi din căni de lut F.i inlră apoi în plăieşt — este o dovadă a forţei tot ceea ce are bun, înaintat, în tre­ rii instabile a economici capitalis­
Neamţ tinda casei de unde glasul lui Sado- şi invincibilităţii poporului român cutul său poporul român. Referln- prilejul scurtei treceri prin regiunea te. Preocuparea. în construirea a-
cestuî model, a fost aceea a deter­
Satele de pe intreg traseul s-au vennu, imprimat pe bandă, reînvie Mulţi au încercat să cucerească a- du-se la faptul că nu pot fl igno­ Iaşi — de piimul secretar al Comite- 1 minării — pe baza teoriei marxis­
deşteptat încă din zoii, localnicii clipa amintirilor, intr-o lectură oma­ ce$te meleaguri frumoase şi înflo­ rate actele conlrare intereselor po­ tul ui regional de partid Iaşi, Mlu Do- 1 te a reproducţiei şi pe baza teoriei
ieşind în întîmpinarea oaspeţilor cu gială. C aceeaşi vatră, acelaşi slilp al ritoare, dar, aşa cum scria Kmincs- porului ale fostelor clase stâpîni- brescu. marxiste a crizelor economice — a
hornului, acelaşi tablou de familie din
flori um£de de rouă, Cu ramuri de poveslire şi pe care îl reînvie ocum cb, «cum veniră se făcură toţi o toare, vorbitorul a spus : Noi ştim Oaspeţii se alătură zecilor de local- J parametrilor instabilităţii reproduc­
brad. cu steaguri tricolore şi roşii. un grup de artişti amatori, laureaţi ai apă ş-un pămînl". Ei nu au pulul Insă să doljmitcăm ceea ce a fost nici, prinşi inlr-o însufleţită horă n ţiei şi ai crizei de supraproducţie.
Încă de departe, de pe serpenti­ bionalci de tcaiiu din 1965. îngenunchea poporul nostru — şi râu tocmai pentru a nu se mai re­
nele de la Bâlţăteşti se poate citi In încheierea vizitei, în corlco dn nimeni nu I va putea îngenunchea peta niciodată — asigurînd că po­ unirii.
urarea scrisă cu litere uriaşe pe onoore a casei mcmoiiale, conducă­ In drum spre Roman, un popas la
creştetul unei movile : „Bine aţi ve­ torii de partid şi de sloi au scris : niclodutâ. România se va înălţa tot porul român, care a devenit 6tapîn Hanul Ancuţei, locul unde altădată
nit'1. Urarea este reluată in şalutul „Am poposii cu adlncă emolie la cosa mai mîndră sub soare ! Moldovenii, pe soarta sa, să fie veci de veci stă- se intîlneau drumurile comerciale din­
lor de tovarăşii Nicolae Tănase, păitriluască a lui Ion Creangă, poves­ muntenii, transilvănenii — românii pînul României, s.ă-şi construiască
prim-secrefar ol Comitetului raional titor neîntrecut, artist remarcabil al •— au (ost întotdeauna oameni paş­ tre Ţara de Sus şi Ţara de Jos, unde ţelor militare stîrneau admiraţia
P.C.R. Tîrgu Neamţ, şi Ioan Hulu- cuvinlului, ieşil din rîndul celor mulţi viaţa aşa cum o doreşte el. trăgeau peste noapte şl-şi povesteau specialiştilor.
1 â. preşedintele sfatului popular care a înzeslret literatura română cu nici, primitori, n-nu rîvnit niciodată Arătînd în continuare că, în anii Intîmplări cunoscuţii eroi ai unor o- Volumul cuprinde amintiri des­
raional. la avutul altora, dar ci şi au apărat construcţiei socialiste, s-au obţinut pre cei doi întemeietori al socialis­
pagini lundamenlnle, unice prin forţa pere sadoveniene.
cei
mului ştiinţific, semnate de
Conducătorii dc partid şi de stat lor clocotitoare dc viată, prin opti­ întotdeauna cu vitejie patria, glia rezultate importante în dezvoltarea In înlimpinarc le-au ieşit Fraţii care i-au cunoscut — rude, m ili­ p i i i
se îndreaptă spre Humuleşti, pen­ mismul lor înalt, prin seva folclorică. strămoşească, Şi aceasla a făcut ca industriei, agriculturii, ştiinţei, cul­
tru a face un popas la „Casa părin- Numele iul Creangă, care a intrai in taro noastră să se înalţe continuu şi turii regiunii şi raionului, care cu­ Jderi, însoţiţi dn un grup dc călăreţi tanţi ai mişcării muncitoreşti in­ | C;CIMTnt3-41)H CRITICE
tească1’ n lui Ton Creangă. Hirniu- strălucirea artei universale, se vo în­ In fata hanului, primitoarea hangiţă ternaţionale ctc. linele dintre aceste
leştenil au venit, cu mie cu mare, scrie ca o expresie nemuritoare a în­ să devină un slat puternic, înfloritor nosc azi o viaţa înfloritoare, secre­ îl pofteşte pe conducătorii de partid pagini de amintiri ou mai apărut
să-l primească suşirilor de talent şi gemu ale po­ Cinstind tradiţiile glorioase de tarul general al CC. al P.C.R a şi de stat să sc ospăteze din bucalele în româneşte, altete sînt inedite.
Poposim pe „uliţa copilăriei". Se porului român, ridicate la deplina în­ luptă îndelungată purtată de înain­ spus : Regiunea Bacău, odinioară îmbietoare aflate pe mese. Honul A ii- Iute cuprind amănunte deosebit de
deschid brtrmele porţi, lăsindu-te florire in anii epocii socialiste". taşii noştri pentru libertate naţio­ una dintre regiunile cele maj îna­ cutei a oferit oaspeţilor momente evo­ importante privind condiţiile în
să cuprinzi ograda, taina acestei De lo casa lui Creangă, drumul ur­ nală şi socială, pentru o viaţă mai poiate. se numără astăzi printre care an militat şi şi-au scris nemu­
umile case ţărăneşli de unde s-a inează tirul Ozfinci spre comuna Vi* catoare ale vechilor obiceiuri moldo­ ritoarele opere Marx şî Engels şi
ridicat, spre cinstea limbii şi a li­ năton De la Branişte şi pînă la poa­ bună, noi aducem un omagiu ace­ regiunile fruntaşe ale ţării în ce veneşti. reconstituie figurile lor — două chi­
teraturii noastre, marele Ion lele Slăliorului, sute de tineri arcaşi lora cnre s-au jertfit pentru ca po­ priveşte dezvoltarea industrială, ni­ Coloana de maşini sc aşterne din puri luminoase de luptători care
Creangă. călări, îmbrăcaţi în pitoreşti costume porul român să-şi păstreze fiinţa, velul de viaţă al oamenilor muncii, nou Ia drum şi-au închinat întreaga viaţă cauzei kOlI* AKOHU
„Bine o ţi venit în casa strămoşului dc epocă, li salută pe oaspeţi cu să-şî poată organiza viaţa astăzi lată rezultate ale politicii marxist-le- celor ce muncesc, teoriei şi practi­
nostru Ion" I Urarea osie adresată cuşmele, condncîndu-i într-un Impre­ aşa cum o doreşte cl. Partidul nos­ nîniste a partidului nostru comu­
oaspeţilor de strănepoţii povestitoru­ sionant alai pinâ spre caso lui Mihail PAUL ANGHF.L j cii revoluţiei socialiste, imbinîn-
lui, profesorul Anton GrlgoMu, însoţii Sadoveanu tru comunist, continuatorul celor nist. care îşi închină întreaga acti­ PAUL DIACON ESCU du-şi activitatea ştiinţifică cu cca
de rudele familiei cohoritoare din Am înlral înlr-o grădină a linişiei maî bune tradiţii de luptă naţiona­ vitate intereselor poporului român! NICOLAE VAMVU politică şi socială.
neamul lui Creangă Din grădina cu şi reveriei, evocatoare ca o pagină lă şi socială ele poporului, întru­ La noi vin mnlli străini, ca lurîşd CONSTANTIN BLAGOVTCI I Printre autorii amintirilor figu-