Page 54 - Drumul_socialismului_1966_09

PAG IN A '-A
DRV MU L S O C IA L IS M U L U I 3641

O altă formă de control asupr a în­ De
îonfrolu aplicam despre greutăţile intîmpinale cu sco­ y ^6 r{ierL
pul ca acestea să fie eliminate.
depliniţii deciziilor şi hotărârilor DE BETON CELULAR
care se iâu este şi aceea a organiză­
rii unor brigăzi In nivelul raionului
din care fac parte cei mai compe­ pretutindeni AUT0CL AVIZAT
M ăririlor şi a deciziilor tenţi tovarăşi din toate secţiunile. ESCHIMOŞII SE AFLA
Rostul lor este de a verifica şi con­
trola felul cum siht aplicate holărî-
rlle sfatului popular raiohal precum IN GROENLANDA
şi cele ale sfaturilor populate co­ DE 4000 DE ANI
munale. In această direcţie aş amin­ □ 0 IC E S 1
scurt* hotdrii'eâ luată ă început să ti sprijinul ce a fost acordat sfatu­ COPENHAGA. — O expediţie
plihdă Viâţu Aproape tdţi cetăţenii rilor populare comunale în luarea daneză condusă de Elgil Knlilh, RAIOHUL fiaC.OVlŞTE , KEO 'UNE A PLOIEŞTI
Din activitatea sfaturilor populare au efectuat Uh rtiâte ntihter de ore Unor hotărîri concrete, legale de via­ care a efectuat cercetări în dro-
de muncă patriotică la scosul şi ţa satului, in probleme privind gos­ enlanda, a precizat că eschimoşii (uce si iii/Geazti pe vfââtteivpcirn/fe
transportul a 320 mc balast, efec­ podărirea şi înfrumuseţarea satelor se află pe această insulă de 4.000
tuarea a peste 310 metr i cubi săpă­ etc. de ani. In urma săpăturilor ar­
turi şi construirea a 3230 metri pă­ Desigur Că în ceea ce priveşte con­ heologice, au fost descoperite 00
După cum se ştie, principala for­ efectuat un studiu privind posibilită­ traţi de It-dluare. Asemănă lor s-a trolul îndeplinirii hotărîrllor şl a de­ de aşezări cupiinzînd 300 de » beton celular
mă de lucru a sfaturilor populare ţile de construite a trotuarelor şl de procedai şi în privinţa renll'Zăiâi con­ ciziilor avem posibllllilţl luai largi ruine ale locuinţelor eschimoşi­ AUT0CLAVIZA7
este sesiunea. Paralel cu buna orga­ amenajare a Zonelor verzi. Pentru strucţiilor sociril-ciilluraie* realizarea de îmbunătăţire a muncii. Sub în­ lor, vechi de 2.000 ptliă la 4.000
nizare a acestora şi r idicarea necon­ ca utilul să fie îmbinat cu frUmoslil, propunerilor tecule de alegatori sau drumarea organelor şi organizaţiilor de ani.7 ,6OPT 07 PENTRU r r .........
tenită n nivelului lor. în atenţia Co­ comisia permahentă gospodărie co­ Iii controlul îndeplinirii undi- decizii. de partid, ne vom strădui să îmbu­
mitetului executiv al Sfatului popu­ munală şi activul ei lărgit au pro­ întl-una din şedinţele de comitet LĂRGIREA GAMEI ZIDĂRIE
lar r aional 11in, stă preocuparea pen­ pus ca la construirea lioltmielor să executiv s-n liidt decizia ca pină la nătăţite şl conţinutul hdlniârîlor, să DE CULORI LA OI
tru pregătirea şi elaborarea hotftrîM- aibă în vedere ca, între trotuare şi 1 aprilie sfl fie toiistrulle 9 podele urmărim cu mai multă perseverenţă BETON CELULAR
lor. precum si n indepllnlh'i lor. A stradă să fie amenajate şi spaţii ţubiilrire în mal multe cdmutie. In- traducerea lor în viaţă. Pentlu acor­ TAŞICENT. — Specialiştii so­
intrat în obişnuinţa noastră ca la în­ vetzi. fuHliînd din timp comitetele execu­ darea unui ajutor mai substanţial vietici au reuşit sâ lărgească
tocmirea proiectelor dc hotăr îri să lu­ O dală cunoscute concluziile aces­ tive alte Sfaturilor populare comuna­ gama culorilor In oile din rasa
creze colective compuse din rândul tor studii şi aduse In cunoştinţa Co­ le respective şl tirmărlhcl felul cutn sfaturilor populare coihimale, vbte IcarRlcUl; obţinînd în puStiltl Ka-
celor mni competenţi salar iaţi ai noş­ mitetului executiv al Sfatului popu­ s-mi mobilizai cetăţenii la această Strânge şi mai mult contactul cu rakum ol di? culoare argintie, 1 af­
tri. Aceste colective lucrează sub con­ lar- al comunei Ilia, tovarăşul ivillid! acţiune patriotică, termenul acestei viaţa, cu depui nţ li şi orgahele locale la o staţiune experlinehtalâ din
ducerea secr etar Ului comitetului exe­ Cureteanti, vicepreşedinte dl comite­ decizii a fost i especlnl întocmai. Peh- ale puterii şi administraţiei de stat. apropierea oraşului Buharn nu
cutiv al sfatului popular sau a vice­ fost obţinu te oi knrokul de cu- [
preşedintelui în sectorul căruia in­ tului executiv al Sfatului populai ra­ Ij'U a urmări îndeaproape realizarea TEODOR VASîU loaie l-ozâ şi liliachie. 1
tră problema respectivă. ional, a urmărit felul în care depu­ fiecărei decizii, tovarăşii care răs­ Diipâ mulţi ani de cercetări I
taţii informează pe celăţehi şi cum îi
pund de înfăptuirea ei. informează
in cadrul sesiunii clin trimestrul mobilizează la înfăptuirea Intlsurilor* întotdeauna în şedinţă de comitet e- preşedintele comitetului ştiinţifice şi de selecţie, colabo- j UZINA TEHN 0 FRIG CLUJ
II al acestui an, de pildă, am anali­ stabilite. Rezilllatul a fost cit se xeeuliv clacă n fost respectat ter­ executiv ni Sfatului popillac ratoiii Institutului de cercetări
zat felul cum se realizează obiective­ poate de edificator. Intr-un timp menul fixat sau nli şi în âcest caz. nl raionului ilin în domeniul karakulului din Se-
le social-culturale. cohtributia volun­ markflnd (R.S.S. Uzbecă), au reu­ str. Fabrica de Chibrituri nr. 5-11 telefon nr. 161-30
tară bănească si în muncă, realizar ea şit. dc asemenea, Să obţină oi Vinde urrriâtoarele materia le :
propunerilor făcute de alegători. Ma­ din rasa Icnralcul cu blana com­ — bahdă IbmihcRă la tete, diferite dimensiuni;
terialele prezentele cit si discuţiile plet allte.
purtate pe mar ginea lor de către de- — profite grele, m ijlocii şi uşoare ;
pulatii Avram Filipaş, Persida Mo­ EXPRESIE, SENTIMENT SI RITM LABORATOR SUBMARIN — rulmenţi diferiţi, confor m listei ;
m i, Octavian Morguu şi alţii au con­ — manometre industriale d iferite ;
tribuit la îmbogăţirea proiectelor de LENINGRAD. — La Lenin­ — curele trapeiîoidale de cauciuc;
hotărîri cu sarcini şi responsabilităţi grad a fost construit laboratorul
mai precise. Intre domt reviste, lansarea unui ror, interpretare ne-a oierii satisfac­ ar aduce un plus de aulenlicităle a- submarin i.Bentos-300". în care — placi faianţa;
După adoptarea unei hotărîri sau concert se dovedeşte necesară $/ u- ţii. ceslor interpretări. Ca, de altid, şi zece persoane voi* putea efectua — ulei de in nâflert ; sitor.
decizii, membrii comitetului executiv tilu. Publicat aşteaptă dtn părtca u- Deşi lipsiţi de o experienţă prea retuşarea inimicii convenţionale, pre­ concomitent cercetări timp de a- — pastă de lipit pentru co glicerină, acid azotic tehnic,
sînt repartizaţi pe comune. Ei le nui colectiv de estradă lut niilndi Iridre a ctihcerlelot, soliştii s-du a- zentă uneori ta Cornel Duruş (cuplitl proximntiv două săptămîni. CHIMICALE : acid sulfuric,
prelucrează in şedinţe de comitet e- monturi mari, de anvermiră. ci şi p/ecat cu căldură asupra noilor şla- cu Ileana Zanche, reuşit, a suferit din In compartimentul pentru ob- ■ clarută de zinc etc.
xccntiv Dacă problema este urgentă speclitcole-concerl in care să se rc- (/ărc. le-ău pătruns scMIiilicatiile şi această pricină) şi din ce In ce mai servaţii al laboratorului vor fl • Materiale b in im po rt : florură de zînCj termostate,
se convoacă o şedinţă extraordinară. inllluească cu şlagărele la inotiă, Su şi-du iitsuşit bine tiiiln mc/bdltă. In- rată, la Lttciah Roman. înstelate falitele de leleviz.iuhe. I ntile diferite, presostate, tuburi
După prelucrarea holăririi sau de­ se delecteze şi să se destindă. Prin terpictarlie du cont tuni deopotrivă Mia bruia nc-a lacul să retrăim, aparate.) fotografic şl cinemntO- I lămpi deleclciare de frebrl, ve
ciziei. comisiile permanente, depu­ acedsia, teatrul se introduce, dc lapt. expresie, sentiment şi ritm, lolosin- petitru citeva momente, melodii peste grafic. Printl’-o cameră eclliză; U electronice etc.
taţii. fiind în cunoştinţă de cauză, în circuitul vnloHIicurii muzicii uşnrt- du-se o gestică adecvată, o mişcare care anii au aşterhuti poale, un strat hidronnuţli vor piitCfl ieşi în o- ■ Materiale de protecţie dif erite
acţionează cu mai multă operativi­ rc contemporane, răspuhzind celor scenitd Hiat degajată, btimulată şi de uşor din colbul uitării. Publicul s-a egaii Securitatea deplină a cer­ Burghie, tarozi, alezoare, filiere, freze, pietre de polizor,
tate, mobilizează pe cetăţeni la în­ mai numeroase prelcrlnfe ale specta­ acompaniamentul anlrehant al fot- dovedit receptiv la melodii dc o cer­ cetătorilor este asigurată de o Mbtoare electrice diferite.
făptuirea măsurilor stabilite. Aceds- torilor. tă valoare artistică cum sînt: „Citiri cabină de salvare. Ln nevoie. în­ Detalii la serviciul aproviz ionâri, telefon interior 60.
.1 metodă dă rezultate mult mai e- Un concert ca „Mamaia,' tataia şi felinarele sc-aprind", „De ce nu vii. tregul echipai al laboratorului
ficiente decît vechea practică cîiid Stroe" avea, r/ren dinaintea ridicării dud castanii înfloresc?", „Ţărăncuţă, se poate adăposti In această ca­
obisnuiain să trimitem. în scris, co­ cortinei, citeva ginuri torte Ih rîiulul ţărăncuţă". ..Roata morii", „Sub bal­ bină şi împreună cu ea poate
mitetelor executive ale sfaturilor spectatorilor. Prezenta in cap de dliş NOTE con cu li-am cintat o serenadă0 etc. ieşi la suprafaţă.
populare comunale hotărârile şl deci­ a uhor nume sonore (M, Slrne, artist răsplătindu-lc cu o atmoslerâ entu­ Cercetătorii laboratorului sub­ A R T IC O L E DE UZ C A S N IC
ziile noastre. De cele mai inulle Oii emerit. A1/a bruia, dislinbă tti Premiul ziastă. Acordurile nostalgice, uşor ro­ acvatic voi- locui în cabine con­
ele nu ajungeau să fie cunoscute de discuiţii 10 festivalul muzicii uşoare DE SPECTATOR manţate. au reînviat, prin globul Mici fortabile. Laboi atomi va avea,
către masa largă de cetăţeni şi în de ia Maniata 1906. V. Vasllacltc-ju­ Bruia, sentimente elehie din arlrionli de asemenea, vin salon, o bucă­
unele cazuri, nici de toţi rvtelvibrll co­ nior şi Rotunda Camili). prezentarea de demult. tărie, instalaţii de dilş şi lin sis­
misiilor permanente şi de deputaţi. celor mai cunoscute melodii, premiate Emoţionantă a lobi Şi reeditarea, tem de asigurare a hiicrocllttia-
In sesiunea amintită mai sus s-a in vara aceasta ta Mutilata, o orches­ ddpu 30 de ahi, a cuplului Strac-Va-
mat iei ritmice reorganizate intr-o ver­
stabilit, printre altele, ca sarcină co­ tra ritmică modernă — sini puncte de siune modernă. silache Este Vorba, bindntelbs, de tului.
misiei permanente gospodăr ie comu­ atracţie pentru public care. reunite, fiul regretatului Vasilache. prezent In TEHNICĂ NOUĂ PENTRU
nală şi drumuri de la sfatul popular alcătuiesc o carte de vizită prOriiltă- Rodica Mody, a curci evoluţie as­ spectăro) ca ihterptel ia orgă electro­
raional să efectueze şi să prezinte toaie. cendentă spre dobindirea unui stil nica. compozitor şl eo/ntdcălor de ETA NŞ A H lv\ CANALELOR
un sludiu privind măsurile ce tre­ Realizatorii spectacolului ne propun personal se reconfirmă, ne-a incinta/ orchestră. DE ItllG Ă ttt
buiau luate pentru mal buna gospo­ o excursie ia Mamaia, in cddrul in prin sensibilitatea vibrantă şi inlerio- Artistul cmerli N. Sltoc Şi-a adus
dărire şi înfrumuseţare a comunei care s-a desfăşurat cel mai receht leS- riz.urea profundă („Ciuta un malc/nl o contribuite complexă la reiişltd con­ WASHINGTON. — Pierderea
Ilia. După ce, in şedinţa comitetului tival de muzică uşoară românească. „Ploaia şi noi") O udevărulă surpri­ certului. Direcţiei de sce/lrl »' se a- a miliarde de lltiâ dg apă pt'bfls-
executiv al sfatului popular comu­ Chiar dacă scenografia ne mai amin­ ză in spectacol este Rabv Bartha, rea­ adauqu prezentarea spirituală, realiza­ pătă din canalele dc irigaţie
lizatoarea uliiil frumos succes de pu­
nal s-ait adus la cunoştinţa deputaţi­ teşte de „Visul revistei", ambianiti blic prih/ itianieta itiierpr^tătil şl ver­ tă adesea In cuplu cit Rolăndă Că­ poate fi împiedicată prin pulve­ 1
rizarea canalelor de beton cti Un
lor şi a comisiilor permanente sar­ creată e sugestivă, complet lud sub­ va deosebită (..Prieten drag'1. „Plec", min. Prin Mijloace variate, (monolo tanşor de pulverizare rapidă. ]
stanţial şi armonios subiectul. ţ/uh, Şcencte, cintcce satirice. cu
cinile ce le reveneau, comisia res­ Retrăind clipele festivalului de pe „LIii“ , „Mamaia, Mamaia"). Prea pu­ plete). N. Struc conlcră specldcohihi C’J această tehnică nouă, trei
pectivă, cu sprijinul activului lărgit malul mării, asistăm la o adevărată ţin folosită ca solistă in spectacolele dinamism vervă şi ritm. Am li dorit oameni pot trata cca. 280 m d* ^
format din oameni de specialitate a paradă a melodiilor de succes, a că­ precedente. Baby Rarlha a avut o pre­ insă texte salitice mai apropiate de fisuri pe oră. Fisurile sînt cu- '
zentă densă In actualul colitert, oie- specii icul regiunii noastre. răţati» cu un jet de apă de înaltă |
lind certe garanţii de cvo/iJfie. „Mamaia, tataia şi Strbk" esfâ''ilh ' 01‘psiunb. apoi materialul de e- j
Vocî bune. cu timbru frumos, băr­ concert bun, primit, in consecinţă, cu tnnşare este pulverizat direct pe 1
bătesc. vădind tendinţe de pătrunde­ căldură de către public. Asbinenca betonul cllrdt, umed. Noul ma- I
re tot mai Intensă a expresiei melo­ spectacole, de calitate, dorim să Ve­ terial este un amestec de asfalt, j
dice, caracterizează pe GtorqC Casau dem cit mai des pe scenele regiunii, telex butii ic şi iibi’e de azbest. G Ă S IŢ I IN S O R T IM E N T C O M P L E X
{.,Vinhil,,, „La verita"), hicihn Roman avind convingerea că In colectivul Acest procedeu rt fost elaborat IM M A G A Z IN E L E C O O P E R A Ţ IE I DE
(„Adio", Măicuţa mea". ,,.\’u, nu se artistic al Teatrului de stat dc estra­ de sei vlciui de celcetăii al M i­
poate"), Cornel Duruş („Tc-aştcaplQ dă din Deva există elementele ca­ nisterului Agriculturii al S.U.A. C O N S U M DIN R E G IU N E .
un om", „Dacă nu Ic văd o zi"). O pabile sd le realizeze.
mişcare scenică mai alertă, lipsită dc T. JSTRATE
gesturile larg», de manieră revuistică, MARIN STAN
I M P O R T A N T !
RETROSPECTIVA Plantele medicinale constituie ptinclţialul mijloc de fabricare a medicamentelor necesare

IN ACTIVITATEALUNII AUGUST menţilieril şl apărării sănătăţii OttiUitiî. PeSte 70 la sută din medicamentele produse în tara noas­
tră se fabrică din plante medicinale.
Datorită proprietăţilor active pe care le prezintă, etc sînt solicitate într o gamă şi cantitate
tot mai mare şi la export. Din aceste motive, plantele medicinale constituie o principală sursă de
(Urmare din pag I) nu s-a realizat planul de extracţie, venituri atît pentru economia naţională, cit şi pentru veniturile proprii ale cetăţenilor.
că s-a depăşit consumul de lemn Pentru valorificarea lor, statul a creat întreprinderi specializate care se ocupă cu achiziţio­
lăţii îndeplinirii planului ? Să ve­ cu 0,20 mc. pe 1.000 tone cărbune narea, prelucrarea şi liVratea: Aceste înttepHiulerl achiziţionează la preţuri destul de corespunză­
dem încotro a fost îndreptată aten­ extras. Procedeul greşit al „recu­
ţia specialiştilor din exploatare, perării răminerilor in urmă", greu­ toare de la populaţie, şcoli, C.A.P.-uri, plante medicinale achitînd prin achizitor! pe loc valoa
încă la îhceputul anului s-au pro­ tăţile întîmpinate de mineri dato­ rea lor.
pus mai multe terrle tehnice date rită norexbtVarii problemelor dule întreprinderea dc plătite medicinale Orăştle bare are misiunea de valorificare a plantelor în
spre rezolvare inginerilor Mircea spre studiere unor ingineri, aprovi­ regiunea Hunedoara, aduce ia cunoştinţă că achiziţionează prin achizitorii dlh satele şl comunele
Nicoară, Virgîl StăneScil, Nieolne zionarea defectuoasă cu materiale,
Nlca şi loan Braitea. Eie vizau îm­ an făcut ca un mare număr de bri regiunii, următoarele sortimente d? plante medicinale :
bunătăţirea metodelor dc pregătire găzl sn nu-şi realizeze snlciiiile lu­
şi exploatare a straiului V-est, crea­ nii august. Frcţ dc achiziţie tei/Ug
rea unor condiţii optltee de lllcl’u, Aceste rezultate Slabe trebuie să SiJrtihteidtil PerloâHa dc recoltate Condiţii dc rotitele
mecanizarea operaţiilor de mani­ constituie obiect de analiză pentru nŞi-dl
pulare a armăturilor metalice şi a comitetul de plirtîd şi cbndlicel'ea Verde cu receptacolul cit nlal
elementelor gl'elC şi altele. Aceste tdhnîCâ ă E.M. Anînoasa. in trimes­ 4 rrial—Iunie scurt. Uscat, să-şl păstreze culoa
teme aii foŞt pl-Opllse hU de dragul trul IV va trebui atins nivelul de Flori de soc 0,80
unui plan tematic, ci pentru că producţie din priltlele llltii ale a- rea naturală prin uscare la umbră
producţia cerea rezolvarea lor urgen­ nului 19G7, care prevede sarcini Verde neperforată. Uscată Im
te. Nici una din aceste leme, insă. sporite. Or. cu o asemenea pregă­ 10 mal—august
nu şi-a găsit rezolvarea. Ce legă­ tire, nei itmicitatea îndeplinirii pla Frunză de mătrăgună 1 ;50 uhihiă să alhă culoarea naluralfi
tură există intre planul tematic a- nu lui va continua să găsească la Verde fără peţlolul principal
mintit şi realizările slabe ale lunii Aninoasa teren prielnic de afirma­ Uscată la mribrăt să albă culon
august ? Aici îşi a!*e, de exemplu, re, conducînd în mod rliiect la ne- Frunză de nuc 0,20 I iunie—august
Secvenţă emoţionantă Foto; V. ONOIU
izvorul rătntnerea In Urmă a Reto­ realizarea sarcinilor de extracţie. rea naturală.
rului II, condus de inginerul Vîrgil Comitetul de partid trebuie să cea Verde recoltată în timpul înflo
Stăneseu. El trebuia să rezolve ră conducerii lehnire luarea de mă Sunătoare (planta rirîi de 25—30 cm. Uscată la um
E AŢI VENIT, DRA6I ŞCOLARI! tema privind iitibuită taţi rea meto­ suri concrete care să dură Ia îm întreagă) 0,70 3 Iunie—septembrie bfă.
bunătătiroa procesului de produc­
dei de pregătire şi exploatare a stra­
tului V-est Curios este însă faptul ţie şi să nu accepte diversele jus­ Verde recoltat pe timp uscat
(Urmare din pag O te 3 ani vor li prima promoţie a li­ că toCmăi brigăzile care lucrează tificări căutate pentru motivarea
ceului cu V> clase. la exploatarea strătului dfrllhtit au nergalizărli sarcinilor de plan. In Fanfiu (Sanchiul 1,50—2 8 ianuarie— decembrie fără rădăcină Uscat Iu umbră
• u la acest liceu dc specialitate — * realizat o productivitate tnai mică locill argumentelor, comitetul dr Verde, spălat curat, despicat In
ie n mărturisii elevul l.az.ăr loan. îmi ...In intrtaga tara a început un unu decît planul cu 0:450 tone pe post. partid trebuie SA le ceară cadreloi Stînjenel rădăcină 0,60 3 aprilie—octombrie patru Uscat pe cale naturală.
da: matematica, fizica şi in special an şcolor, un noii an de nviiieă pc lă- tehnice şi inginereşti să-şi jdstifice
î< >melria. rihiul instrucţiei şi educaf id. Tuturor: totalizând un minus de peste 2.000 prezenţa în exploatare prin rezol­ Ciubdţlca cucuiul Verde; spălată bine, turn Irnpu
,Zîmbete şi voioşie in rindu! ce- invătăldrl, pfbleSori. elbvi. părinţi — tone. Mai trebllie adăugat că in a- varea operativă a problemelor teh­ ( rădăcină) 2 10 aprilie—iunie rltă jl UScatâ pe cale uatiitâlă.
}r care păşesc pentru prima oară roade dintre ce/e Moi bogate ! batnjete frdntăle susţinute metalic nice ce te sînt încredinţate.
. i /. Verde, bine spălată, fără impu
— Aceleaşi sentimente de bucurie Păpădie rădăcină 1,70 , ţ aprilie—noiembrie rltăţj şl părţi nerlrine. Uscată |k
■ împărtăşesc toii elevii giubiltui cole naturală.
1 Iru şcolar — ne n declarat fdWi- da(ă Un mrt.Ş $1 <1 babă („M u n cito ­ leclil de insigne şi ilustrate ; 10,45
151 prol. Bădiţă Elena, directoare resc") ; I.O NEA : Spărgătorul („7 Actualitatea cinematografică ; 20,00 Proaspete, de culoare cărămizie
td fundă, $i cei care miiiie vor pleca 16 N oiem brie") : Hăieţii de ia iohbrilnt Te Ic enciclopedia ; 21,00 Antena Mâcîeşe fructe 1 — atirfust—noiembrie roşu aprins, fără ImnurJtăţl.
-i practică pe şantiere, şi cei care. („M in e ru l" ); A L B A I U L I A : Ange­ este a dumneavoastră; 21,30 Memo­
jupă practica din timpii/ vacantei se lica: iiiăttehijta „iri^e H lb f" („V ic to ­ ria peliculei: Amintirile oraşelor : Ienupăr (Jncapăn) Friicie a (unse la gradul de m-i
i'tutore la clnsuri. Legătura cu vitl/n ria "): O llte r 'thViŞt („23 August"); TR- 21,45 Film : Omul invizibil ; 22,10 fructe 2,50 4 septemb.—deceinb turifate.
v .Horelor este neîntreruptă. SEPTEMBRIE IUS : filia la bUtâiitaşâ ( „ ViclOi ia 4'): Poeţi şi compozitori — melodii in- Mălai mărunt
P enttu n 96-a oată în istoria bogată Z L A T N A : Set-b3 rlic galante (fiVIun- spjîrate din lilica lui C.eorge Coş- Proaspete, de culoare roşu n
a străvechiului liceu „ Decedai" r it o r u l14) ; SEBEŞ : FhnftH» la Tu- biie ; 23,00 Telesport ; 23,20 Telejur ( Păducel) prins, fără Impurităţi
nfrvii sini primifi la cursuri. C îi !ipl: („Progresul” ) ; 800 dH Iggiie pc ndlul de noapte ; 23,30 Buletin me- Mălaiul cucuiul, fructe 1,20 septemb.—octomb.
- Festivitatea de deschidere are in A m dzb atte: („Sebeşul"): A P O L D U L tebroldgic ; 23,35 includerea emi Fructe a|itnse la m aturitate cu
ala noastră un caracter iraditlonăl DE S U S : Haiducii („23 August'4) : si un îi. Doahe de soc ulnhrclutp scurte. Uscate pe caSt
a precizat tovarăşii/ prol. Dumitru DEVAt La imrd, spic Aldşka (ct- OHA.Şt IE : La pă rţile pâm lntU lbi I 6
sui an. directorul liceului. încă de la neinatogralul „Patria"); VViniictou („P a tria "); Trditelt („Flacăra11) ; CU- negre, fructe septemb.—octomb. naturală.
utrarea pe poarte liceului, elevii sfiit II („Arta"); SlMEHIA r Omicron CiIR : O nuli M afiei f„7 Noiem brie"); Timpul probabil Codiţe alese, itelirunlffcate ş
,i onjurati cu cea mai mure dtarfos- („Mureşul14) ; T*emeia nccunosctiiă Cdm se reuşeşte îh dragoste? (gra­ Coz! de cireşe 0.80 2,30 mai—Iulie fără im purităţi Uscate pe calc
r pentru ca să se simtă bine. fiică (grădina „Mureşul"); HUNEDOA­ dina „1 M âi") ; B it A D : ' Coliba Uil-
I i prima zi, in marca familie a şcolii. RA : Serbările galante („Flacăra14) ; chiultii Tdhi (.Steaua ro ş ie "); C.U- PENTRU 24 ORE naturală.
Avalanşa dc voioşie şi entuziasm a Vizită („Constructorul") ; Doi bă­ R A B A R Z A : Colina („M in e ru l4') ;
Gr renilor continuă cele spuse de in- ieţi ea pîlnca caldă (grădina „Sta­ H A Ţ E G : Inspectorul („P o p u la r14) : Vlenie relativ frumoasă, cu cer
>, toculorul nostru. Evenimente emo- dion") ; LbvlUIrâ de fteiteapsâ (gră­ IL I A r Procesul dc la N llrnb crg schimbător, mai mult rloros zîila. Florile, frunzele şi Ierburile se recoltează pe timp uscat. Uscarea se face la umbră, in spaţii
i iunie se înscriu In agenda prime­ dina „Centru") ; CALAN : Germa­ „(L u m in a 41). Vînt rildderat din ves! şi nord-vesl.
lor orc ale dimineţii. nie, stcliiţelb lolc (grădliia „11 iu­ Temperatura staţionară ; noaptea va bine aerisite. Rădăcinile se pot usca şi la soare Fructele se recolteală 80—00 la sută coapte şi se
in cadru festiv, solemn, sînt pri­ nie44) ; TEL1UC : învăţătorul din fi cuprinsa între fl şl 13 grade, iar pot usca ş! la soare.
miţi in şcoală tie. către colegii mai Vigevano („Minerul"); PETROŞANI: Televiziune, ziua între 22 şi 20 grade, Pe lingă contribuţia patriotică a fiecărui cetăţean la valorificarea plantelor medicinale ln
mari. elevii din clasaalX-a. Cei care Dălclii dc la lonomat („7 Noiem­ PENTRU URMĂTOARELE scoput amintit, ele constituie o sursă Importantă de venituri pentru culegători.
• r /na/ petrece doar un sînriur an în brie") ; LUPEN1 : In fiecare zi, săr­ 2 ZILE In vederea realizări! acestor scopuri, culegeţi cit mal multe plante medicinale pe care să
i eu Ic adresează cuvinte şi indem bătoare („Cultural14); VULCAN: La 18,00 Emisiune pentru copii şi ti­
nuri Inimoase. La început de drum porţile pămintnlui („Muncitoresc"); neretul şcolar; „Recreaţia veselă"; Vreme relativ frumoasă, cu cerul Ie predaţi centrelor de achiziţii dtn satul sau comuna dumneavoastră.
sr altă şi elevii duselor a X-a Se CR1VIDIA : Dezrădăcinaţii („Mun­ 19,00 Telejurnalul de seară ; 19,15 schimbător şi temperatura staţio­
> r pregăti dc acum pc secţii Iar pes­ citoresc") ; ANINOASA: A fdst 0- Colecţii, colecţionari, pasiuni : Co- nată.