Page 36 - Drumul_socialismului_1966_09
P. 36

PROLETARI  DIN  TOATE  TARILE.  UNITI-VA  I
                                                                                                                                                     Convorbiri  intre  delegaţia                                          3_r_  romana
                                                                                                                                                                                                                               t
                                                                                                                                                                                                                           i j
                                                                                                                                                                                                          care  a  participat  la  Congresul
                                                                                                                                                     Partidului  Comunist  Român                              internaţional  de  biofizică


                                                                                                                                                                                                              s-a  înapoiat  în  Capitală
                                                                                                                                                         şi  delegaţia  Partidului                         Sîmbătă  după-amiază  s-a  intors  in  Capitală  delegaţia

                                                                                                                                                                                                          română  condusă  de  conf.  dr.  Vasile  Vasilescu,  preşedin­
                                                                                                                                                                                                          tele  secţiei  de  biofizică  din  cadrul  Uniunii  Societăţilor
                                                                                                                                                          Comunist  din  Austria                          de  Ştiinte  Medicale,  care  a  participat  la  Congresul  in­
                                                                                                                                                                                                          ternaţional  de  biofizică  de  la  Vicna
                                                                                                                                                                                                           La  această  manifestare  ştiinţifică  internaţională,  caro
                                                                                                                                                                                                          a  reunit  biofizicieni  dc  mare  prestigiu  din  peste  30  de
                                                                                                                                                                                                          ţâri  ale  lumii,  reprezentanţii  ţării noastre au  prezentat
                                                                                                                                                       In  cursul  zilei  de  sînibătă,  la  CC.  al  P.C.R.  au  con­
                                                                                                                                                                                                          comunicări  cu  privire  la  problemele  actuale  ale  biolizicii
                                                                                                                                                     tinuat  convorbirile între  delegaţia  Partidului  Comunist
                                                                                                                                                                                                          contemporane.
                                                                                                                                                     Român  condusă  de  tovarăşul  Nicolae  Ceauşescu,  secre­                                (Agcrpres)
                    ANUL  XV III.  NR.  3637                    DUMINICA  11  SEPTEMBRIE  1966                         4  PAGINI  —  25  BANI        tar  general  al  CC.  al  P.C.R.,  şi  delegaţia  Partidului
                                                                                                                                                     Comunist  din  Austria,  condusă  de  tovarăşul  Franz  Muh-   Contract  cu  Regia  Naţională
                                                                                                                                                     ri,  preşedintele  Partidului  Comunist  din  Austria.
                                                                                                                                                       Convorbirile  s-au  desfăşurat  înlr-o  atmosferă  tovără­  a  Uzinelor  Renault  din  Franţa
                                                                                                                                                     şească,  de  caldă  prietenie.
                                                                                                                                                       Cele  două  delegaţii  au  stabilit  să  dea  publicităţii  un   pentru  construcţia  de  autoturisme,
            ÎNCHEIEREA vizitei  conducătorilor                                                                                                       comunicat  în  legătură  cu  vizita  delegaţiei  Partidului   autoutilitare  şi  alte  maşini
                                                                                                                                                     Comunist  din  Austria  in  Republica  Socialistă  România.
                                                                                                                                                                                                           întreprinderea  de  Stat  pentru  Comerţ  Exterior,  „In-
                                                                                                                                                                                                          dustriatimport"  şî  Regia  Naţională  a  Uzinelor  Renault
                                                                                                                                                      Shnbătă  Ia  amiază  a  fost  oferită  o  masă  in  cinslea   din  Franţa  au  îhcheiat  un  contract  eu  privire  la  fabri­
                           DE  PARTID                                          Şl          DE             STAT                                       tovarăşul  Franz  Muhri,  preşedintele  P.  C.  din  Austria.  maşini  derivate  în  Republica  Socialistă  România.
                                                                                                                                                                                                          caţia,  sub  licenţă  de  autoturisme,  autoutilitare  şi  alte
                                                                                                                                                     delegaţiei  Partidului  Comunist  din  Austria,  condusa  de
                                                                                                                                                                                                           Contiraotul  prevede  atit  realizarea  montajului  auto­
                                                                                                                                                                                     Ceauşescu,  Chivu
                                                                                                                                                      Au  luat  parte  tovarăşii  Nicolae
                                                                                                                                                                                                         ponente.  Producţia  va  începe  cu  tipul  Renault  16  şi  se
                                                                                                                                                     Stoica,  Ion  Gheorghe  Maurer,  Gheorghe  Apostol,  Alexan­  turismelor,  cit  şi  asimilarea  treptată  a  pieselor  com­
                                                                                                                                                     dru  Bîrlădeanu,  Paul  Niculescu-Mizil,  Leonte  Răulu,  Şte­  prevede  asimilarea  în  continuare  şi  a  altor  modele  de
                                                                                                                                                                                                         fabricaţie.
                                                                                                                                                     fan  Voitec —  membri ai  Comitetului  Executiv  al  C C. al   Capacitatea  alnuală  a  uzinei  va  fi  de  50 000  autove­
                                                                                                                                                                                                           Uzina  va  intra  în  producţie  la  începutul  anului  1969.
                                             REGIUNEA                                         BACĂU                                                  cretari  ai  C.C,  al  P.C.R.                       hicule.                              (Agerpres)  r:i
                                                                                                                                                     P.C.R.,  membri  supleanţi  ai  Comitetului  Executiv  şi  se­

                                                                                                                                                       Jcumecul înălţimilor


                 La  capătul  a  Tfouă  zile  de  entuziaste  şl  fructuoase  intîlnlrl  cu   In  zona  industrială
             m uncitorii,  ţăranii  cooperatori,  intelectualii  din  oraşele  şl  satele
             de  pe  frumoasele  meleaguri  ale  Bistriţei,  Trotuşului,  Şiretului,  vi­                                                               Apă  învolburată   de   promisiunea  dc  a  reveni   lem  acum  surprinşi  cînd   sa?  i-am  răspunde  fără
             neri  seara,  intr-o  atm osferă  de  m are  însufleţire,  s-a  încheiat  vizi­                                                          munte,  Valea   Feneşului   în  aceste  locuri  ce  ne-au   îniîlnim  aici  tot   alitea   ezitare:   frumoasă,   în-
             ta  in  regiunea  Bacău  a  conducătorilor  de  partid  şl  de  stat.  Vizita        a  Bacăului                                         oferă  celui  care  se  Încu­  încintat  peste  măsură  pasiuni  şi  preocupări  ca   cîntătoarc. Poftiţi de-o ve­
             a  prilejuit  o  puternică  m anifestare  a  dragostei  şi  ataşam entului                                                               metă  a-î  străbate  cursul   Continuăm  drumul  spre   in  oricare  alt  cămin  mun­  deţi  ! .  Foto-reporlaj
                                                                                                                                                                                                        citoresc.
                                                                                                                                                      pînă  la  obîr.şa  izvoarelor,
             faţă  de  partid,  a  hotărîrll  oam enilor  muncii  din  regiune  de  a                                                                 priveliştea   unui   peisaj   obîr.şia  izvoarelor. In  apa   Dacă  cineva  ne-ar  în­  realizat  de
                                                                                                                                                                               cristalină,  păstrăvi  argin­
             transpune  în  viaţă  obiectivele  stabilite  de  Congresul  al  IX-lea  al   De  la  intrarea  în  oraşul  Bacău   Oaspeţii  vizitează  apoi  secţiile  fa­  montan  neasemuit  de  fru­  tii  ne  fac  „propuneri"  a-   treba  —  cum  e  Feneşa­  SEBASTIAN  TRUŢA
             Partidului  Comunist  Român.  In  num ărul  de  astăzi  al  ziaru lu i:  re­  şi  pînâ  la  Complexul  de  industria­  bricii  de  mobilă,  dotate  cu  utilaje   mos.  Parcurgem  pe   jos   demenitoare.  Regretăm  că
             portaje  despre  continuarea  vizitei  în  reg iu n e;  întilnirea  cu  activul   lizare  a  lemnului,  oaspeţii  sînt  în­  moderne,  în  cea  mai  mare   parte   în.tortoeheatul  drum  fo­  n-am  luat  cu  noi  usten­  M a srr*- r  tim
                                                                                soţiţi  de  uralele  şi  ovaţiile  zecilor   realizate  de  industria  noastră  con­  restier  ee  ţine  firul  apei   silele  de  pescuit.
             regional  de  partid  şi  cuvîntarea  tovarăşului  Nicolae  Ceauşescu.  de  mii  de  locuitori  veniţi  pentru   structoare  de  maşini.  In  cartea  de   l'ugânindu-se  reciproc.  Pe   ...Treptat,  munţii  se  re­
                                                                                a-i  revedea,  în  ciuda  ploii  care  cer­  onoare  a  complexului  înalţii  oaspeţi   măsură  ce  ne  depărtăm   trag  în  culmi  domoale  şi
                                                                                ne  mărunt  de  cîteva  ore.      au  scris :                         de  ultimele  aşezări  ome­  petecul  de cer se  lărgeşte
                                                                                  La  intrarea  în  Complexul  de  in­  „Vizitînd  această  modernă  între­  neşti,  valea  se  îngustea­  tot  mai  mult.  După  cîtiva
                                                                                dustrializare  a  lemnului,  înalţii  oas­  prindere  in  care  lemnul  străvechi­  ză  si  cei  doi  versanţi  de­  kilometri  dăm  peste  un
                                                                                peţi  sînt  intîmpinaţi  de  tovarăşul   lor  păduri  ale  Moldovei  capătă  for­  vin  mai  prăpăstioşi.  Scă­  luminiş.  Rarii  drumeţi  ne
                                                                                Mihai  Suder,  ministrul  economiei   me  suple  şi  elegante,  urăm  harnicu­  pată  din  chinga  muntelui,   informează . că  sîntem  în
                                                                                forestiere,  de  conducători  ai  orga­  lui  colectiv  de  aici  noi  succese  în   apa  se  aruncă  de  pe  o   punctul  - numit   Lunca.              ’§mm
                                                                                                                                                                                                   c
                                                                                                                                                                               Schimbarea  de  decor
                                                                                nelor  locale  de  partid  şi  ai  comple­  realizarea  unor  produse  cu  înalte   stîncă  pe  alta  alcătuind   -tonifiantă;  Răsuflăm  pros-
                                                                                                                                                      o  succesiune  de  cascade
                                                                                                                  calităţi  de  confort,  durabilitate  şi
                                                                                xului,  de  sute  de  salariaţi.  In  holul
                de  pe  apa  Moldovei                                           blocului  administrativ,  oaspeţii  vi­  frumuseţe,  spre  folosul  a  mii  şi  mii   de  o  rară  frumuseţe.  îna­  . pelîmea  ozonului  montan.
                                                                                                                                                                                 Pînă  )a  aşezarea  fores­
                                                                                                                                                                      Drumul
                                                                                                                                                      intăm  cu  greu
                                                                                                                  de  familii,  pentru  ridicarea  presti­
                                                                                zitează  o  expoziţie  cuprinzînd  pro­
                                                                                dusele  realizate  in  fabricile  comple­  giului  mobilei  româneşti  peste  ho­  devine  tot  mai  anevoios.   tieră  din  Feneşasa,  dru­
                                                                                xului.  In  faţa  unei  machete,  S.  Bu-   tare".                    Vuietul  apei  pare  a  fi  o   mul  pare  mâi  scurt  deşi
             'Roman,  străveche  aşezare  la  apa   cinile  ce  revin  acestui  colectiv   în  chler.  directorul  complexului,   dă                  misterioasă  orgă  subtera­  mai  este  un'ceas'bun  de
           Moldovei.  Apropierea  oraşului  este   anii  cincinalului   Conducătorii   de  explicaţii  privind  fabricile  construi­  Adresîndu-se  celor  de  faţă,  tova­  nă  cu  infinite  inflexiuni   mers  . înainte  dc  a  face
           vestită  încă  de  departe  de  siluetele   partid  şi  de  stat  s-au  interesat  de  sta­  te  aici,  perspectivele  de  dezvoltare   răşul  Nicolae  Ceauşescu  a  spus:   în  glas.  cunoştinţă  cu  ospitalita­
            impunătoare  ale  halelor  uzinei  de   diul  actual  al  producţiei  şi  producti­                   Mi  se  pare  că  tovarăşii  aveau  de   Autocamioane  troznind   tea  gazdelor,  retina  peli­
                                                                                ale  acestui  important  obiectiv  al
           ţevi  —  efigie  sugestivă  a  Romanu­  vităţii  muncii,  de  gradul  de  folosire   industriei  prelucrării  lemnului.  Deşi   gînd  ca  aici  să  se  ţină  nişţe  cuvîn-   sub  povara  încărcăturii,   culei  retine  al  doilea  mo­
           lui  contemporan.  Lamjnoriştii  i-au   a  utilajelor  şi  spatiilor  de  producţie.  a  intrat  în  funcţiune  abia  în  anul   tări  mai  lungi,  dar  din  cauza  ploii   duc  spre depozitul  final,   ment  fotografic:  cabana
           mtîmpinat   pe   tovarăşii   Nicolae   In  legătură  cu  faptul  că  60  la  sută   1965,  complexul  a  livrat  pînă  acum   propun să renunţăm; Eu aş dori  numai   bogăţia  aurului  verde.  Nu   Feneşasa.                      uf*
           Ceauşescu,  Ion  Gheorghe  Maurer,   din  producţie  este  exportată,  tovarăşii   mobila  şi  binalele  necesare  pentru   să subliniez  necesitatea  de a vă stră­  oricine  poate  struni  sule­  In  pofida  faptului  că  ne
           Petic  Blajovici,  Dumitru  Coliu  în   Nicolae  Ceauşescu  şi  Ion  Gheorghe   circa  20.000  de  apartamente,  produ­  dui  să daţi producţie de  bună  calitate   le  de  cai  putere  ai  maşi­  aflăm  la  mare  depărtare
           acest  prim  popas  al  vizitei  in   Maurer  au  recomandat  o  grijă  sporită   sele  realizate  bucurîndu-se  de  apre­  — şi  mobilă şi  binale, şi plăci  fibro-   nilor.  Şoferii  sînt  adevă­  de  cel  mai  apropiat  oraş,   ♦  v.
           oraşul  lor  cu  dogoarea  dragostei   pentru  ridicarea  continuă  a  nivelului   cierea  beneficiarilor  interni  şi  ex-.   lemnoase.— pentru că numai  asa .veţi   raţi  virtuoşi  ai  volanului.   viata   forestierilor   nu-i   *  »&:
           pentru  partid, /  izyoritpv 'parcă  din   calităţii  în  aşaricl  îficit  ca  să  cores­              aduce  şi  dv.  contribuţia  la  îndepli­  Pentru  curajul,,  prezenta   lipsită  de  un  anumit  con­
           însăşi  -văpaia  flăcărilor  in  care   pundă  exigentelor  crescinde  ale  pie­  terni.               nirea  programului. stabilit  de  Con­  de  spirit  şi  promptitudi­  fort'/ 'De  la  TniVosul  cefi-
           iransfbimă  metalul  după  vrerea  lor.   lei  mondiale.  In  această  ordine   de   In  apropierea  blocului  adminis­  gresul  al  IX-lea al  partidului.  Vă  do­  nea  manevrelor  ce   le   nii  de  brad  al  bordeiului
           In  intlmpinare  ou  venit  ministrul  in­  idei,  referindu-se  la  viitoarea  extinde­  trativ,  constructorii  au  pus  temelia   resc  mult succes  în  munca  dv.  execută,  ar  merita  fieca­  şî  pînă  la  cabanele  din
           dustriei  metalurgice/  Ion  Marinescu,   re  a  uzinelor  —  laminorul  de  6  toii   unor  noi  obiective  din  cadrul  com­  In  continuare,  oaspeţii  au  vizitat   re  in  parte  un  poem.  Şi­  zid  cu  pat  şi  cearşafuri   mm
           directorul  general  al  uzinelor,  Vasile   şi  atelierul  de  ţevi  din  otel  aliat  —   plexului :  o  fabrică  ce  va  produce   unul  dintre  cele  mai  tinere  obiec­  rul  reflecţiilor  se  între­  imaculate,  e  un  salt  cu
           Sav,  reprezentanţi  ai  organelor  locale   secretarul  general  al  C.C.  a)  P.C.R.   anual  45.000  de  tone  de  plăci  fibro-   tive  industriale  construite  în  oraşul   rupe.  multiple  semnificaţii.  Do-
           de  partid  $i  de  stal.  ai  organizaţiei  de   şi  preşedintele  Consiliului  de  Miniştri   lemnoase  —  cea  mai  mare  de  acest   Bacău  —  Fabrica  de  bere,  intrată   Sînlem  captivat!  lot mai   borilorul  de  copaci,  sor-   ■  'Mm- j
           partid,  ai  sindicalului,  sute  şi  sule  de   au  indicat  să  se  tină  seama  la  dolare   fel  din  ţară,  o  fabrică  de  ambalaje   în  funcţiune  la  sfîrşitul  anului  tre­  mult  de  sălbăticia  peisa­  talorul,  mecanicul  dc  fu-   ■
           muncitori                          că  ţevile  ce  vor  fi  produse  trebuie  să   şi  una  de  elemente  prefabricate  din   cut.  In  întîmpinare  a  sosit   tov.   jului.  La  soare,  mercurul   nicular  şi  expeditorul  nu
                                             atingă  cele  mai  inalle  norme  inter­  lemn  destinate  construcţiilor  agri­
              In  fata  unei  scheme  ce  prezintă  în­                                                           Bucur  Şchiopu,  ministrul  industriei   tcrmometrului   urcă   la   mai  sint  dc  mult  nişte  i-                      l  mm
           făţişarea  de  azi  şi  de  mîine  a  între­  naţionale.             cole.  Prin  intrarea  lor  în  funcţiune,   alimentare.  Directorul  fabricii,  Ion   peste 30  grade  C,  dar  um­  zolatî  în  vîrful  muntelui.
           prinderii,  şi  a  unui  mare  grafic,   pe   Intîmpinaţi  peste  tot  cu  bucurie   la  sfîrşitul  cincinalului,   producţia   Budu,  prezintă  conducătorilor   de  bra  groasă  te  face  să  tre­  Mijloace   de   informare
           care  sînt  jalonate  în  cifre  elocvente   si  entuziasm   de   muncitori,   in-  complexului  va  fi  de  3  ori  mai                   muri.  Orizontul devine  tot   moderne  Si  lin  la  zi  cu
           evoluţia  şi  perspectivele  ei  dc  dez­                            mare  decit  cea  prevăzută  pentru  a-                               mai  limitat.  Cu  fiecare   noutatea  $i  nu  mai  sîn-
           voltare,  are  loc  o  discuţie  privind  sar-  (Continuare  în  pag.  a  2-a)  nul  1966.                 (Continuare  in  pag.  a  2-a))  pas  pătrundem  mai  adine
                                                                                                                                                      în  labirintul  silvestru  al
                                                                                                                                                      văii,  de  unde  nu  se  vede
                                                                                                                                                      dorit  un  petec  de  cer.
           în t iln ir ea  cu  a c t iv u l  d e  p a r tid  din  r eg iu n e                                                                         Apa  se  strecoară  cu  stă­
                                                                                                                                                      ruinţă  prin  caria  munte­
                                                                                                                                                      lui,  formind  cataracte  de
                                                                                                                                                      forme  şi  dimensiuni  bi­
             In  încheierea  vizitei  în  regiunea   Vorbitorul  s-a  referit  la  noua  tine­  centua  eforturile  îndreptate spre  mă­  bucurie  pentru  tot  ce  s-a  realizat  în   zare,  pentru  a  oferi  privi­
           Bacău,  conducătorii  de  partid  şi  de   reţe  a  regiunii,  ia  oraşele  apărute  in   rirea  efectivelor  de  animale  .şi  in   patria  noastră,  sub  conducerea  înţe­  rilor  o  fantastică  irosire
           stat  s-au  întilnît  cu  activul  de  partid   aceşti  ani.  la  suflul  nou  care  a  cu­  special  îmbunătăţirea  raselor şi creş­  leaptă  a  partidului.  Sînt  fericit  că,   de  energie.
           şi  au  participat  la  o  masă  tovără­  prins  fostele  cetăti  pomenite  în  hri­  terea  producţiei.  alături  de  toţi  oamenii  muncii,  pot   Aici,  munţii  cad  per­
           şească  oferită  cu  acest  prilej.  Erau   soavele  cronicarilor   moldoveni  —   Rodul  eforturilor, creatoare  depuse   aduce  o  contribuţie  modestă  la  rea­  pendicular  şi  sînt  atît  dc
           prezenţi  conducătorii  organelor  lo­  Piatra  Neamţ  şi  Roman.    de  oamenii  muncii  în  frunte  cu  co­  lizarea  acestei  măreţe  opere.  aproape  unii  de  alţii,  că
           cale  de  partid,  de  stat  şi  obşteşti,   După  cc  a  arătat  că  numai  in  anii   muniştii,  rezultatele  obţinute  în  dez­  Cuvinte  dc  salut  a  rostit  şî  tov.   sînt  gata  să  se  bată  cap
           vechi  membri  de  partid,  directori   şesenalului  producţia  globală  indus­  voltarea  economică  şi  culturală  a  re­  Ion  Căciulcanu,  membru  al   P.C.R.   în  cap  spre  a  dărui  apa
           ri?  întreprinderi  şi  unităţi  agricole   trială  a  crescut  de  peste  două  ori  şi   giunii  noastre  —  a  subliniat  vorbi­  din  anul  1921, care  a  urat  conducăto­  vie  Ain  poveste.  In  acest
           socialiste,  muncitori,  ţărani  coope­  jumătate,  el  a  făcut  un  scurt  bilanţ   torul  —  se  datoresc  totodată  în  mă­  rilor  de  partid  si  de  stat  viaţă  lungă   colt,  natura  a  zămislit  li­
           ratori,  oameni  de  ştiinţă,  artă  şi  cul­  al  succeselor  obţinute  in  agricultură,   sură  hotăritoare  ajutorului  şi  îndru­  şi  putere  de  muncă  pentru  realizarea   na  din  cele  mai  ciudate
           tură.  generali  şi  ofiţeri  superiori.  apoi  a  prezentat  un   sumar  tablou   mării  primite  din  partea  conducerii   hotăririlor  Congresului,  spre  binele   frumuseţi  ale  ei,  singura
                                                                                                                  poporului  nostru.
             Salutînd  pe  conducătorii  de  partid   îlustrînd  ridicarea  continuă  a  nive­  partidului  şi  statului  nostru.                     suficientă  spre  a  compen­
           şi  de  stat,  în  numele  oamenilor  mun­  lului  de  trai  material  şi  cultural  al   Organele  şi  organizaţiile  de  partid   In cuvîntul său, tov.  Grigore  Gheor­  sa  toată  osteneala  de-a  o
           cii  din  regiunea  Bacău,  tovarăşul   oamenilor  muncii.          din  regiunea  noastră  desfăşoară o  in­  ghe,  prim-seeretar al  Comitetului  re­  vedea  Oamenii  au  bote­
           Gheorghe  Roşu,   prim-secretar  al   In  noul  plan  cincinal  — a  subliniat   tensă  muncă  politico-organîzatorieă   gional  al  U.T.C.,  a  spus :  In  tot  ce   zat  simbolic  mirifica  pri­
           Comitetului  regional  de  partid,  a   vorbitorul  —  regiunii  Bacău  i-au  fost   în  vederea  întăririi  partidului,  a  indi­  s-a  realizat  în  regiunea  noastră.  în   velişte:  „Pietrele  caprei",
           spus.  printre  altele :  Vizita  pe  care   alocate  fonduri  de  investiţii  în  valoa­  cării  nivelului  de  pregătire  ideologi­  anii  şese-nalului.  este  materializată  şi   (fotografia  din  dreapta),
           dumneavoastră  aţi  făcut-o  in  re­  re  de  peste  13  miliarde  lei,  urmînd   că  a   comuniştilor,  a  îmbunătăţirii   o  parte  din  energia  noastră.  Ne  an-  îmbrăţişăm emoţionaţi eu
           giunea  noastră  a  constituit  pentru   ca  în  1970  producţia  globală  indus­  continue  y  formelor  şi  metodelor  dc                privirea  decorul,  nu  fără
           noi.  pentru  toti  locuitorii  regiunii,   trială  să  fie  cu  53  la  sută  mai  mare   activitate.     (Continuare  în  pag.  a  2-a)
           un  minunat  prilej  de  manifestare   decit  in  anul  1965.   Productivitatea   In  încheiere,  vorbitorul  a  spus :
           a  dragostei,  recunoştinţei  şi  devo­  muncii  in  industrie  va  creşte  in  anii   Organele  si  organizaţiile  de  partid
           tamentului  faţă  de  partidul  nostru   cincinalului  pe  ansamblul  regiunii  cu   şi'  de  stat  din  regiunea  Bacău,  toţi                                                             S W    H  H  B B H    B B n n
           comunist,   faţă  de  Comitetul   său   40  la  sută,  pe  această  cale  urmînd  a   oamenii  muncii  care  trăiesc  pe  me­
           Central,  care  conduce  cu  clarviziu­  ■se.obţine  82  la  sută  din  sporul  pro­  leagurile  aflate  pe  Valea  Bistriţei  si
           ne  poporul  român  pe  drumul  socia­  ducţiei  globale.  De  asemenea,  se  pre­  a  Trotuşului,  pe  Valea  Şiretului şi la
           lismului,  pentru  ridicarea  Republi­  vede  construirea  a  peste  40  de  secţii   poalele  Ceahlăului,  vor   munci  cu
           cii  noastre  socialiste  pe  culmile  lu­  şi  întreprinderi  noi  în  industrie  si  a-   nestăvilit  entuziasm  sub  steagul  iu­  P R E T E N Ţ IIL E   B E N E F IC IA R U L U I
           minoase  ale  bunăstării,  culturii  şi   gricultură,  precum  şi  modernizarea şi   bitului  nostru  partid,  sub conducerea
           civilizaţiei.                     reutilarea  unui  mare  număr  din  uni­  încercatului  său   Comitet  Central,
            Vorbitorul  a  arătat  în  continuare   tăţile  existente.         pentru  construirea  socialismului  şi
           că.  datorită  aplicării  consecvente  a                            comunismului,  pentru  înflorirea  pa­
           politicii  partidului  de  industrializare   Obiectivele  stabilite  de  cel   de-al   triei  noastre  iubite
                                             IX-lea  Congres  al  P.C.R.  deschid  a-
           a  întregii  ţări.  economia  regiunii  Ba­  grieulturii  legiunii  Bacău  perspecti­                          S Î N T                        J U S T I F I C A T E
           cău  s-a  transformat  radical,  reali -                              Luind  cuvîntul,  tov.  Ion  Lascăr,
           zînd  în  prezent  întreaga  producţie  a   ve  luminoase.          membru  al  P.C.R.  din  1921,  a  spus :
           anului  1938  în  numai  20  de  zîlc.  In  anii  noului  cincinal  se  vor  ac­  Ca  vechi  ilegalist,  simt  o  deosebită
                                                                                                                    Nu  spunem  o  noutate  dacă  afir­  te  'drumurile  de  acces,  conform  pla­
                                                                                                                  măm  că  un  nou  obiectiv  industrial   nului,  pînâ  la  gura  minei  Mesteacăn,
                                                                                                                  pus  în  funcţiune  este  opera  proiec­  pentru  ca  atît  aprovizionarea  şantie­
                                                                                                                  tantului,  a  constructorului .şi  a  bene­  rului  cit  şi  a  minei  să  se  poată  face   m  j t r i r r i F i
                                                                                                                  ficiarului.  Sînt cei  trei  factori  care  a-   în  bune  condiţitini.  Constructorul  a
                                                                                                          a       sigură,  pe  tot  parcursul   execuţiei,   promis,  dar  nu  s-a  ţinut  de  cuvînt.        ivi
                                                                                                                  bunul  mers  al  lucrărilor.  Cum  e  f i­
                                                                                                                                                    „Din  această  cauză  la  începutul  anu­
                                                                                                                  resc, între ei  trebuie să existe o strîn-   lui  1966  a  trebuit  să  oprim  unele  lu­
                                                                                                                  să colaborare,  ajutor si  înţelegere  re­  crări  din  subteran  şi,  pe  fonduri  de
                                                                                                                  ciprocă.  Aceste  relaţii  sînt  caracteris­  producţie, să  transportăm piatră  pen­
                                                                                                       'M         tice  majorităţii  şantierelor  pe  care   tru  a  improviza  un  drum  de  trece­  Electrificări  rurale  Noi  mijloace
                                                                                                                  se  construiesc  noi  obiective  indus­
                                                                                                                  triale  şi  civile.  Discuţiile,  care  une­  re  —  ne  spunea  tehnicianul  Nicolae
                                                                                                                                                    Corirjda.  Intîrzierea  execuţiei  la  sta­
                                                                                                                  ori  se  nasc  Intre  cei  trei  participanţi   ţia  de  inhaldare  a  sterilului  ne  pro­  Lucrătorii  întreprinderii  regio­  de  transport  auto
                                     ,v
                                                                                                                  în  timpul  execuţiei,  sînt  de  natură   voacă  şi  In  prezent  mari   greutăţi,   nale  de  electricitate  Hunedoara-
                    ■ ■K W   *5  $                                                                                să  duca  la  găsirea  celor  mai  bune   pentru  eâ  trebuie  să  folosim  15  oa­  Deva  desfăşoară  o  activitate  rod­
                                                                                                                  soluţii  de  lucru,  la  găsirea'posibilită­  meni  pe  schimb  la  descărcarea  ma­  nică  in  scopul  electrificării  a  noi   Tovarăşa  Eva  Moise,  de  la  Di­
                                                                                                                  ţilor  de  scurtare  a  perioadei  de  con­  nuală.  Pentru  execuţia  ei  s-au  sta­  sate  de  ipe   cuprinsul   regiunii   recţia  regională  a  transporturilor
                                                                                                                  strucţie.  Am  urmărit  această  idee  in   bilit  pînâ  acum  mai  multe  termene   noastre.  De  la  începutul  anului  şi   auto,  ne-a  informat  că  anul  aces­
                                rmm                                                                               discuţiile  purtate  cu   dirigintele  de   de  punere  în   funcţiune,  dar  con­  pînă  în  prezent  au  fost  electri­  ta,  în  scopul  îmbunătăţirii  deser­
                                                                                                                                                                                                                         virii  cetăţenilor  şi  a  întreprinde­
                                                                                                                                                                                                            printre  care
                                                                                                                                                                                         ficate  16  localităţi
                                                                                                                  şantier şi  cu  conducerea  L  M.  Ţebea,
                                                                                                                  întreprinderea  beneficiara  a  lucrări­  structorul  nu  le-a  respectat*.  La  toa­  HoLdea  şi  Tisa  (llia).  Ocolişul  Mic   rilor.  autobazele  din  regiune  vor
                                                                                                                                                    te acestea  mai  trebuie  adăugat  faptul
                                                                                                                  lo r ce  Ie  execută  şantierul  TC.M.M.   că se manevrează  lunar in  plus  apro­  (Orâştie).   Ostrovel,   Suseni   şi   fi  dotate cu  noi  mijloace  de  trans­
                                                                                                                  Teliue  —  lotul  Brad,  la  amenajările   ximativ  4.000  de  vagonete  cu  steril,   Brazi  (Haţeg).  port.  Pînă  la  sfîrşitul  anului,  par­
                                                                                                                  de  la  suprafaţa  noii  mine  Mestea­  că  locomotivele  de  mină  deşi  merg   Zilele  acestea  se  lucrează  la  e-   cul  auto  va  creşte  cu  încă  82
                                                                                         : ■ 3 B l  ■             căn.  Interlocutorii  insă  .şi-au  mani­  fără  întrerupere,  nu  sînt  utilizate  la   lectrificarea  altor  14  sate,  iar  de   autocamioane  de  3  şi  5  tone.  200
                                                                                                                  festat  nemulţumirea   faţă  de  felul   capacitate, că  minerii  de  la  înaintări   săptămîna  viitoare   electricienii   autobasculante.  55  autobuze  şi  al­
                                                                                                                  cum  lucrează  constructorul,  pretin-   nu  pot  fi  aprovizionaţi  corespunză­  voi*  fi  oaspeţii   locuitorilor  din   te  mijloace  de  transport.
                                                                                                                  zind  executarea  unor  lucrări   con­  tor.  Tot  datorită  drumurilor  de  acces                       Multe  din  aceste  maşini  au  şi
                                                                                                                  form  planului.  Care  sînt  cauzele  a-   neexeoutate, cărbunele care se  extra­  Stânija,  Baldovin.  Rişculiţa  (Brad)   fost  livrate.  Astfel,  numai  în  lu­
                                                                                                                  cestor  pretenţii ? Sînt  ele  justificate?  ge  din  lucrările  de  deschidere  nu  şi  Pirita  (Alba)  Pînă  la  sfîrşitul   nile   iulie  şi   august   unităţile
                                                                                                                    înainte  d>e  a  face  orice  afirmaţie,                             anului,  numărul  localităţilor  elec­  D.R.T A.  din  regiune  au  primit  13
                   Dală  recent  in  lolosintă,  casa  de  cultură  din  Petroşani  a  devenit  cei\(rul  de   inlitnirc  al   sutelor  de  ar-   să  dăm curs faptelor.  încă în  toamna   S.  POP  trificate  din  regiunea  Hunedoara   autobuze.  45  autobasculante  şi  10
              lişli  amatori  din  Valea  Jiului.  Muzica,  poezia,   dansul,   pictura,   spectacolele  elc„  găsesc  aici  un  cadru  optim   anului  trecut  I.  M.  Ţebea  a  (inter­  va  ajunge  la  461.          autocamioane  noi.
             dc  alirmarc.                                                              Foto  ;  V.  ONOIU        venit  pe  lingă  constructor  să  execu­  (Continuare  în  pag.  a  3-a)
   31   32   33   34   35   36   37   38   39   40   41