Page 56 - Drumul_socialismului_1966_09
P. 56

PROIETARI  DIN  TOATE  TARILE.  UNIŢI-VA  I
                                                                                                                                                         Cu  planul  pe


                                                                                                                                                         9  luni  îndeplini^


                                                                                                                                                         Secjia  I  furnale  a


                                                                                                                                                         C.S.  Hunedoara

                                                                                                                                                           Colectivul  secţiei  I  furnale  de
                                                                                                                                                         la  C.S.  Hunedoara  şi-a   realizat
                                 ORGAN  AL  COMITETULUI REGIONAL HUNEDOARA AL P.CR  SI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL                                      Înainte  de  termen  prevederile  de
                                                                                                                                                         plan  pe  primele  nouă  luni  ale  a-
                                                                                                                                                         nului.   Succesul  furnaliştilor  a
                                                                                                                                                         fost  asigurat  de  preocuparea  lor
                                                                                                                                                         continuă  pentru  creşterea  indici­
                                                                                                                                                         lor  de  utilizare  a  agregatelor.  In
                                                                   SIMBAt A  17 SEPTEMBRIE 1966                                                          perioada  cane  a  trecut  ei  au  pro­
                                                                                                                                                         dus  cu  peste  50  kg fontă  mai  mult
                                                                                                                                                         pe  m.c.  şi  zi  calendaristică  faţă
                                                                                                                                                         de  indicele  planificat,   depăşind
                                                                                                                                                         astfel  sarcinile  aferente  perioadei
                                 ÎNCIiEIEREA                                                VIZITEI                                                      Fabrica


                                                                                                                                                         de  aglomerare  a

                                                                                                                                                         minereurilor  nr. 1
                                 iN            RE1IUNEA                                        GALAŢI                                                    Fabrica  de  aglomerare  a minereu­
                                                                                                                                                           Şl  colectivul  de  muncă  de  la
                                                                                                                                                         rilor  nr.  1  din  C.  S.  Hunedoara
                                                                                                                                                         şi-a  îndeplinit  sarcinile  de  plan
                                                                                                                                                         pe  9  luni.  întreaga  producţie  care
                                                                                                                                                         a  asigurat  îndeplinirea  planului   Fabrica  chimică  Orâştie,  secţia  mase  plastice.
                                                                                                                                                         înainte  de  termen  a  fost  obţinu­
                           A          CON DUCĂTORILOR                                                                                                    tă  pe  seama  creşterii  productivi­  mecanicului  rcglor  Petru  Jigărcanu:  calitatea  produselor  să  satisfacă
                                                                                                                                                                                               O  dorinţă  comună  a  operatoru lui  chimist  Gheorghe  Guţu  şi  a
                                                                                                                                                         tăţii  agregatelor.
                                                                                                                                                                                           toate  cerinţele  beneficiarilor.
                                                                                                                                                                                                                                        Foto:  V.  ONOIU

                           DE              T      AR            FID               Şl          DE TAT                                                                                                                 L A   I.  F.  HUNEDOARA
                                                                                                             S


                                                                                                                                                       O  cale  spre  realizări  mai


               Tn  cadrul  vizitei  desfăşurate  in   întîmpinaţi  de  un  personaj  care  il   aceste  locuri  a  îndeletnicirii  podgo-   Galaţi  şi  pînâ  la  Teatrul  muzical,
              regiunea  Galaţi,   conducătorii   de   întruchipează  pe  Ioan  Vodă  El  ci­  ritului.  Oaspeţii  iau  parte  la  tradi­  unde  a  fost  prezentat  un  spectacol
              partid  şi  de  stat  au  fost  joi  oas­  tează  cuvintele  domnitorului  :  „Ştiu   ţionala  sărbătoare cu  care  de  veacuri   festiv.
              peţii  gospodăriei  agricole  de  stat   care-mi   este   datoria   către   voi   se  inaugurează,  la  mijlocul  lui  sep­  Spectacolul   prezentat   partid  bune-folosirea  mecanismelor
                                                                                                                                            în
                                                                                                                                                cins­
             Coteşti,  aşezată  în  locurile   de   o   şi  către  ţară,  pentru  a  căror  mîn-   tembrie,  culesul  viilor.  tea   conducătorilor  de   şi
              mare  frumuseţe  din  preajma  dealu­  tuire  şi  fericire  sînt  gata  a-mi  pune   ..Se  înserează.   In   drum   spre   de   stat   a   constituit  un  emoţio­
              rilor  şi  munţilor   Vrancei,   acele   viaţa  Să  trăim  slobozi  sau  să   nc   Galaţi,  zeci  de  mii  de  ţărani  coope­  nant  omagiu  adus,  prin  vers,  cintec
              „guri  de  rai“  unde  a  fost  leagănul   piară  şi  urma  noastră.  Fiţi  cu  mine   ratori  din  comunele  Mîndreşti,  Răs­  şi  dans,  vieţii  noi  ce  clocoteşte  pe   In  perioada  care  a  trecut  de  la   create  condiţii  bune  de  cazare  şi   operaţiile  scos-apropiat  şi  încărcat
              „Mioriţei".  Pe  marginea  şoselei  un   şi  cu  noi  va  fi  izbînda".  Oaspeţii   toaca,  Călienii  Noi,  Tudor  Vladi-   aceste  plaiuri.  Cîntăreţii  şi  actorii,   începutul  anului  şi  pînă  în  prezent,   s-a  urmărit  îndeaproape  executarea   mecanic  planul  a  fost  depăşit  cu
             grup  de  ciobani  îmbrăcaţi  în  sa­  primesc  apoi  explicaţii  despre  desfă­  mirescu,  Piscu,  Independenţa,  Şen-   dansatorii  şi  recitatorii  au  evocat  in   colectivul  -Întreprinderii   forestiere   reparaţiilor  planificate.  5,2  şi  respectiv  cu  13,8  la  sută.  Din­
             rici  doinesc  din  fluiere,  amintind  a-   şurarea  bătăliei  care  a  avut  loc  în   dreni  fac  conducătorilor  de  partid   tablouri  sugestive  trăinicia  datini­  din  Hunedoara  a  depăşit  sarcinile   In  vederea  utilizării  mecanisme­  tre  mecanismele  folosite  la  aceste
             cea   baladă  tulburătoare,   creaţie   i574.                        şi  de  stat  o  entuziastă  manifestare   lor  milenare  ale  locuitorilor  Vran­  producţiei  globale  şi  a  livrat  bene­  lor  în  mod  mai  raţional  conduce­  operaţii  cele  mai  bune  realizări  au
             nemuritoare  a  geniului  românesc.  Dealurile  domoale  din  dreapta  şo­  de  dragoste.  Expoziţii  amenajate  la   cei.  prezenţa  izvoditoare  de  nepie­  ficiarilor  în  plus  însemnate  canti­  rea  întreprinderii   forestiere   din   fost  obţinute  la  funicularele  Mîne-
               In  drum  .spre   gospodărie,   un   selei  oferă  o  impresionantă  prive­  marginea  şoselei   vorbesc   despre   ritoare  melodii  a  valurilor  Dună­  tăţi  de  material  lemnos  Sporul  de   Hunedoara,  îndrumată  de  comitetul   ciu  şi  Wvssen,  automacarale  şi  la
             scurt  popas  la  Jiliştea,  pe  locul  un­  lişte  Ne  aflăm  pe  terenurile  gospo­  rodnicia  acestor  ogoare,  de  hărnicia   rii,  dar.  mai  ales,  prezenţa  profund   producţie  a  fost  realizat  în  cea  mai   de  partid,  a  luat  şi  alte  măsuri.  In   instalaţia  T.L.F.
                                                dăriei  agricole  de  stat  Coteşti,  renu­  cooperatorilor.        contemporană  şi   însufleţitoare   a   mare  parte  pe  seama  creşterii  pro­  punctul  forestier  Ruginosul,  unde
             de  Sn  1574  Ion  Vodă  „cel  Cumplit",                                                                                                                                                                         La  I.F.  Hunedoara  există  rezer­
                                                mită  podgorie  a  ţării  Tn  preajma                                noilor  cetăţi  industriale  ce  şi-au   ductivităţii  muncii,  indicator  depă­  sînt  concentrate  parchetele,  s-a  a-   ve  pentru  obţinerea  unor  succese
             a  învins  într-o  memorabilă  bătălie                                 Oraşul  de  pe  malul  Dunării  îşi
                                                modernului  combinat  de  vinificaţie,                               pus  amprenta  de  rodnică  tinereţe   şit  cu  circa  4  la  sută.  Realizările  in   menajat  un  atelier  de  întreţinere  a   mai  frumoase.  Cinci  afirmăm  acest
                                                                                  primeşte  din  nou  oaspeţii.  Maşini­
             oastea  sultanului  Selim  al  II-lea,de   oaspeţii  sînt  întimpinaţi  de  tovară­  le  îşi  fac  loc  cu  greu  printre  miile   pe  chipul  de  azi  al  legiunii.  „Chi­  această  direcţie,  deşi  frumoase,  pu­  mecanismelor.  La  acest  atelier  lu­  lucru,  avem  in  vedere  faptul  că  la
             cîteva  ori  mai  numeroasă decît  mîna   şii  Angelo  Miculescu,  prîm-vicepre-   de  locuitori.  Se  aud  ovaţii  si  urale,   tare  patriei  socialiste"   şi   „Slavă   teau  să  fie  însă  mai  bune  dacă  in   crează  muncitori  specializaţi  in  re­  fierâstraiele  mecanice  planul   nu
             de voinici a domnitorului  român.  Aici   şedinte  al  Consiliului  Superior  al   cîntece  de  slavă   pentru  Partidul   partidului"  —  au  intonat  suie  de   primul  trimestru  exista  mai  multă   pararea  utilajelor  forestiere.  In  ce­  s-a  realizat  decît  în  proporţie  de
                                                                                                                                                        preocupare  pentru  folosirea  meca­
                                                                                                                     voci  cristaline,  intr-un  impresionant
             are  loc  o  evocare  istorică  fiind  re­  Agriculturii,  inginer  Stănică  Dum­  Comunist  Român,   pentru   patria   coral  care  dădea  glas  sentimentelor   nismelor  la  întreaga  capacitate.  Dar,   lelalte  parchete  încă  nu  s-a  reuşit   53  la  sută,  iar  la  autotrolii  de  61
                                                                                                                                                                                          să  se  creeze  baze  pentru  întreţine­
             constituită  tabăra  lui  Ioan  Vodă,  a-   bravă,  directorul  G.A.S-ului,  şi  Du­  noastră   —   Republica   Socialistă   manifestate  atît  de  puternic  in  aces­  în  această  perioadă  o  parte  din  me­  rea  şi  repararea  utilajelor,  dar  a-   la  sută  Este  adevărat  că  rezultatele
                                                                                                                                                                                                                             nesatisfăcătoaie  obţinute  la  dobo-
             şa  cum  arăta  ea  în  zilele  din  ajunul   mitru  Damian,  secretar  al  comitetu­  România   Toate  acestea   caracte­  te  zile  de  sutele  de  mii  de  locuitori   canisme  nu  au  fost  întreţinute  şi   ceste  parchete  au  fost  înzestrate  cu   rît-secţionat  se  datoresc  şi  greută­
              bătăliei.  Conducătorii  de  partid  şi   lui  de  partid.  Se  vizitează  apoi  o   rizau  entuziasmul   şi   bucuria  cu   ai  regiunii  Galaţi  faţă   de  patria   exploatate  corespunzător.  Multe  din­  cele  mai  bune  mecanisme.  întreţine­  ţilor  pe care  forul  tutelar —  D.R.E.F.
                                                                                                                                                       tre  ele  erau  deset"vite  de  către  mun­
              de  stat  trec  printre  rîndurile  de   expoziţie  cu  unelte  şi  instalaţii  de   care   locuitorii   oraşului   Galaţi   noastră  socialistă,  faţă  de  partidul   citori  necalificaţi.  Deşi  existau  gra­  rea  lor  se  face  tot  de  către  mecanici   Hunedoara  —  lc-n  creat  întreprin­
                                                                                                                                                                                                            deplasează
                                                                                                                                                                                          calificaţi,  care  se
                                                                                                                                                                                                                        în
                                                                                                                                                                                                                             derii.  De  pildă,  planul  pe  meca­
             oşteni,  îmbrăcaţi  în  costume  de  e-   vinărit  din  cele  mai  vechi  timpuri   i-au   însoţit  pe  conducătorii   de   călăuzitor  şi  chezaş  al  biruinţelor   fice  de  revizii  şi  reparaţii  ele  nu   parchetele  de  exploatare  nisme  nu  a  fost  corelat  in  mod  real
              pocă,  şi  intră  în  tabără,  unde  sînt  care  atestă  existenţa  de  milenii  pe  partid  şi  de  stat  de  la  Intrarea  in  de  azi  şi  de  miine.  s-au  respectat.    La  toate  acestea  se  mai  adaugă   cu  planul  masei  lemnoase  prevă­
                                                                                                                                                         Aceste  deficienţe  au  constituit  o-   măsurile  luate  pentru  aproviziona­  zute  a  se  exploata,  planul  pe  me­
                                                                                                                                                       biectul  unor  analize  în  cadrul  adu­  rea   ritmică   a  mecanismelor   cu   canisme  fiind  mai  mare  decît  cel
                                                                                                                                                       nărilor  generale  ale   organizaţiilor   masă  lemnoasă,  repartizarea  lor  ju ­  al  masei  lemnoase,  date  in  exploa­
                         iNTILNIREA                                            CU               A  TIVUL                                               de  partid,  in  urma  cărora  s-nu  sta­  dicioasă  pe  parchete,  urmărirea  mai   erau  folosite  din  plin  ficrustiaiele,
                                                                                                                                                                                                                             tare.  Or.  în  acest  caz,  chiar  dacă
                                                                                                                                                                                                                      sînt
                                                                                                                                                                                          îndeaproape  a  modului  cum
                                                                                                                                                       bilit  mai  multe  măsuri.  Astfel,  la
                                                                                                                                                                                                                            tot  nu  se  putea  realiza  integral  pla­
                                                                                                                                                       indicaţia  comitetului  de  partid,  con­
                                                                                                                                                                                          utilizate  şi  întreţinute.
                                                                                                                                                       ducerea  întreprinderii  a  trimis   la   Aplicarea  măsurilor   amintite  a   nul  la  doborît-sectionat  Dacă  exis­
                                                                                                                                                       cursurile  de  calificare  20  muncitori   făcut  ca  întreprinderea  sâ  obţină   ta  mai  multă  preocupare  pentru  u-
                                                                                                                                                       localnici,  cu  vechime  în  munca  de   priveşte  mecanizarea  lucrărilor.  La  tiîizarea  lor  raţională,  rămînerile  în
                                                                                                                                                                                          rezultate  destul  de  bune  în  ceea  ce
                                                    DE                 P A R T I D                                                                      forestier.   Mecanicilor  le-au   fost                              Dar,  o  perioadă  de  timp,  unele  fie­
                                                                                                                                                                                                                             urmă  puteau  fi  cu  mult  mai  mici.
                                                                                                                                                                                                                             răstraie,  în  loc  să  fie  folosite  în
                                                                                                                                                                                                                            parchete,  la  doborîtul  arborilor,  au
                                                                                                                                                                                                                             fost  utilizate  pe  rămpi  unde   nu
                                                                                                                                                                                                                             şi-au  realizat  productivitatea  pla­
                                                                                                                                                                                                                             nificată.  Dc  asemenea,  o  perioadă
               In  încheierea   vizitei,   tovarăşii   două   treimi   din   producţia   de   gescu.  membru  de  partid  din  ile­  bătut  îndemnul  partidului,  conside­                                                  destul  de  mare  de  timp  fierăstraic-
             Nicolae   Ceauşescu,   Ion  Ghcorghe   tablă  subţire  a  ţării,  două  cincimi   galitate,  a  spus  printre  altele:  Vă   rând  întotdeauna  drept  cea  mai                                                 le  nu  au  fost  întreţinute  corespun­
             Maurer,  Gheorghe  Apostol,  Leonte   din  producţia  de  nave,  utilaje  pen­  adresez  un  călduros  salut  din  partea   fierbinte  năzuinţă  a  noastră  cinstea                                            zător.
              Răutu,  Vasile  Patilineţ  s-au  întîl-   tru  industria  siderurgică  şi  chimi­  comuniştilor  mai  vîrstnici,  care  au   de  a  lupta  sub  steagul  glorios  al                                            Unele  deficienţe  au  Tost  depista­
             nifc cu  activul  de  partid  din  regiunea   că,  precum  şi  întreaga  producţie   cunoscut  trecutul  plin  de  lupte  şi   partidului,  pentru  înfăptuirea  viito­                                         te  şi  în  ceea  ce  priveşte   folosirea
             Galaţi  şi  au  luat  parte  la  o  masă   de  excavatoare  şi  rulouri  compre-   jertfe  al  partidului  Sintem  bucu­  rului  de  aur  al  patriei  —  societatea                                            tractoarelor  şi  autotroliilor.  Trac­
             tovărăşească  oferită  eu  acest  prilej.  soaie  a  ţârii.  In  vecinătatea  Gala-   roşi  că  avem  prilejul  să  vedem  în­  comunistă.                                                                      toarele,  spre  exemplu,  au  fost  uti­
               Au  participat  conducători  ai  or­  ţîului,  constructorii  înalţă  azi  cel   făptuite  gîndurile  şi  idealurile  spre   întîmpinat  cu  aplauze,  cu  înde­                                              lizate  pe  distanţe,  scurte.  Din  a-
             ganelor  locale  de  partid  şi  de  stat,   mai  important  obiectiv  industrial  al   care  năzuiam  în  anii  grei  ai  ilega­  lungi  ovaţii  şi  urale,  a  luat  cuvîntul                                 ceastă  cauză,  la  indicatorul  tone
             ai   organizaţiilor   obşteşti,   vechi   cincinalului  —  Combinatul  siderur­  lităţii  partidului  nostru.  tovarăşul  NICOLAE  CEAUŞESCU.                                                                   kilometrice,  planul  n-a  fost  îndepli­
             membri  de  partid,  muncitori  frun­  gic  „Gheorghe  Gheorghiu-Dej".  Refei indu-se  la  activitatea  Insti­  secretar  general  al  C.C.  al  P.C.R.                                                         nit.  Şi  autotroliile  au  fost  folosite
             taşi  şi  ţărani  cooperatori,  directori   El  a  arătat  că  au  avut  loc  profun­  tutului  politehnic,  prof.  univ.  Du­                                                                                 defectuos.  Aceasta  pe  de  o  parte
             ai  marilor  uzine  şi  ai  unităţilor  a-   de  prefaceri  şi  in  agricultura  regiu­  mitru  Moţoc,  decan  al  uneia  din                                                                                   datorită  faptului  că  pe  unele  rămpi
             gricole  socialiste,  preşedinţi  de  co­  nii,  a  cărei  producţie  globală  a  cres­  facultăţile  institutului,  a  subliniat                                                                               lemnul  nu  a  fost  stivuit  în  mod  co­
             operative  agricole  de  producţie,  oa­  cut  în  1965,  comparativ  cu  1959,  cu   că  ea  reflectă  puternica  dezvoltare   ...După  două  zile  pline,  bogate  în                                         respunzător.  iar  pe  dc  altă  parte,
             meni  de  ştiinţă  şi  cultură,  generali   44,6  la  sută.          a  industriei  în  regiunea  Galaţi.  La   intîlniri  rodnice,  joi  seara,  condu­                                                        pentru  că  unii  şofer i  nu  s-au  preo­
             şi  ofiţeri  superiori               Dezvoltarea  industriei  şi  agricul­  ridicarea  calificării  cadrelor  didacti­  cătorii  de  partid  şi  de  stat  şi-au                                                cupat  de  utilizarea  lor.
               A  luat  cuvîntul  tovarăşul  Con­  turii  regiunii  s-a   râsfrînt  asupra   ce  şi  a  bunei  pregătiri  a  studenţi­  luat  rămas  bun  de  la  zecile  de  mii                                             In  viitor,  se  impune   urmărirea
             stantin  Dăscălescu,  prim-secretar  al   traiului  oamenilor  muncii  de  la  o-   lor  a  contribuit  şi  dezvoltarea  ne­  de  gălăţeni,  care  i-au  condus  pină                                           mai  îndeaproape  a  modului  în  care
                                                                                                                     la  gară.  Luminile  torţelor  şi  arti­
             Comitetului  regional  Galaţi  al  P.C.R.,   raşe  şi  sate.  Toate  aceste  realizări   contenită  a  bazei  materiale.  Ală­                                                                                  sînt  întreţinute  şi  utilizate  fierăs-
             care,  în  numele  tuturor  oamenilor   au  fost  obţinute  datorită  încrederii   turi  de  întreg  poporul  muncitor  —   ficiilor  dau  Galaţiului,  la  această                                             traiele  mecanice.  Maşinile  si  uti­
             muncii  din  regiune,  a  exprimat  sen­  şi  consecvenţei   cu  care   oamenii                         oră  din  miez  de  noapte,  o  imagine                                                                 lajele  vor  trebui  sâ  fie  °vploatate
             timentele  de  sinceră  şi  profundă   muncii  din  regiune  au  înfăptuit  po­  a  spus  vorbitorul  —  oamenii  de  şti­  feerică.  E  salutul  adus  conducători­                                            numai  de  către  oameni  calificaţi,
                                                                                                                     lor  de  partid  şi  de  stat  de  zeci  de
             bucurie  de  a  avea  in  mijlocul  lor   litica  partidului  nostru  comunist.  inţă  şi  specialiştii  din  producţie,   mii  de  locuitori  ai  oraşului  Galaţi.                                            cu  experienţă  in  muncă  şi  cărora
             pe  conducătorii  de  partid  şi  de  stat  Rcferindu-se  la  perspectivele  ce   conştienţi  de  marea  răspundere  care   ..Trenul  se  depărtează  de  peron,                                                va  trebui  să  !i  se  creeze   condiţii
               Entuziasmul  şi  bucuria  cu  care   se  deschid  regiunii  Galaţi  în  peri­  le  revine,  vor  depune  toate  efortu­                                                                                       mai  bune  de  viaţă  şi  lucru  pentru
             v-au  întîmpinat  oamenii  muncii  în   oada  anilor  1966-1970,  vorbitorul  a   rile  ca  ştiinţa  românească  sâ  se  a-   însoţit  de  uralele  şi  ovaţiile  fără                                         a-i  permanentiza  şi  cointeresa  mai
             uzine,  pe  şantiere,  în  oraşele  şi  sa­  spus:  Entuziasmul  cu  care  oamenii                      sfrîşit.  „Vă  aşteptăm  întotdeauna  cu                                                                mult  în   sporirea   productivităţii
             tele  regiunii  noastre  —  a  spus  vor­  muncii  din  regiunea  Galaţi  au  por­  firme  tot  mai  mult  pe  plan  mon­  dragoste  în  mijlocul  nostru,  scumpi                                             muncii.  Aceste  măsuri  se  impun  cu
             bitorul  —  sînt  expresia  profundului   nit  la  realizarea  sarcinilor  ce  le  re­  dial  şi  să  contribuie  nemijlocit  la                                                                               atît  mai  mult.  cu  cît  producţia  în­
             lor  ataşament  faţă  de  partid,  faţă   vin  din  planul  cincinal,  plan  ştiin­  înflorirea  scumpei  noastre  patrii.  conducători"  —  sînt  cuvintele  rosti­                                            treprinderii  este  în  continuă  creş­
             de  politica  sa  înţeleaptă,  datorită   ţific,  profund  realist,  ilustrează  în­  A  vorbit  apoi  tov.  Vasile  Caro-   te  de  mii  de  glasuri,  izvorîte  din                                           tere,  iar  lucrătorii  forestieri   vor
             căreia  toate  regiunile  ţării,  printre   crederea  neţărmurită   în   Partidul                       toate  inimile,  ca  o  expresie  grăi­                                                                trebui  să  livreze  beneficiarilor  pro­
             care  şi  regiunea  noastră,  au  cunos­  Comunist  Român,  în  conducerea  sa   lică,  prim-sccretar  al  comitetului  re­  toare  a  dragostei  şi  devotamentu­                                              duse  multe  şi  de  calitate  tot  mai
             cut  şi  cunosc  din  plin  marile  pre­  fermă   şi   încercată,   ataşamentul   gional  U.T.C.,  care  a  spus,  printre   lui  faţă  de  Partidul  Comunist  Ro­                                            bună.
             faceri  înnoitoare  ale  socialismului.  profund  faţă  de  politica  partidului,   altele :  Noi,  tinerii, contemporanii  în­
               Din  Munţii  Vrancei  —  pe  ale  că­  care  corespunde  pe  deplin  celor  mai   făptuirilor  din  aceşti  ani,  părtaşi  la   mân.  călăuzitorul  poporului  nostru                                                          L.  DEMETER
             ror  plaiuri  s-a  născut  minunata  ba­  fierbinţi  năzuinţe  ale  întregului  nos­                    pe  diurnul  continuei  înfloriri  a  pa­
             ladă  Mioriţa,  pînă  la  Dunăre,  de  la   tru  popor.  Ne  vom  strădui  să  acor­  ele  şi  care  ne  maturizăm  în  pas  cu   triei  iubite  —  Republica  Socialistă
             tinerele  podgorii  ale  Bujorului  pînâ   dăm  un  ajutor  mai  sistematic  or­  desăvîi-şirea  construcţiei  socialiste,   România
             la  mănoasa  cîmpie  a  Bărăganului,   ganizaţiilor  de  partid  din  noile  în­  noi,  ulecişlii  şi  tinerii  din  regiunea                                                                                     Intr-un  parchet  forestier.  Popas
             pe  care  muncesc  cu  hărnicie  oa­  treprinderi  incit  să  asigurăm  o  bună   Galaţi,  făgăduim   conducerii   de   CONSTANTIN  MITEA
              menii  ale  căror  ogoare  şi  muncă   folosire  a  investiţiilor,  atingerea  cît                                                                                                                            | înaintea  începerii  lucrului.
             le-a  înfrăţit  socialismul  —  pretu­  mai  rapidă  a  parametrilor  planifi­  partid  şi  de  stat  că  vom  urma  nea­  ION  GALETEANU
             tindeni  locuitorii  regiunii,  tineri  şi   caţi  la  producţie,  calificarea  şi  sta­
             vîrstnici  —  bărbaţi  şi  femei  —  sub   bilitatea  cadrelor   dc  muncitori  şi
             conducerea  organizaţiilor  de  partid   tehnicieni,  formarea  unei  înalte  dis­
             —  au  făurit  şi  făuresc  o  nouă  geo­  cipline  muncitoreşti                                                                                                               ceput  de  an  şcolar.  S-au  schimbat   elevilor  că  doi  din  căpitanii   săi
              grafie  a  regiunii  Galaţi.        Prezenţa  dumneavoastră  in  m ij­  Colocviu  la  început                                                                                 păreri,  experienţe   referitoare  la   s-au  născut  fn  comuna  noastră.  Am
               In  continuare,  vorbitorul  a  arătat   locul  nostru  a  constituit  un  nepre­                                                                                            modul  In  care  trebuie  să  se  des-   făcut  aceasta  după  o  cercetare  a
              Că   datorită   politicii   ştiinţifice,   ţuit  ajutor.  Încă  o  dată  vă  mulţu­                                                                                           lăşoare  munca  de  educare  a  copii­  unor  documente  la  muzeu!  din  Si­
              profund  patriotice  a  partidului  nos­  mim  firebinte  şi  vă  rugăm  să  fiţi                                                                                             lor.                               biu.
              tru  de  industrializare  socialistă  a   siguri  că  organele  şi  organizaţiile  de                                                                                           A  fost   aprecierea  unanimă  că   Şi alfi  protesori şi  învăţători  s-au
              ţării,  industria  a  devenit  ramura   partid,  oamenii  muncii  din  reeiunea   PartidaI   comuniştilor  f$i  pane                                                          munca  la  clasă  esle  factorul  holă-   prezentat  la   colocviu"  cu  asllel
              conducătoare  a  economiei  regiunii,   Galaţi  îşi  vor  face  cu  prisosinţă   la  inimă,  inlocmai  ca  un  părinte                                                        rilor  al  educaţiei.              de  exemple,  arâtind  că  lecţia  este
              dînd  în  19G5  peste  57  la  sută  din   datoria  faţă  de  patria  noastră  socia­  grijuliu,  preocupările  majore   ale   i  e  a  n  s  c     a    l  a     r             —  Predau  istoria  şi  geogralia  —   un  puternic  mijloc  de  cultivare  a
              valoare."»  producţiei  globale  a  indus­  listă,  faţă  de  înţeleptul  ei  conducă­  tuturor  virsteior.   categoriilor   şi                                               spunea  profesorul   Liviu  Popescu   sentimentului  dc  dragoste   pentru
              triei  şi  agriculturii.  Industria  regiu­  tor  —  Partidul  Comunist  Român.  profesiilor.   II   găsim  in  mijlocul                                                      din  Capi!na  —  şi-mi  dau  seama  că   trecutul  dc  luptă  al  poporului  nos­
              nii  Galaţi  produce  acum  aproape  Luind  cuvîntul,  tov.  Vasile  Geor-  academicienilor  şi  constructorilor,   să,  învăţători  tineri,  abia  ieşifi  dc   dului  pentru  acest  lapi  Trebuie  să   la  aceste  discipline  avem  posibili­  tru,  pentru   vatra   strămoşească,
                                                                                      scriitorilor  şi  compozitorilor,  tine­  un  an,  doi  dc  pe  băncile  şcolilor,   gradăm  riguros  activităţile,  să  ţi­             pentru  prezentul  şi  viitorul  nostru
                                                                                      retului  şi  femeilor.  Pentru  liecare   ca  şi  dascăli  cu  Umple   cărunte,   nem  seama  neapărat  dc  particula-   tăţi  larr/i  de  trezire  şi  dezvoltare   strălucit.
                                                                                      are  cuvinte  de  orientare  şi  che­  prin  miinile  cărora  s-au  scurs  ca   tilutile  de  vîrslă  şi  individualc  ale   la  elevi  a  sentimentului  dc  dra­  Varietatea  de  forme  ale  muncii
                                                                                      mare,  de  caldă  îmbărbătare.   N-o   un  lluviu  viu zeci  de promofii.Toli   copilului,  să  asigurăm  o  mare  va­  goste  pentru  oamenii  muncii,  pen­  dc  educai ie  a  lost  una  din  temele
                                                                                      trecut  o  jumătate  de  an  de  cind  la   vorbeau  cu  sentimentul  cinslci  pc   rietate  de  iorme  In  munca  dc  e-   tru  patrie  şi  popor  Şi  în  anii  tre­  larg  dezbătute  la  „ colocviul"  din
                                                                                      tribuna  înaltă  a  unei  plenare   a                               ducatie  In  şcoală.  In  detaşamentul   cuţi  am  ovul  In  vedere  acest  lu­  Sebeş:  valoarea  cinlecului  şi  poe­
                                                                                      Comitetului  Central  a  lost  dezbă-   care  partidul  le-a  incredinlat-o  dc   şl  unilaica  de  pionieri.  cru,  mai  ales  cu  prilejul  vizitării   ziei.  a  expediţiei,  excursiilor   şi
                                 IN  PAG INA  A  2-A                                  tutu  şi  elaborată  o  nouă  orientare   a  lace  educaţia  tinerei  generalii   Iată  ce  spune   profesorul   Ion   unor  monumente  istorice.  jocurilor  dc  orientare  turistică,  va­
                                                                                      in  viaja  celei  mai  tinere  organi­  din  şcoală.  Asllel  de  probleme  au   Ţirlca,  directorul  Liceului din  Sebeş   —  Mie  mi  se  pare  foarte  impor­  loarea  muncii  practice  pentru  să­
                                                                                                                        mai  discutat  şi  cu  alte  prilejuri.  A-
                                                                                      zaţii  —  o  pionierilor.         cum  insă  partidul  le-a  sporit  pute­  în  legătură  cu  aceaslo:  tant  —  a  spus  prolesorul  Ioan Ţur-   direa  de  pomi,  îngrijirea  şcolii  ele,
                                                           sJ                          Ca  un  ecou  puternic  al  acestui   rile  şi  răspunderea:  realizarea  uni­  —  Preluarea  dc  către  pedagogi  a   caşu  din  Apoldul de  Jos — ca  pen­  valoarea  cercurilor  pe  specialităţi,
                                                                                      plen.  profesor ii  şi  învăţătorii  din   tăţii  de  influentă  dc  pe  poslura  du­  muncii   de  educare  a  pionierilor   tru  început  să  facem  elevilor  cu­  iată  cîteva  din  ideile  care  au  po­
                       CUVIITAREA  TOVARĂŞULUI                                        toate  şcolile  regiunii  noastre  s-au   blă  —  de  învăţător  sau  diriginte   esle  izvorîlă  din  necesitatea  cu­  noscute  fmprejurimile  comunei  şi   larizat  atenţia  participanţilor  Mai
                                                                                                                                                                                            salului  In  care  trăiesc.  Intr-o  lec­
                                                                                      întrunit  Ja  reşedinţele  dc  raioane
                                                                                                                                                                                                                               presus  insă  de  ţoale  acestea  ele­
                                                                                      pentru  a  se  editica  concret  asupra   de  clasă  şi'  cea  dc  comandant  al   noaşterii,  din  necesitatea   punerii   ţie  dc  geogralic  in  aer  liber,  de   mentul  care  se  cere  mai  mult  soli­
                                                                                                                                                          unor  baze  riguros  şliintilice  aces­
                                                                                      măsurii  luate  dc  partid.  La  Sebeş   unii ăl ii  de  pionieri.  Esle  aici  ex­  tei  activităţi  pline  de  răspundere.   pildă,  m-am  deplasat  cu  elevii  pc   citat  este  pasiuneo,  dăruirea   de
                                                                                      a  avut  loc  una  din  aceste  întruniri.   presia  unei  glndiri  prolunde  care                    dealul  Roslad  din  apropierea  co­  sine  pentru  nobila  muncă  dc  lor­
                                                                                      A  fost  un  veritabil  spectacol  emo­  vizează,  la  urma  urmelor,  fiziono­  Pedagogul  cunoaşte  bine  trăsătu­  munei  pe  unde  trecea  vechiul drum   mare  şi educare  a  generaţiei  de  pc
                                                                                                                        mia  morală  a  naţiunii  noastre  de
                                                                                                                                                          rile  de  bază  ale  copiilor  pe  cate
                     NICOLAE                CEAUSESCU                                 ţionant.  S-au  intîlnit  aici  In  chip   aprilie,  partidul  a  pus   educaţiei   gorii  de  vîrslă.  roman  dintre   Valea   Oltului   şi   băncile  şcolii  Prolesorul  şi  învă­
                                                                                                                        miine  Prin  holărlrea  plenarei  din
                                                                                                                                                                                            Apulum  Aici  am  găsii  obieclc  cu
                                                                                      fericit  pasiunea  omului  ce  lucrea­
                                                                                                                                                                                                                               ţător ul  s-au  angajat  ca  respectind
                                                                                                                                                                                            inscripţia  „ Gemina  XIII",  fapt  pe
                                                                                                                                                            Dezbaterile  consfătuirii  cadrelor
                                                                                      ză  cu  caractere  In  lormare,  cu  lu­
                                                                                                                                                                                                                               indicaţiile  dale  dc  partid  să  facă
                                                                                      ciditatea  şi  responsabîlî/alea.  pionierilor  baze  profund  ştiinţifice.   didactice  din  Sebeş  s-au   alirmat   care  l-am  folosit  pentru  o  evocare   din  viata   glorioasă  a  poporului
                                                                                                                        In  sala  casei  raionale  de  cultură                              istorică  ce  mi  s-a  părut  reuşită.  In-
                                                                                        La  tribuna  Intilnirii   au   urcat   din  Sebeş  s-au  auzit  nenumărate  a-   ca  un  adevărat  colocviu  cu  un  bo­  tr-o  altă  Iccfie  despre  personalita­  nostru  adevărata  carte de  educaţie.
                                                                                      tind  pe  tind,  ca  la  catedra  din  cla­  precieri  elogioase  adresate  parti­  gat  continui  de  idei.  acum,  la  în­  tea  lui  Avram  lancu  am  explicat  C.  ARMEANU
   51   52   53   54   55   56   57   58   59   60   61