Page 38 - Drumul_socialismului_1966_09

P A G IN A A ’ -;4
D R U M U L S O C IA L IS M U L U I

A
In fiecare cooperativă agricolă RINDURI DESPRE

o balanţă furajeră echilibrată IOVA RĂSII DE MUNCA

Factorul hotărltor In sporirea pro­ Rîu Bărbat, Cut etc, unde cantităţi unor cantităţi cit mai mari de furaje
ducţiei animale şi rentabilizarea sec­ însemnate de fînurl stau In cîmp este stringerea, pregătirea şi folosi­ Intr-o scrisoare, primită de la E.M. va amintiri din viaţa mecanicului
torului zootehnic în cooperativele a- pierzîndu-şl din valoarea nutritivă rea raţională a nutreţurilor grosiere Lupeni, doi corespondenţi voluntari de locomotivă Ion Păcurar de la De­
gricole de producţie, este asigurarea sub influenţa agenţilor atmosferici. ca : paiele şl pleava de cereale, vre­ descriu pe larg tot ce li s-a părut poul C.F.R. Teiuş. Meseria asta el a
unei baze furajere îndestulătoare Consiliilor agricole raionale le re­ jii de leguminoase, pleava rezultată mai semnificativ în activitatea unei îndrăgit-o de cînd era copil şi a avut
cantitativ şi calitativ. U.nitătile au vine sarcina de a ajuta şi urmări ca de la treieratul trifolienelor şi coce­ brigăzi care s-a obişnuit de multă darul să-i aducă atîtea satisfacţii. In
acumulat o bogata experienţă în le­ unităţile să termine grabnic trans­ nii de porumb. Aceste produse, bine vreme să scurteze durata lunilor şi goana locomotivei a putut vedea
gătură cu hrănirea raţională a ani­ portul şi depozitarea linurilor acolo depozitate, păstrate şi pregătite in anilor. E vorba de ortacii lui Con­ multe din neasemuitele frumuseţi ale
malelor şi este cunoscut faptul că unde această lucrare este încă răma­ mod corespunzător, constituie furaje stantin Petre a căror hărnicie nicio­ plaiurilor patriei şi de fiecare dată
administrind în hrană furaje cu un să în urmă, astfel ca pină la începe­ ce completează în mare parte defi­ dată n-a avut hotare. Sînt scumpi la cînd trecea prin locurile umblate, se
conţinut ridicat de unităţi nutriti­ rea campaniei recoltărilor şi însă- citul existent la celelalte sortimente vorbă, dar dornici să sfredelească minuna de înnoirile pe care oame­
ve, proteine, săruri minerale şi vita­ mînţârilor dc toamnă aici o claie de de nutreţuri. Pentru hrana oilor este mai adine, mereu mai adine, în ini­ nii le aduceau acelor meleaguri.
mine, se poate menţine sau spori fîn să nu rămînă pe cîmp. bine să se facă frunzare, in acest fel ma munţilor. Aci, la şcoala frontalu­ Pe măsură ce anii treceau, Păcu­
chiar iproducţia de lapte, carne, lină In cooperativele agricole de pro­ putindu-se economisi mari cantităţi lui de la 2 Est, s-au calificat mulţi rar stăpinea tot mai bine meseria
etc la nivelul potenţialului de pro­ ducţie unde există deficit de finuri, de finuri. La nutreţurile concentrate brigadieri care au împrumutat hăr­ mult îndrăgită. I se dăruia cu totul.
ducţie al animalelor atît în perioada acestea se pot substitui cu nutreţuri majoritatea unităţilor şi-au reţinut nicia, priceperea şi perseverenţa Nu trecea peste un lucru observat
de vară cit şi in cea de iarnă. suculente însilozate. Anul acesta e- cantităţi corespunzătoare de orz boa­ „profesorului* lor, pe care astăzi il şi neînţeles. Nu se sfia să-i întrebe
In acest scop, majoritatea conduce­ xistă posibilităţi ca în toate coopera­ be, dar concentratele, in cea mai cheamă la întrecere cu mult curaj. pc mecanicii mal vechi. De la comu­
rilo r cooperativelor agricole au ur­ tivele să se pregătească cel puţin clte mare parte, trebuie să se asigure din Dar niciodată Grigore Pop, 11 ie Ră- nişti a învăţat să se întreacă pe sine
mărit ca recoltatul fineţelor naturale 250—300 tone de furaje însilozate. La porumb. şitaru, loan Tibil nu se sfiesc să-i însuşi. Intrînd în rîndul lor, a sim­
şi cultivate să se facă la timp, obţi- însilozare poate fi folosit porumbul Datorită condiţiilor de precipitaţii ceară sfaturi atunci oînd un nea­ ţit o răspundere mal mare ce l-a fă­
nîndu-se fînurl de bună calitate. S-a pentru siloz, porumbul în amestec cu favorabile din cursul lunii august, a- juns încearcă să-i ţină in loc. cut să nu albă în ultim ii doi ani nici
reuşit astfel ca pună acum să se de­ floarea-soareiui, iarba de Sudan şi nimalele au la dispoziţie masă verde Dacă străbaţi cumva frontalul de o abatere de lâ instrucţiuni şi de la
poziteze la unităţi o cantitate de porumbul din culturile duble. De a- suficientă, atît pe păşuni şi fineţele la 2 Est, nu poţi să nu constaţi sim­ grafic. Cînd depoul a fost dotat cu
peste 46.000 tone finuri, în fruntea semenea, se pot şi este indicat să se cosite, cit şi alte resurse ceea ce per­ ţul gospodăresc al celor care lucrea­ locomotive de tip greu, Păcurar a
acestei acţiuni situindu-se coopera­ însilozeze şi alte resurse ca : lucernă, mite să se reducă la minimum con­ ză aci. Plasa de sirmă. seîndurile fost şl el printre cei aleşi să facă
tivele agricole de producţie din ra­ trifoi, mai ales cel din mirişte, ier­ sumul de finuri din această pe­ pentru bandaje şi podul sînt folo­ turntisul Teiuş—Braşov. Este de alt­ GRUPUL ŞCOLAR
ioanele Alba, Sebeş şi oraşul regio­ buri din fineţe, otavă, iarbă d*ln mi­ rioadă. site cu multă chibzuinţă. Priveşti fel posesorul insignelor „Merit cefe­
nal Deva. rişti, vreji de cairtofi şi ierburile dîn Este necesar ca unităţile să depună şi-ţi zici: „Aşa dai Se vede că şi-au rist* şi .Fruntaş în întrecerea socia­
Asigurarea nutreţurilor suculente a aceste culturi, resturile din grădinile toate eforturile, îar consiliile agri­ dat mina aci tehnica nouă cu hăr­ listă*.
constituit, de asemenea, o preocupare de zarzavat, capitulele de floarea- cole raionale şi orăşeneşti, împreu­ nicia oamenilor*. In bilanţul primului semestru al SANITAR HUNEDOARA
de seamă a cooperatorilor. Peste soareiui, frunzele şi coletele de sfe­ nă cu uniunile ra.ionale ale coope­ Dintr-un alt colţ al regiunii, o altă anului, colectivul depoului a înscris
10.000 tone de nutreţuri suculente clă. rativelor, să sprijine acţiunile între­ scrisoare începe aşa : „Cu 17 ani în şi 1.525 tone de combustibil econo­
s-au pregătit prw\ tnsilozări timpu­ Timpul fiând însă înaintat, se im­ prinse pentru ca prin măsurile ce se urmă, fiul unui cantonier ce deser­ misit faţă de norma tehnică, cantita­ primeşte înscrieri în vederea examenului de admitere între
rii de secară, lucernă, trifoi şi iarbă pune ca insilozările să se desfăşoare vor lua să se asigure în fiecare uni­ vea un canton mic de cale ferată, te din care peste 154 tone sînt con­
din fineţe, iar acum se află în plină într-un ritm mai susţinut, respec- tate o balanţă furajeră echilibrată. undeva pe linia Teiuş—Cluj şi-a vă­ tribuţia brigăzii conduse dc Ion 10-23 septembrie 1966 pentru
desfăşurare însilozarea porumbului şi tîndu-se întru totul condiţiile tehnice zut împlinit visul copilăriei lui...*. Păcurar. Corespondentul a făcut şi secţia tehnica cu specialităţile :
sfeclei furajere. de însilozare. O altă măsură ce so tng. EUGEN CERNELEA Apoi corespondentul deapănă cîte- un calcul interesant, din care reies — asistenţi medicali (băieţi şi fete);
Pentru a asigura o bună hrănire a impune a fi luată pentru asigurarea Consiliul agricol regional economiile de combustibil, realizate — asistenţi tehnică dentară (băieţi şi fete);
animalelor în perioada de stabulaţie, de Păcurar în cei 17 ani de cînd lu ­ — asistenţi pediatrie (fete);
este necesar ca zilele acestea în fie­ crează pe locomotivă. Cu combusti­
care cooperativă agricolă să se ana­ bilul economisit de el de-a lungul ar — asistenţi de igienă (băieţi).
lizeze temeinic situaţia bazei furaje­ cestor ani, se pot remorca 1.000 de Se pot prezenta absolvenţi ai invăţămîntului mediu de
re, stabilindu-se măsuri concrete trenuri de marfă pe distanţa Teiuş— cultură generată.
pentru acoperirea deficitului exis­ Tg. Mureş şi retur. .Cu asemenea înscrierile se fac la sediul , eo|ji din strada Laminatoru-
tent. Cu mai multă operativitate tre­ oameni, conchide corespondentul vo­ lui nr. 10.
buie acţionat în cooperativele agrico­ luntar, avem toate motivele să ne
le din raionul Haţeg unde s-a rămas mîndrlm*. Concursul de admitere se vo ,ine inlte 24.30 sep(embrie
mult în urmă cu recoltarea fineţelor Iată doar cîteva din relatările co­ anul curent.
naturale. Aici se cere o mai bună respondenţilor voluntari despre tova­ De asemenea regiunea Hu nedoara are locuri repartizate
mobilizare <a cWperatorilor, pentru răşii lor de muncă. Ele sînt un crîm- pentru pregătirea asistenţilor medicali care după perioada de
ca în cel mai scurt timp să se ter­ pei din multitudinea unor aspecte cu şcolarizare urmează a se încadra în unităţile sanitare din re­
mine de recoltat toate fineţele, inclu­ care munca liberă şi creatoare de
siv cele din zone de munte. giune astfel :
astăzi ii uneşte mai mult pe oameni
O acţiune de mare importanţă la în opera vastă de făurire a vremu­ — la grupul şcolar Arad — pentru asistenţi sociali;
ora actuală este transportul furaje­ rilor noi. — la grupul şcolar Oradea — pentru asistenţi de ocrotire,
lor de pe cîmp. Mai sînt încă de asistenţi de laborator şi tehnicieni de utilaje medicale.
transportat la ferme mari cantităţi, Cei care doresc vor prezenta dosarul cu acte pentru în­
deşi se ştie că orice întîrziere duce I. CIOBANU scriere la S.S.P.S. a regiunii Hunedoara pină la data de 15
la deprecierea calitativă a (nutreţuri­
lor. In această direcţie trebuie să **]*? ? ■ După scrisorile primite de la septembrie 1966, iar concursul Va avea loc la sediul grupuri­
manifeste mai multă grijă conduce­ Mircea Cincora, Eugen Popa lor şcolare sanitare intre 24-30 septembrie a.c. Relaţii se pot
rile cooperativelor agricole de pro­ (Lupeni) şi Vasile Stremţan cere la secţia sănătate şi prevederi sociale a regiunii Hune-
ducţie din raioanele Haţeg, Hia, O- (Teiuş) doara-Deva telefon 1413.
răştie şi cele din oraşul regional Hu­
nedoara. Este necesar ca fînurile să
fie depozitate în bune eondiţiuni, O dovadă a lipsei de spirit
cîntărite sau cubajate şi predate spre
păstrare şi gospodărire brigadierului gospodăresc: la C.A.P. Turdaş PRETENŢIILE BENEFICIARULUI UZINA CHIMICA TURDA
căpilele de fîn slau pradă in­
zootehnic. Exemple pozitive în acest temperiilor naturii
sens ne oferă cooperativele agricole
din Simeria, Cristur, Teiuş, Alba lu- Foto: I. TEREK strada Armata Roşie nr. 12 C.
lia şi altele. Sîn.t însă şi cooperative luî Teliuc, ne-a răspuns ironic, afir-
Oferă întreprinderilor indu striate, organizaţiilor economice,
agricole ca de pildă cele din Totia, SÎNT JUSTIFICATE mînd că „nu construieşte pistă de de­ gospodăriilor agricole de stat, cooperativelor agricole de pro-
colare pentru avioane cu reacţie, ci
depozit de materiale*. ducţie, precum şi persoanelor particulare, hidrat de calciu
N.,0 TA (Urmare din pag I) rilor executate. Să exemplificăm : Este adevărat că n-u se construieşte (şlam) cu conţinut de 50 la sută var nestins, Ca(CH2)< utiliza-
J-'iti HfJtJO intr-tma din- zlte, din incinta secun­ pistă de decolare, ci un depozit dc bil la mortar pentru zidărie, mortar pentru tencuieli, amen-
materiale. El însă trebuie să fie trai­
damente pentru terenurile aci de, caustificâri etc.
Posibilităţi insuficient folosite xistă nici o posibilitate dc transport. dară, au fost luaţi de către şeful că şi şeful şantierului T.C.M.M. Te­ Plata prin virament pentru unităţile socialiste, iar pentru
poate fi valorificat, pentru că nu c-
nic, lucru pe care e bine să-l cunoas­
şantierului mai mulţi muncitori pro­
Şi, spre argumentare, să mai cităm ductivi care au fost puşi să., vop­ liuc. Acesta nu este însă singurul caz particulari în numerar la urmă toarele preţuri :
Cine nu a văzut şi admirat pi­ Ca să ajungi acolo trebuie să faci cîteva exemple la care s-a referit sească în timpul orelor de lucru sche­ in care calitatea este de-a dreptul — preţul cu amănuntul (p entru particulari) 71 lei tonă
toreasca Vale a Cemei 1 Foarte adevărată echilibristică pe o bîr- dirigintele de şantier Sabin Florea. lăria staţiei de betoane. Cit priveşte nesocotită. Personal, mă surprinde Ca (C4)2, 100 Ia sută;
m ulţi iubitori de drumeţii, cunosc nă de lemn, lată de circa 10 cm, „Despre respectarea graficelor de calitatea necorespunzătoare a lucră­ uşurinţa cu care constructorul iroseş­ — preţ cu ridicata pentru industrie 45,57 lei tona;
lacul Clnciş. Oamenii muncii fără nici un fel de parapet. Nu execuţie nici nu poate fi vorba. Nici rilor este edificator cazul platformei te materialele, fondurile alocate pen. — preţ cu ridicata pentru întreprinderi 35 lei tona.
petrec aici clipe de recreere şi puţini sînt acei care fac baie îm­ unul din obiectivele planificate n-a pentru depozitul de lemn-bolţari din tru executarea lucrărilor — ne de­
destindere. Nu de mult s-a con­ brăcaţi. fost terminat la data prevăzută. Me­ incinta principală. Cu toate că fun­ clară tovarăşul inginer Lazăr Pop Transportul se face prin gr ija beneficiarului numai cu au-
struit pe acest lac un ştrand plu­ Autobuzele I.G.O. care circulă reu ni se cer amînări de termene, daţia platformei a fost executată ne­ directorul T.M. Ţebea. Aş putea cita tocamioane.
titor. s-au adus ambarcaţiuni pen­ pe şoseaua ce duce la Topliţa o- motivate în diverse feluri. Le accep­ corespunzător — fapt pe care l-am multe asemenea exemple. Iată, de Relaţii suplimentare la ser viciu! vînzări, telefon nr. 1910,
sesizat la timp conducerii şantierului
tru practicarea sporturilor nauti­ presc prea departe de lac. tăm pentru că ne dăm seama că alt­ pildă, triajul de vagomete din incinta 1911, 1912, 1913, interior 172 Turda.
ce. In timpul verii, lacul este asal­ Am sugera celor care adminis­ fel nu se poate, că obiectivele nu se s-a dispus turnarea suprastructurii secundară. Lipsind topograful de pe
tat de către numeroşi turişti din trează acest lac să amenajeze un termină Cauza principală a acestor de beton. Cum era şi normal, am o- şantier (la noi vine foarte rar) s-a
regiune şi din ţară. loc de parcare în apropiere, să tergiversări nu este provocată de prit lucrările de turnare a betonu­ greşit cota staţiei de înhaldare, şi s-a
Posibilităţile pe care le oferă a- dispună săparea unor trepte în condiţii grele de lucru, ci de slaba lui pină cînd nu se va executa fun­ construit mal sus cu 35 cm ! Faptul
ceste locuri sînt insă insuficient malul stîncos şi construirea unui daţia conform proiectului. La obiec- a atras după sine necesitatea modifi­
folosite. Drumul de acces la ştran­ pod care să unească malul cu organizare a muncii pe şantier, de ţiunile noastre, tovarăşul inginer cării întregului triaj. Inlr-un mod a-
dul (plutitor este foarte anevoios. ştrandul plutitor. calitatea necorespunzătoarc a lucră­ Şorban Constantin — şeful şantieru- semănător s-a procedat cu conducta
de a»pă din incinta principală, care, str. Fabrica de Chibrituri nr. 5-11 telefon nr. 161-80
după ce a fost îngropată la 2 m, a Vinde următoarele materia le :
5 hectare în tarlaua numită „Baltă". trebuit scoasă afară pentru că nu a — bandă laminată la rece, diferite dimensiuni;
M ASURI CH IBZU ITE PENTRU După cum subliniau şi unii coopera­ rezistat la probele de presiune. A- — profite grele, mijlocii şi uşoare ;
ceasta a dus la întîrzlerea lucrării de
tori acest teren nu are nevoie de
apă nici în anii cu secetă excesivă. amenajare a platformei de materiale — rulmenţi diferiţi, confor m listei ;
Iată deci cum prin măsuri pripite se cu aproximativ 6-7 luni. Fără îndo­ — manometre industriale d iferite ;
irosesc forţe de muncă. în timp ce ială că pentru refacerile respective, — curele trapezoidale de cauciuc;
C O N SO L ID A R EA UNI TATU alte terenuri care au nevoie de apă şi nu este numai cazul oelor enume­ — plăci faianţă;
rate, se irosesc bani, materiale şi for­
nu sînt amenajate în vederea irigă­
rii. ţă de muncă. In această împrejurare — ulei de in nefiert ;
Cu cîteva zile in urmă, membrii La baza rezultatelor obţinute pină rumbulu’, nu s-a făcut In modul cel Nici în sectorul zootehnic rezulta­ nici nu este de mirare că şantierul — pastă de lipit pentru co sitor.
cooperativei agricole din Ciugud au acum a stat îmbunătăţirea organiză­ mai judicios. Nu s-a urmărit ca acele tele nu sînt la nivelul posibilităţilor. nu-şi realizează productivitatea pla­ CHIMICALE î acid sulfuric, glicerinâ, acid azotic tehnic,
analizat in cadrul unei adunări ge­ rii muncii In cadrul brigăzilor şi e- culturi care necesită un volum sporit Electivul matcă la vaci şi juninci nificată pe muncitor". clorurâ de zinc etc.
nerale rezultatele obţinute pînă chipelor. Cu sprijinul comitetului de de lucrări să ie amplaseze în tere­ este mal mic decit cel prevăzut cu Cum se rezolvă Insă problemele fi­ MATERIALE DIN IMPORT florurâ de zinc, termostate,
acum in sporirea producţiei vegetale partid, consiliul de conducere al coo­ nuri mecanizabile. Aşa se explică peste 50 capete, deoarece nu s-a a- nanciare ? Cit se poate de simplu. lămpi detectoare de freon, ve ntile diferite, presostate, tuburi
şi animaliere. Ei au dbzbătut, de a- perativei a repartizat toate culturile faptul că la brigada din Şeuşa, su­ cordat atenţia cuvenită trecerii viţe- Şantierul întocmeşte un deviz pentru
semenea, cu simţ de răspundere sar­ pe braţe de muncă, aplioîndu-se In prafaţa de peste 100 hectare cultiva­ lelor în categoria juninci şi nu s-cr lucrările suplimentare executate, in­ electronice etc.
cinile ce revin unităţii pe întreaga acelaşi timp principiul cointeresării tă cu porumb a fost amplasată *pe un urmărit efectuarea montei la timp. vocă „neeoncordanţa cu proiectul" şi Materiale de protecţie dif erite
perioadă a cincinalului. Producţia de lapte este, de asemenea, se prezintă cu el spre aprobare. Evi­ Burghie, tarozi, alezoare, filiere, freze, pietre de polizor,
Desfăşurind o muncă susţinută, scăzută comparativ cu condiţiile de dent că beneficiarul refuză plata ti- Motoare electrice diferite.
cooperatorii din această unitate, mo­ care dispune cooperativa. nor asemenea lucrări şi materiale Detalii la serviciul aproviz ionâri, telefon interior 60.
consumate suplimentar şi de aici di­
reuşit să obţină succese de seamă în P re v e d e rile eiiB ciîîaluliai h s î tei cooperative ii revin sarcini spori­ vergentele. Ca şi beneficiarul, pro­
bilizaţi de comitetul de partid, au
Pentru perioada cincinalului aces-
sporirea producţiei agricole la hec­ te, dar realizabile. Se prevede ca in iectantul IPROMIN — Bucureşti, ar
trebui să aibă aceeaşi poziţie fermă,
zootehnic. Lucrările agricole au fost d e z b a te re a re c u p e ra to rilo r 1967 producţia de grîu la hectar să şi să ou accepte suplimentarea devi­
productivităţii in sectorul
tar şi a
crească cu 960 Itg, iar la porumb cu
executate la timpul optim şi de cali­ 400 kg. Sporuri însemnate de recoltă zului decit atunci cînd condiţiile im­ UZINA METALURGICA IAŞI
tate mai bună, fapt ce a avut ca re- urmează să se obţină şi la cartofi, pun aceasta şi numai cu consultarea
zultat obţinerea unei producţii me­ plante furajere etc. In zootehnie beneficiarului. In ce priveşte diver­ cu sediul în B-dul Gheorghe Gheorghiu-Dej, nr. 132,
dii de grîu de 1.718 kg de pe fiecare materiale. De asemenea, retribuţia teren unde abia 10 hectare s-au pu­ principalii indicatori prevăzuţi a fi genţele dintre beneficiar şi construc­
hectar cultivat cu această plantă. Se îngrijitorilor de animale se face în tut ara, semăna şi întreţine cu m ij­ realizaţi sînt: creşterea efectivului tor, iscate ca urmare a refuzurilor
prevăd sporuri însemnate de recoltă raport cu producţia obţinută fapt ce loace mecanizate. Din această cauză de vaci şl juninci astfel ca să se a- de plată, ele trebuie să fie elucidate livrează pe ba?â de comandă cu obţinerea ulterioară a
la porumb şi celelalte culturi. Suc­ determină pe fiecare cooperator să lucrările agricole s-au făcut cu în- jungâ la cel puţin 50 la sută dîn to­ cu ajutorul Băncii de investiţii, care repartiţiei, următoarele dimensiuni de profile îndoite; cornier
cese de seamă au fost înregistrate şi acorde întreaga atenţie îngrijirii şi lîrziere. diminunîndu-se cu aproxi­ talul bovinelor, sporirea producţiei are datoria să verifice cu deosebită din bandă laminată la cald, conform catalogului de documen­
in sectorul zootehnic. Comparativ cu furajării animalelor în cele mai bu­ mativ 500—600 kg producţia medie de lapte, Itoă şi carne şi creşterea atenţie felul cum se execută lucră­ tare tehnică M.I.M. — 1965 :
anii trecuţi s-a îmbogăţit structura ne condiţii. de porumb la hectar. numărului de păsări matcă cu peste rile, să ceară constructorului, şi
efectivului de animale, sporind nu­ Dar, în cadrul dezbaterilor s-a a- Cooperativa agricolă din Ciugud 1 000 capete. personal şefului de şantier, să justi­ 25x25x3,30x30x3; 32x32x3,40x40x3-4; 45x45x3-5; 50x50x3-5.
mărul vacilor cu lapte şl al porcilor preciat, de către mulţi cooperatori, dispune de condiţii favorabile pentru Aşn după cum s-a subliniat în a- fice depăşirea fondurilor planificate
destinaţi ingrăşăril. A crescut simţi­ că rezultatele nu reflectă posibilită­ extinderea irigaţiilor la cultura ma­ dunare, sini asigurate toate condiţii­ cu toate că obiectivele riu se află în
tor şi productivitatea animalelor. în ţile reale de care dispune cooperati­ re. Dar nici în această direcţie nu le ca aceşti indicatori să fie îndepli­ stadiul de execuţie corespunzător
ceea ce priveşte veniturile realizate va. Tovarăşii Petru Angliei, Aurel s-au găsit soluţiile cele mai bune. In niţi şi depăşiţi. termenelor stabilite în graficele în­
din acest sector, ele sînt duble faţă Munteanu şi alţii au arătat că am­ primăvară, în această unitate s-au tocmite dc către constructor de co­ IG C f»
de prevederile pe opt luni. plasarea culturilor, in special a po- făcut îndiguiri in vederea irigării a N GIURGIU mun acord cu beneficiarul.
7,00 „Ce frumoasă-1 viaţa noastră* — pentru copii şi tinerelul şcolar. Trans­ Strigătul corlei („Patria" grădină); Romei — Prietenul meu Max — ■c B s ET0N CELULAR
emisiune de cintece populare ; 8,00 misiune de la Palalul Pionierilor; SI MERI A: Expresul Paris-MOnchen
tl „La braţ cu tine* — muzică uşoară; 10,30 Emisiune pcnlru sale. — Poveste cu cartonaşe („Mureşul"): („Muncitoresc") ; ANINOASA : Ca­
mera in formă de L („Muncitoresc0);
8.40 Teatru radiofonic pentru copii: 18,00 Magazin duminical; 19,00 Te­ Fiul căpitanului Blood („Mureşul" LIVEZENI : Ultima cavalcadă spre &UT iCL AVIZAT
„Nastratin Hogea" dramatizare dc lejurnalul de scară; 19,10 inlerprelul grădina); HUNEDOARA: Onorabi­ Santa Cruz — Curtea — („Muncito­
Ştefan Tita. după Anton Pann , 10,45 preferai: Muzică populară cerută dc lul Stanislas agent secret — Cera­ resc"); PETRILA: Fata lui Bube;
SEPTEMBRIE 1336 Actualitatea cinematografică — Di­ telespectatori; 19,40 Documente de mica de Aboga („Flacăra") ; Cele
mineţile cinematicii pe ecrane: — Cu piatră: Tircjovişle; 20,00 Repriza a două orfeline („Siderurgistu!"); Rai­ („Muncitoresc"); LONEA : Tatăl sol­ n n
datului („M inerul"); ALBA lU LIA :
o echipă de filmare a studioului „Al. ll-a a meciului de fothal dintre echi­ dul vărgat (Central grădină) ; CÂ- Prea tlrzlu („Victoria"): Aventura g v
Sahia"; 12,45 Arii din operete inter­ pele Progresul Bucureşti şl Farul Con- LAN : Cum se reuşeşte in dragoste („23 August") ; Ocolul pămintulul în
R A D I pretate de Elisabeta Neculcc — Car- slanla; 20,45 Muzică cu ... surpriză. — Muzeul C. Med rea („11 Iunie"); 80 de zile („Victoria" — grădină); RAIONUL TIR C O V IŞTE R E G IU N E A P L O IE Ş T I
Program interpretat dc Rerno Germa­
1805 ("Muncitorul"); flaute şt iikfftîÂ&ti vt&ddewpat'ft/fe
tiş: 13.00 Din repertoriul lui Gică Pe-
trescu; 14,10 Canţonete ; 14.30 Cine ni; 21.25 Film: Henric al VIII-lea — Liturghia de la miezul nopţii — Prie­ ZLATNA : Prima zi de libertate —
ten i de case ciudate (grădina „11 Iu­
Amil naşterii:
ştie. cîştigă ; 15.45 Opera săptămînii 23,05 Telejurnalul de noapte. nie0) : GHEL-AR : Procesul alb („M i­
PROGRAMUL I : 7,00 Radiojurna­ în avanpremieră: „Flautul fermecat" SEI1EŞ: Fala din junglă („Progre­
lul ; 7,30 Melodii... melodii ; 8.00 de Mozarl : 17.00 Interpretul săptă­ nerul") PETROŞANI: Escrocii de la sul") ; Faţa pierdută — Insula păsă­
Transmitem pentru sate : U.OO Rap­ mînii: soprana Emilia Petreacu-Ciro- mînăstire — O zi din viaţa lui Tică relelor („Sebeşul") ; Muncile lui Her- & BETON CELULAR
sozi ai folclorului nostru : 10,00 Clu­ neanu: 17.53 „De dragoste" — versuri 12 — („Republica") ; Dragostea şi moda cule („Progresul" — grădină); AI'OL-
bul voioşiei : 12.00 De toate pentru din lirica universală: Pablo Neruda: — Vulpea şi corbul — („7 Noiem­ DUL DE SUS * Tranzit — Picioare i 1 a u t o c l a v iz at
toţi ; 13.1 :i „Iml place să cînt" — mu­ 19.20 Revista literară radio: 21.15 b rie "); Unora le place jazul (grădina săritoare, aripi zburătoare („23 Au­
zică uşonră ; 14 15 Răspunsuri muzi­ Seară de romanţe: 22.30 Moment „Stadion"): LUPENI: Spărgătorul gust”) ; ORAŞTIIC: Omieron (..Pa­ 1 1 SORT 07 PENTRU j“——
cale la scrisorile dumneavoastră ; poetic. Impresii lirice despre Româ­ SEPTEMBRIE 1966 („Muncitoresc' ) ; Fericirea în trais­ tria*); Vinnetou I. („Flacăra"): Sore
15,00 Melodiile» tinereţii : 16,15 Sport nia. tă — Grădina artei — („Cultural"); culmi („Patria" grădină) ; CUGIR: ZIDĂRIE
şl muzică ; 19,00 Selecţlunl din ope­ URICANI: Depăşirea („7 Noiembrie*); După mine. canalii (U.M.C.); Ghinio­ BETON CELULAR
rete: 19.30 Teatru radiofonic: „Por­ nARBATENI: Săritura in întune­ nistul („1 Mai° grădină): BRAD;
tretul* da Alexandru Voitln ; 21,30 Televiziune m am ric — Zilele Sîghişoarei („6 Au­ Corăbiile lungi („Steaua roşie"); AUTOCLAVIZAT t r ' T * 1-1
gust") : PAROŞENI : A fost odată
Din cele mni îndrăgite melodii popu­ un moş şi o babă („Energia") : VUL­ GURABARZÂ : Şoarecele din Ame­
lare ; 22,00 Radiojurnalul Sport. Bu­ rica („Minerul"); IIAŢEG: Fanto- PENTRU
letin meteorologic. DEVA : Alfabetul fricii — Proble­ CAN : Catifeaua neagră — Marina­ mas („Popular") ; ILIA : Duminică la
PROGRAMUL II : G.00 Itinerar fol­ 8,30 Ora exactă. Cum va (i vremea; ma — («Patria") Dragostea este in­ rii sovietici în Danemarca („Munci­ ora 6 — Porţile de Fier — („Lum i­ ; 9 IZOLAŢII
cloric muzical prin regiunile patriei; 8,32 Pentru noi, femeile; 9,15 Emisiune terzisă — Autobiografice — („ Arta“); toresc"); CRIVIDIA : Marşul asupra na").