Page 36 - Drumul_socialismului_1966_09
P. 36
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNITI-VA I
Convorbiri intre delegaţia 3_r_ romana
t
i j
care a participat la Congresul
Partidului Comunist Român internaţional de biofizică
s-a înapoiat în Capitală
şi delegaţia Partidului Sîmbătă după-amiază s-a intors in Capitală delegaţia
română condusă de conf. dr. Vasile Vasilescu, preşedin
tele secţiei de biofizică din cadrul Uniunii Societăţilor
Comunist din Austria de Ştiinte Medicale, care a participat la Congresul in
ternaţional de biofizică de la Vicna
La această manifestare ştiinţifică internaţională, caro
a reunit biofizicieni dc mare prestigiu din peste 30 de
ţâri ale lumii, reprezentanţii ţării noastre au prezentat
In cursul zilei de sînibătă, la CC. al P.C.R. au con
comunicări cu privire la problemele actuale ale biolizicii
tinuat convorbirile între delegaţia Partidului Comunist
contemporane.
Român condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secre (Agcrpres)
ANUL XV III. NR. 3637 DUMINICA 11 SEPTEMBRIE 1966 4 PAGINI — 25 BANI tar general al CC. al P.C.R., şi delegaţia Partidului
Comunist din Austria, condusă de tovarăşul Franz Muh- Contract cu Regia Naţională
ri, preşedintele Partidului Comunist din Austria.
Convorbirile s-au desfăşurat înlr-o atmosferă tovără a Uzinelor Renault din Franţa
şească, de caldă prietenie.
Cele două delegaţii au stabilit să dea publicităţii un pentru construcţia de autoturisme,
ÎNCHEIEREA vizitei conducătorilor comunicat în legătură cu vizita delegaţiei Partidului autoutilitare şi alte maşini
Comunist din Austria in Republica Socialistă România.
întreprinderea de Stat pentru Comerţ Exterior, „In-
dustriatimport" şî Regia Naţională a Uzinelor Renault
Shnbătă Ia amiază a fost oferită o masă in cinslea din Franţa au îhcheiat un contract eu privire la fabri
DE PARTID Şl DE STAT tovarăşul Franz Muhri, preşedintele P. C. din Austria. maşini derivate în Republica Socialistă România.
caţia, sub licenţă de autoturisme, autoutilitare şi alte
delegaţiei Partidului Comunist din Austria, condusa de
Contiraotul prevede atit realizarea montajului auto
Ceauşescu, Chivu
Au luat parte tovarăşii Nicolae
ponente. Producţia va începe cu tipul Renault 16 şi se
Stoica, Ion Gheorghe Maurer, Gheorghe Apostol, Alexan turismelor, cit şi asimilarea treptată a pieselor com
dru Bîrlădeanu, Paul Niculescu-Mizil, Leonte Răulu, Şte prevede asimilarea în continuare şi a altor modele de
fabricaţie.
fan Voitec — membri ai Comitetului Executiv al C C. al Capacitatea alnuală a uzinei va fi de 50 000 autove
Uzina va intra în producţie la începutul anului 1969.
REGIUNEA BACĂU cretari ai C.C, al P.C.R. hicule. (Agerpres) r:i
P.C.R., membri supleanţi ai Comitetului Executiv şi se
Jcumecul înălţimilor
La capătul a Tfouă zile de entuziaste şl fructuoase intîlnlrl cu In zona industrială
m uncitorii, ţăranii cooperatori, intelectualii din oraşele şl satele
de pe frumoasele meleaguri ale Bistriţei, Trotuşului, Şiretului, vi Apă învolburată de promisiunea dc a reveni lem acum surprinşi cînd sa? i-am răspunde fără
neri seara, intr-o atm osferă de m are însufleţire, s-a încheiat vizi munte, Valea Feneşului în aceste locuri ce ne-au îniîlnim aici tot alitea ezitare: frumoasă, în-
ta in regiunea Bacău a conducătorilor de partid şl de stat. Vizita a Bacăului oferă celui care se Încu încintat peste măsură pasiuni şi preocupări ca cîntătoarc. Poftiţi de-o ve
a prilejuit o puternică m anifestare a dragostei şi ataşam entului metă a-î străbate cursul Continuăm drumul spre in oricare alt cămin mun deţi ! . Foto-reporlaj
citoresc.
pînă la obîr.şa izvoarelor,
faţă de partid, a hotărîrll oam enilor muncii din regiune de a priveliştea unui peisaj obîr.şia izvoarelor. In apa Dacă cineva ne-ar în realizat de
cristalină, păstrăvi argin
transpune în viaţă obiectivele stabilite de Congresul al IX-lea al De la intrarea în oraşul Bacău Oaspeţii vizitează apoi secţiile fa montan neasemuit de fru tii ne fac „propuneri" a- treba — cum e Feneşa SEBASTIAN TRUŢA
Partidului Comunist Român. In num ărul de astăzi al ziaru lu i: re şi pînâ la Complexul de industria bricii de mobilă, dotate cu utilaje mos. Parcurgem pe jos demenitoare. Regretăm că
portaje despre continuarea vizitei în reg iu n e; întilnirea cu activul lizare a lemnului, oaspeţii sînt în moderne, în cea mai mare parte în.tortoeheatul drum fo n-am luat cu noi usten M a srr*- r tim
soţiţi de uralele şi ovaţiile zecilor realizate de industria noastră con restier ee ţine firul apei silele de pescuit.
regional de partid şi cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu. de mii de locuitori veniţi pentru structoare de maşini. In cartea de l'ugânindu-se reciproc. Pe ...Treptat, munţii se re
a-i revedea, în ciuda ploii care cer onoare a complexului înalţii oaspeţi măsură ce ne depărtăm trag în culmi domoale şi
ne mărunt de cîteva ore. au scris : de ultimele aşezări ome petecul de cer se lărgeşte
La intrarea în Complexul de in „Vizitînd această modernă între neşti, valea se îngustea tot mai mult. După cîtiva
dustrializare a lemnului, înalţii oas prindere in care lemnul străvechi ză si cei doi versanţi de kilometri dăm peste un
peţi sînt intîmpinaţi de tovarăşul lor păduri ale Moldovei capătă for vin mai prăpăstioşi. Scă luminiş. Rarii drumeţi ne
Mihai Suder, ministrul economiei me suple şi elegante, urăm harnicu pată din chinga muntelui, informează . că sîntem în
forestiere, de conducători ai orga lui colectiv de aici noi succese în apa se aruncă de pe o punctul - numit Lunca. ’§mm
c
Schimbarea de decor
nelor locale de partid şi ai comple realizarea unor produse cu înalte stîncă pe alta alcătuind -tonifiantă; Răsuflăm pros-
o succesiune de cascade
calităţi de confort, durabilitate şi
xului, de sute de salariaţi. In holul
de pe apa Moldovei blocului administrativ, oaspeţii vi frumuseţe, spre folosul a mii şi mii de o rară frumuseţe. îna . pelîmea ozonului montan.
Pînă )a aşezarea fores
Drumul
intăm cu greu
de familii, pentru ridicarea presti
zitează o expoziţie cuprinzînd pro
dusele realizate in fabricile comple giului mobilei româneşti peste ho devine tot mai anevoios. tieră din Feneşasa, dru
xului. In faţa unei machete, S. Bu- tare". Vuietul apei pare a fi o mul pare mâi scurt deşi
'Roman, străveche aşezare la apa cinile ce revin acestui colectiv în chler. directorul complexului, dă misterioasă orgă subtera mai este un'ceas'bun de
Moldovei. Apropierea oraşului este anii cincinalului Conducătorii de explicaţii privind fabricile construi Adresîndu-se celor de faţă, tova nă cu infinite inflexiuni mers . înainte dc a face
vestită încă de departe de siluetele partid şi de stat s-au interesat de sta te aici, perspectivele de dezvoltare răşul Nicolae Ceauşescu a spus: în glas. cunoştinţă cu ospitalita
impunătoare ale halelor uzinei de diul actual al producţiei şi producti Mi se pare că tovarăşii aveau de Autocamioane troznind tea gazdelor, retina peli
ale acestui important obiectiv al
ţevi — efigie sugestivă a Romanu vităţii muncii, de gradul de folosire industriei prelucrării lemnului. Deşi gînd ca aici să se ţină nişţe cuvîn- sub povara încărcăturii, culei retine al doilea mo
lui contemporan. Lamjnoriştii i-au a utilajelor şi spatiilor de producţie. a intrat în funcţiune abia în anul tări mai lungi, dar din cauza ploii duc spre depozitul final, ment fotografic: cabana
mtîmpinat pe tovarăşii Nicolae In legătură cu faptul că 60 la sută 1965, complexul a livrat pînă acum propun să renunţăm; Eu aş dori numai bogăţia aurului verde. Nu Feneşasa. uf*
Ceauşescu, Ion Gheorghe Maurer, din producţie este exportată, tovarăşii mobila şi binalele necesare pentru să subliniez necesitatea de a vă stră oricine poate struni sule In pofida faptului că ne
Petic Blajovici, Dumitru Coliu în Nicolae Ceauşescu şi Ion Gheorghe circa 20.000 de apartamente, produ dui să daţi producţie de bună calitate le de cai putere ai maşi aflăm la mare depărtare
acest prim popas al vizitei in Maurer au recomandat o grijă sporită sele realizate bucurîndu-se de apre — şi mobilă şi binale, şi plăci fibro- nilor. Şoferii sînt adevă de cel mai apropiat oraş, ♦ v.
oraşul lor cu dogoarea dragostei pentru ridicarea continuă a nivelului cierea beneficiarilor interni şi ex-. lemnoase.— pentru că numai asa .veţi raţi virtuoşi ai volanului. viata forestierilor nu-i * »&:
pentru partid, / izyoritpv 'parcă din calităţii în aşaricl îficit ca să cores aduce şi dv. contribuţia la îndepli Pentru curajul,, prezenta lipsită de un anumit con
însăşi -văpaia flăcărilor in care pundă exigentelor crescinde ale pie terni. nirea programului. stabilit de Con de spirit şi promptitudi fort'/ 'De la TniVosul cefi-
iransfbimă metalul după vrerea lor. lei mondiale. In această ordine de In apropierea blocului adminis gresul al IX-lea al partidului. Vă do nea manevrelor ce le nii de brad al bordeiului
In intlmpinare ou venit ministrul in idei, referindu-se la viitoarea extinde trativ, constructorii au pus temelia resc mult succes în munca dv. execută, ar merita fieca şî pînă la cabanele din
dustriei metalurgice/ Ion Marinescu, re a uzinelor — laminorul de 6 toii unor noi obiective din cadrul com In continuare, oaspeţii au vizitat re in parte un poem. Şi zid cu pat şi cearşafuri mm
directorul general al uzinelor, Vasile şi atelierul de ţevi din otel aliat — plexului : o fabrică ce va produce unul dintre cele mai tinere obiec rul reflecţiilor se între imaculate, e un salt cu
Sav, reprezentanţi ai organelor locale secretarul general al C.C. a) P.C.R. anual 45.000 de tone de plăci fibro- tive industriale construite în oraşul rupe. multiple semnificaţii. Do-
de partid $i de stal. ai organizaţiei de şi preşedintele Consiliului de Miniştri lemnoase — cea mai mare de acest Bacău — Fabrica de bere, intrată Sînlem captivat! lot mai borilorul de copaci, sor- ■ 'Mm- j
partid, ai sindicalului, sute şi sule de au indicat să se tină seama la dolare fel din ţară, o fabrică de ambalaje în funcţiune la sfîrşitul anului tre mult de sălbăticia peisa talorul, mecanicul dc fu- ■
muncitori că ţevile ce vor fi produse trebuie să şi una de elemente prefabricate din cut. In întîmpinare a sosit tov. jului. La soare, mercurul nicular şi expeditorul nu
atingă cele mai inalle norme inter lemn destinate construcţiilor agri
In fata unei scheme ce prezintă în Bucur Şchiopu, ministrul industriei tcrmometrului urcă la mai sint dc mult nişte i- l mm
făţişarea de azi şi de mîine a între naţionale. cole. Prin intrarea lor în funcţiune, alimentare. Directorul fabricii, Ion peste 30 grade C, dar um zolatî în vîrful muntelui.
prinderii, şi a unui mare grafic, pe Intîmpinaţi peste tot cu bucurie la sfîrşitul cincinalului, producţia Budu, prezintă conducătorilor de bra groasă te face să tre Mijloace de informare
care sînt jalonate în cifre elocvente si entuziasm de muncitori, in- complexului va fi de 3 ori mai muri. Orizontul devine tot moderne Si lin la zi cu
evoluţia şi perspectivele ei dc dez mare decit cea prevăzută pentru a- mai limitat. Cu fiecare noutatea $i nu mai sîn-
voltare, are loc o discuţie privind sar- (Continuare în pag. a 2-a) nul 1966. (Continuare in pag. a 2-a)) pas pătrundem mai adine
în labirintul silvestru al
văii, de unde nu se vede
dorit un petec de cer.
în t iln ir ea cu a c t iv u l d e p a r tid din r eg iu n e Apa se strecoară cu stă
ruinţă prin caria munte
lui, formind cataracte de
forme şi dimensiuni bi
In încheierea vizitei în regiunea Vorbitorul s-a referit la noua tine centua eforturile îndreptate spre mă bucurie pentru tot ce s-a realizat în zare, pentru a oferi privi
Bacău, conducătorii de partid şi de reţe a regiunii, ia oraşele apărute in rirea efectivelor de animale .şi in patria noastră, sub conducerea înţe rilor o fantastică irosire
stat s-au întilnît cu activul de partid aceşti ani. la suflul nou care a cu special îmbunătăţirea raselor şi creş leaptă a partidului. Sînt fericit că, de energie.
şi au participat la o masă tovără prins fostele cetăti pomenite în hri terea producţiei. alături de toţi oamenii muncii, pot Aici, munţii cad per
şească oferită cu acest prilej. Erau soavele cronicarilor moldoveni — Rodul eforturilor, creatoare depuse aduce o contribuţie modestă la rea pendicular şi sînt atît dc
prezenţi conducătorii organelor lo Piatra Neamţ şi Roman. de oamenii muncii în frunte cu co lizarea acestei măreţe opere. aproape unii de alţii, că
cale de partid, de stat şi obşteşti, După cc a arătat că numai in anii muniştii, rezultatele obţinute în dez Cuvinte dc salut a rostit şî tov. sînt gata să se bată cap
vechi membri de partid, directori şesenalului producţia globală indus voltarea economică şi culturală a re Ion Căciulcanu, membru al P.C.R. în cap spre a dărui apa
ri? întreprinderi şi unităţi agricole trială a crescut de peste două ori şi giunii noastre — a subliniat vorbi din anul 1921, care a urat conducăto vie Ain poveste. In acest
socialiste, muncitori, ţărani coope jumătate, el a făcut un scurt bilanţ torul — se datoresc totodată în mă rilor de partid si de stat viaţă lungă colt, natura a zămislit li
ratori, oameni de ştiinţă, artă şi cul al succeselor obţinute in agricultură, sură hotăritoare ajutorului şi îndru şi putere de muncă pentru realizarea na din cele mai ciudate
tură. generali şi ofiţeri superiori. apoi a prezentat un sumar tablou mării primite din partea conducerii hotăririlor Congresului, spre binele frumuseţi ale ei, singura
poporului nostru.
Salutînd pe conducătorii de partid îlustrînd ridicarea continuă a nive partidului şi statului nostru. suficientă spre a compen
şi de stat, în numele oamenilor mun lului de trai material şi cultural al Organele şi organizaţiile de partid In cuvîntul său, tov. Grigore Gheor sa toată osteneala de-a o
cii din regiunea Bacău, tovarăşul oamenilor muncii. din regiunea noastră desfăşoară o in ghe, prim-seeretar al Comitetului re vedea Oamenii au bote
Gheorghe Roşu, prim-secretar al In noul plan cincinal — a subliniat tensă muncă politico-organîzatorieă gional al U.T.C., a spus : In tot ce zat simbolic mirifica pri
Comitetului regional de partid, a vorbitorul — regiunii Bacău i-au fost în vederea întăririi partidului, a indi s-a realizat în regiunea noastră. în velişte: „Pietrele caprei",
spus. printre altele : Vizita pe care alocate fonduri de investiţii în valoa cării nivelului de pregătire ideologi anii şese-nalului. este materializată şi (fotografia din dreapta),
dumneavoastră aţi făcut-o in re re de peste 13 miliarde lei, urmînd că a comuniştilor, a îmbunătăţirii o parte din energia noastră. Ne an- îmbrăţişăm emoţionaţi eu
giunea noastră a constituit pentru ca în 1970 producţia globală indus continue y formelor şi metodelor dc privirea decorul, nu fără
noi. pentru toti locuitorii regiunii, trială să fie cu 53 la sută mai mare activitate. (Continuare în pag. a 2-a)
un minunat prilej de manifestare decit in anul 1965. Productivitatea In încheiere, vorbitorul a spus :
a dragostei, recunoştinţei şi devo muncii in industrie va creşte in anii Organele si organizaţiile de partid
tamentului faţă de partidul nostru cincinalului pe ansamblul regiunii cu şi' de stat din regiunea Bacău, toţi S W H H B B H B B n n
comunist, faţă de Comitetul său 40 la sută, pe această cale urmînd a oamenii muncii care trăiesc pe me
Central, care conduce cu clarviziu ■se.obţine 82 la sută din sporul pro leagurile aflate pe Valea Bistriţei si
ne poporul român pe drumul socia ducţiei globale. De asemenea, se pre a Trotuşului, pe Valea Şiretului şi la
lismului, pentru ridicarea Republi vede construirea a peste 40 de secţii poalele Ceahlăului, vor munci cu
cii noastre socialiste pe culmile lu şi întreprinderi noi în industrie si a- nestăvilit entuziasm sub steagul iu P R E T E N Ţ IIL E B E N E F IC IA R U L U I
minoase ale bunăstării, culturii şi gricultură, precum şi modernizarea şi bitului nostru partid, sub conducerea
civilizaţiei. reutilarea unui mare număr din uni încercatului său Comitet Central,
Vorbitorul a arătat în continuare tăţile existente. pentru construirea socialismului şi
că. datorită aplicării consecvente a comunismului, pentru înflorirea pa
politicii partidului de industrializare Obiectivele stabilite de cel de-al triei noastre iubite
IX-lea Congres al P.C.R. deschid a-
a întregii ţări. economia regiunii Ba grieulturii legiunii Bacău perspecti S Î N T J U S T I F I C A T E
cău s-a transformat radical, reali - Luind cuvîntul, tov. Ion Lascăr,
zînd în prezent întreaga producţie a ve luminoase. membru al P.C.R. din 1921, a spus :
anului 1938 în numai 20 de zîlc. In anii noului cincinal se vor ac Ca vechi ilegalist, simt o deosebită
Nu spunem o noutate dacă afir te 'drumurile de acces, conform pla
măm că un nou obiectiv industrial nului, pînâ la gura minei Mesteacăn,
pus în funcţiune este opera proiec pentru ca atît aprovizionarea şantie
tantului, a constructorului .şi a bene rului cit şi a minei să se poată face m j t r i r r i F i
ficiarului. Sînt cei trei factori care a- în bune condiţitini. Constructorul a
a sigură, pe tot parcursul execuţiei, promis, dar nu s-a ţinut de cuvînt. ivi
bunul mers al lucrărilor. Cum e f i
„Din această cauză la începutul anu
resc, între ei trebuie să existe o strîn- lui 1966 a trebuit să oprim unele lu
să colaborare, ajutor si înţelegere re crări din subteran şi, pe fonduri de
ciprocă. Aceste relaţii sînt caracteris producţie, să transportăm piatră pen
'M tice majorităţii şantierelor pe care tru a improviza un drum de trece Electrificări rurale Noi mijloace
se construiesc noi obiective indus
triale şi civile. Discuţiile, care une re — ne spunea tehnicianul Nicolae
Corirjda. Intîrzierea execuţiei la sta
ori se nasc Intre cei trei participanţi ţia de inhaldare a sterilului ne pro Lucrătorii întreprinderii regio de transport auto
,v
în timpul execuţiei, sînt de natură voacă şi In prezent mari greutăţi, nale de electricitate Hunedoara-
■ ■K W *5 $ să duca la găsirea celor mai bune pentru eâ trebuie să folosim 15 oa Deva desfăşoară o activitate rod
soluţii de lucru, la găsirea'posibilită meni pe schimb la descărcarea ma nică in scopul electrificării a noi Tovarăşa Eva Moise, de la Di
ţilor de scurtare a perioadei de con nuală. Pentru execuţia ei s-au sta sate de ipe cuprinsul regiunii recţia regională a transporturilor
strucţie. Am urmărit această idee in bilit pînâ acum mai multe termene noastre. De la începutul anului şi auto, ne-a informat că anul aces
rmm discuţiile purtate cu dirigintele de de punere în funcţiune, dar con pînă în prezent au fost electri ta, în scopul îmbunătăţirii deser
virii cetăţenilor şi a întreprinde
printre care
ficate 16 localităţi
şantier şi cu conducerea L M. Ţebea,
întreprinderea beneficiara a lucrări structorul nu le-a respectat*. La toa HoLdea şi Tisa (llia). Ocolişul Mic rilor. autobazele din regiune vor
te acestea mai trebuie adăugat faptul
lo r ce Ie execută şantierul TC.M.M. că se manevrează lunar in plus apro (Orâştie). Ostrovel, Suseni şi fi dotate cu noi mijloace de trans
Teliue — lotul Brad, la amenajările ximativ 4.000 de vagonete cu steril, Brazi (Haţeg). port. Pînă la sfîrşitul anului, par
de la suprafaţa noii mine Mestea că locomotivele de mină deşi merg Zilele acestea se lucrează la e- cul auto va creşte cu încă 82
: ■ 3 B l ■ căn. Interlocutorii insă .şi-au mani fără întrerupere, nu sînt utilizate la lectrificarea altor 14 sate, iar de autocamioane de 3 şi 5 tone. 200
festat nemulţumirea faţă de felul capacitate, că minerii de la înaintări săptămîna viitoare electricienii autobasculante. 55 autobuze şi al
cum lucrează constructorul, pretin- nu pot fi aprovizionaţi corespunză voi* fi oaspeţii locuitorilor din te mijloace de transport.
zind executarea unor lucrări con tor. Tot datorită drumurilor de acces Multe din aceste maşini au şi
form planului. Care sînt cauzele a- neexeoutate, cărbunele care se extra Stânija, Baldovin. Rişculiţa (Brad) fost livrate. Astfel, numai în lu
cestor pretenţii ? Sînt ele justificate? ge din lucrările de deschidere nu şi Pirita (Alba) Pînă la sfîrşitul nile iulie şi august unităţile
înainte d>e a face orice afirmaţie, anului, numărul localităţilor elec D.R.T A. din regiune au primit 13
Dală recent in lolosintă, casa de cultură din Petroşani a devenit cei\(rul de inlitnirc al sutelor de ar- să dăm curs faptelor. încă în toamna S. POP trificate din regiunea Hunedoara autobuze. 45 autobasculante şi 10
lişli amatori din Valea Jiului. Muzica, poezia, dansul, pictura, spectacolele elc„ găsesc aici un cadru optim anului trecut I. M. Ţebea a (inter va ajunge la 461. autocamioane noi.
dc alirmarc. Foto ; V. ONOIU venit pe lingă constructor să execu (Continuare în pag. a 3-a)