Page 56 - Drumul_socialismului_1966_09
P. 56
PROIETARI DIN TOATE TARILE. UNIŢI-VA I
Cu planul pe
9 luni îndeplini^
Secjia I furnale a
C.S. Hunedoara
Colectivul secţiei I furnale de
la C.S. Hunedoara şi-a realizat
ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL HUNEDOARA AL P.CR SI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL Înainte de termen prevederile de
plan pe primele nouă luni ale a-
nului. Succesul furnaliştilor a
fost asigurat de preocuparea lor
continuă pentru creşterea indici
lor de utilizare a agregatelor. In
SIMBAt A 17 SEPTEMBRIE 1966 perioada cane a trecut ei au pro
dus cu peste 50 kg fontă mai mult
pe m.c. şi zi calendaristică faţă
de indicele planificat, depăşind
astfel sarcinile aferente perioadei
ÎNCIiEIEREA VIZITEI Fabrica
de aglomerare a
minereurilor nr. 1
iN RE1IUNEA GALAŢI Fabrica de aglomerare a minereu
Şl colectivul de muncă de la
rilor nr. 1 din C. S. Hunedoara
şi-a îndeplinit sarcinile de plan
pe 9 luni. întreaga producţie care
a asigurat îndeplinirea planului Fabrica chimică Orâştie, secţia mase plastice.
înainte de termen a fost obţinu
A CON DUCĂTORILOR tă pe seama creşterii productivi mecanicului rcglor Petru Jigărcanu: calitatea produselor să satisfacă
O dorinţă comună a operatoru lui chimist Gheorghe Guţu şi a
tăţii agregatelor.
toate cerinţele beneficiarilor.
Foto: V. ONOIU
DE T AR FID Şl DE TAT L A I. F. HUNEDOARA
S
O cale spre realizări mai
Tn cadrul vizitei desfăşurate in întîmpinaţi de un personaj care il aceste locuri a îndeletnicirii podgo- Galaţi şi pînâ la Teatrul muzical,
regiunea Galaţi, conducătorii de întruchipează pe Ioan Vodă El ci ritului. Oaspeţii iau parte la tradi unde a fost prezentat un spectacol
partid şi de stat au fost joi oas tează cuvintele domnitorului : „Ştiu ţionala sărbătoare cu care de veacuri festiv.
peţii gospodăriei agricole de stat care-mi este datoria către voi se inaugurează, la mijlocul lui sep Spectacolul prezentat partid bune-folosirea mecanismelor
în
cins
Coteşti, aşezată în locurile de o şi către ţară, pentru a căror mîn- tembrie, culesul viilor. tea conducătorilor de şi
mare frumuseţe din preajma dealu tuire şi fericire sînt gata a-mi pune ..Se înserează. In drum spre de stat a constituit un emoţio
rilor şi munţilor Vrancei, acele viaţa Să trăim slobozi sau să nc Galaţi, zeci de mii de ţărani coope nant omagiu adus, prin vers, cintec
„guri de rai“ unde a fost leagănul piară şi urma noastră. Fiţi cu mine ratori din comunele Mîndreşti, Răs şi dans, vieţii noi ce clocoteşte pe In perioada care a trecut de la create condiţii bune de cazare şi operaţiile scos-apropiat şi încărcat
„Mioriţei". Pe marginea şoselei un şi cu noi va fi izbînda". Oaspeţii toaca, Călienii Noi, Tudor Vladi- aceste plaiuri. Cîntăreţii şi actorii, începutul anului şi pînă în prezent, s-a urmărit îndeaproape executarea mecanic planul a fost depăşit cu
grup de ciobani îmbrăcaţi în sa primesc apoi explicaţii despre desfă mirescu, Piscu, Independenţa, Şen- dansatorii şi recitatorii au evocat in colectivul -Întreprinderii forestiere reparaţiilor planificate. 5,2 şi respectiv cu 13,8 la sută. Din
rici doinesc din fluiere, amintind a- şurarea bătăliei care a avut loc în dreni fac conducătorilor de partid tablouri sugestive trăinicia datini din Hunedoara a depăşit sarcinile In vederea utilizării mecanisme tre mecanismele folosite la aceste
cea baladă tulburătoare, creaţie i574. şi de stat o entuziastă manifestare lor milenare ale locuitorilor Vran producţiei globale şi a livrat bene lor în mod mai raţional conduce operaţii cele mai bune realizări au
nemuritoare a geniului românesc. Dealurile domoale din dreapta şo de dragoste. Expoziţii amenajate la cei. prezenţa izvoditoare de nepie ficiarilor în plus însemnate canti rea întreprinderii forestiere din fost obţinute la funicularele Mîne-
In drum .spre gospodărie, un selei oferă o impresionantă prive marginea şoselei vorbesc despre ritoare melodii a valurilor Dună tăţi de material lemnos Sporul de Hunedoara, îndrumată de comitetul ciu şi Wvssen, automacarale şi la
scurt popas la Jiliştea, pe locul un lişte Ne aflăm pe terenurile gospo rodnicia acestor ogoare, de hărnicia rii, dar. mai ales, prezenţa profund producţie a fost realizat în cea mai de partid, a luat şi alte măsuri. In instalaţia T.L.F.
dăriei agricole de stat Coteşti, renu cooperatorilor. contemporană şi însufleţitoare a mare parte pe seama creşterii pro punctul forestier Ruginosul, unde
de Sn 1574 Ion Vodă „cel Cumplit", La I.F. Hunedoara există rezer
mită podgorie a ţării Tn preajma noilor cetăţi industriale ce şi-au ductivităţii muncii, indicator depă sînt concentrate parchetele, s-a a- ve pentru obţinerea unor succese
a învins într-o memorabilă bătălie Oraşul de pe malul Dunării îşi
modernului combinat de vinificaţie, pus amprenta de rodnică tinereţe şit cu circa 4 la sută. Realizările in menajat un atelier de întreţinere a mai frumoase. Cinci afirmăm acest
primeşte din nou oaspeţii. Maşini
oastea sultanului Selim al II-lea,de oaspeţii sînt întimpinaţi de tovară le îşi fac loc cu greu printre miile pe chipul de azi al legiunii. „Chi această direcţie, deşi frumoase, pu mecanismelor. La acest atelier lu lucru, avem in vedere faptul că la
cîteva ori mai numeroasă decît mîna şii Angelo Miculescu, prîm-vicepre- de locuitori. Se aud ovaţii si urale, tare patriei socialiste" şi „Slavă teau să fie însă mai bune dacă in crează muncitori specializaţi in re fierâstraiele mecanice planul nu
de voinici a domnitorului român. Aici şedinte al Consiliului Superior al cîntece de slavă pentru Partidul partidului" — au intonat suie de primul trimestru exista mai multă pararea utilajelor forestiere. In ce s-a realizat decît în proporţie de
preocupare pentru folosirea meca
voci cristaline, intr-un impresionant
are loc o evocare istorică fiind re Agriculturii, inginer Stănică Dum Comunist Român, pentru patria coral care dădea glas sentimentelor nismelor la întreaga capacitate. Dar, lelalte parchete încă nu s-a reuşit 53 la sută, iar la autotrolii de 61
să se creeze baze pentru întreţine
constituită tabăra lui Ioan Vodă, a- bravă, directorul G.A.S-ului, şi Du noastră — Republica Socialistă manifestate atît de puternic in aces în această perioadă o parte din me rea şi repararea utilajelor, dar a- la sută Este adevărat că rezultatele
nesatisfăcătoaie obţinute la dobo-
şa cum arăta ea în zilele din ajunul mitru Damian, secretar al comitetu România Toate acestea caracte te zile de sutele de mii de locuitori canisme nu au fost întreţinute şi ceste parchete au fost înzestrate cu rît-secţionat se datoresc şi greută
bătăliei. Conducătorii de partid şi lui de partid. Se vizitează apoi o rizau entuziasmul şi bucuria cu ai regiunii Galaţi faţă de patria exploatate corespunzător. Multe din cele mai bune mecanisme. întreţine ţilor pe care forul tutelar — D.R.E.F.
tre ele erau deset"vite de către mun
de stat trec printre rîndurile de expoziţie cu unelte şi instalaţii de care locuitorii oraşului Galaţi noastră socialistă, faţă de partidul citori necalificaţi. Deşi existau gra rea lor se face tot de către mecanici Hunedoara — lc-n creat întreprin
deplasează
calificaţi, care se
în
derii. De pildă, planul pe meca
oşteni, îmbrăcaţi în costume de e- vinărit din cele mai vechi timpuri i-au însoţit pe conducătorii de călăuzitor şi chezaş al biruinţelor fice de revizii şi reparaţii ele nu parchetele de exploatare nisme nu a fost corelat in mod real
pocă, şi intră în tabără, unde sînt care atestă existenţa de milenii pe partid şi de stat de la Intrarea in de azi şi de miine. s-au respectat. La toate acestea se mai adaugă cu planul masei lemnoase prevă
Aceste deficienţe au constituit o- măsurile luate pentru aproviziona zute a se exploata, planul pe me
biectul unor analize în cadrul adu rea ritmică a mecanismelor cu canisme fiind mai mare decît cel
nărilor generale ale organizaţiilor masă lemnoasă, repartizarea lor ju al masei lemnoase, date in exploa
iNTILNIREA CU A TIVUL de partid, in urma cărora s-nu sta dicioasă pe parchete, urmărirea mai erau folosite din plin ficrustiaiele,
tare. Or. în acest caz, chiar dacă
sînt
îndeaproape a modului cum
bilit mai multe măsuri. Astfel, la
tot nu se putea realiza integral pla
indicaţia comitetului de partid, con
utilizate şi întreţinute.
ducerea întreprinderii a trimis la Aplicarea măsurilor amintite a nul la doborît-sectionat Dacă exis
cursurile de calificare 20 muncitori făcut ca întreprinderea sâ obţină ta mai multă preocupare pentru u-
localnici, cu vechime în munca de priveşte mecanizarea lucrărilor. La tiîizarea lor raţională, rămînerile în
rezultate destul de bune în ceea ce
DE P A R T I D forestier. Mecanicilor le-au fost Dar, o perioadă de timp, unele fie
urmă puteau fi cu mult mai mici.
răstraie, în loc să fie folosite în
parchete, la doborîtul arborilor, au
fost utilizate pe rămpi unde nu
şi-au realizat productivitatea pla
nificată. Dc asemenea, o perioadă
In încheierea vizitei, tovarăşii două treimi din producţia de gescu. membru de partid din ile bătut îndemnul partidului, conside destul de mare de timp fierăstraic-
Nicolae Ceauşescu, Ion Ghcorghe tablă subţire a ţării, două cincimi galitate, a spus printre altele: Vă rând întotdeauna drept cea mai le nu au fost întreţinute corespun
Maurer, Gheorghe Apostol, Leonte din producţia de nave, utilaje pen adresez un călduros salut din partea fierbinte năzuinţă a noastră cinstea zător.
Răutu, Vasile Patilineţ s-au întîl- tru industria siderurgică şi chimi comuniştilor mai vîrstnici, care au de a lupta sub steagul glorios al Unele deficienţe au Tost depista
nifc cu activul de partid din regiunea că, precum şi întreaga producţie cunoscut trecutul plin de lupte şi partidului, pentru înfăptuirea viito te şi în ceea ce priveşte folosirea
Galaţi şi au luat parte la o masă de excavatoare şi rulouri compre- jertfe al partidului Sintem bucu rului de aur al patriei — societatea tractoarelor şi autotroliilor. Trac
tovărăşească oferită eu acest prilej. soaie a ţârii. In vecinătatea Gala- roşi că avem prilejul să vedem în comunistă. toarele, spre exemplu, au fost uti
Au participat conducători ai or ţîului, constructorii înalţă azi cel făptuite gîndurile şi idealurile spre întîmpinat cu aplauze, cu înde lizate pe distanţe, scurte. Din a-
ganelor locale de partid şi de stat, mai important obiectiv industrial al care năzuiam în anii grei ai ilega lungi ovaţii şi urale, a luat cuvîntul ceastă cauză, la indicatorul tone
ai organizaţiilor obşteşti, vechi cincinalului — Combinatul siderur lităţii partidului nostru. tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU. kilometrice, planul n-a fost îndepli
membri de partid, muncitori frun gic „Gheorghe Gheorghiu-Dej". Refei indu-se la activitatea Insti secretar general al C.C. al P.C.R. nit. Şi autotroliile au fost folosite
taşi şi ţărani cooperatori, directori El a arătat că au avut loc profun tutului politehnic, prof. univ. Du defectuos. Aceasta pe de o parte
ai marilor uzine şi ai unităţilor a- de prefaceri şi in agricultura regiu mitru Moţoc, decan al uneia din datorită faptului că pe unele rămpi
gricole socialiste, preşedinţi de co nii, a cărei producţie globală a cres facultăţile institutului, a subliniat lemnul nu a fost stivuit în mod co
operative agricole de producţie, oa cut în 1965, comparativ cu 1959, cu că ea reflectă puternica dezvoltare ...După două zile pline, bogate în respunzător. iar pe dc altă parte,
meni de ştiinţă şi cultură, generali 44,6 la sută. a industriei în regiunea Galaţi. La intîlniri rodnice, joi seara, condu pentru că unii şofer i nu s-au preo
şi ofiţeri superiori Dezvoltarea industriei şi agricul ridicarea calificării cadrelor didacti cătorii de partid şi de stat şi-au cupat de utilizarea lor.
A luat cuvîntul tovarăşul Con turii regiunii s-a râsfrînt asupra ce şi a bunei pregătiri a studenţi luat rămas bun de la zecile de mii In viitor, se impune urmărirea
stantin Dăscălescu, prim-secretar al traiului oamenilor muncii de la o- lor a contribuit şi dezvoltarea ne de gălăţeni, care i-au condus pină mai îndeaproape a modului în care
la gară. Luminile torţelor şi arti
Comitetului regional Galaţi al P.C.R., raşe şi sate. Toate aceste realizări contenită a bazei materiale. Ală sînt întreţinute şi utilizate fierăs-
care, în numele tuturor oamenilor au fost obţinute datorită încrederii turi de întreg poporul muncitor — ficiilor dau Galaţiului, la această traiele mecanice. Maşinile si uti
muncii din regiune, a exprimat sen şi consecvenţei cu care oamenii oră din miez de noapte, o imagine lajele vor trebui sâ fie °vploatate
timentele de sinceră şi profundă muncii din regiune au înfăptuit po a spus vorbitorul — oamenii de şti feerică. E salutul adus conducători numai de către oameni calificaţi,
lor de partid şi de stat de zeci de
bucurie de a avea in mijlocul lor litica partidului nostru comunist. inţă şi specialiştii din producţie, mii de locuitori ai oraşului Galaţi. cu experienţă in muncă şi cărora
pe conducătorii de partid şi de stat Rcferindu-se la perspectivele ce conştienţi de marea răspundere care ..Trenul se depărtează de peron, va trebui să !i se creeze condiţii
Entuziasmul şi bucuria cu care se deschid regiunii Galaţi în peri le revine, vor depune toate efortu mai bune de viaţă şi lucru pentru
v-au întîmpinat oamenii muncii în oada anilor 1966-1970, vorbitorul a rile ca ştiinţa românească sâ se a- însoţit de uralele şi ovaţiile fără a-i permanentiza şi cointeresa mai
uzine, pe şantiere, în oraşele şi sa spus: Entuziasmul cu care oamenii sfrîşit. „Vă aşteptăm întotdeauna cu mult în sporirea productivităţii
tele regiunii noastre — a spus vor muncii din regiunea Galaţi au por firme tot mai mult pe plan mon dragoste în mijlocul nostru, scumpi muncii. Aceste măsuri se impun cu
bitorul — sînt expresia profundului nit la realizarea sarcinilor ce le re dial şi să contribuie nemijlocit la atît mai mult. cu cît producţia în
lor ataşament faţă de partid, faţă vin din planul cincinal, plan ştiin înflorirea scumpei noastre patrii. conducători" — sînt cuvintele rosti treprinderii este în continuă creş
de politica sa înţeleaptă, datorită ţific, profund realist, ilustrează în A vorbit apoi tov. Vasile Caro- te de mii de glasuri, izvorîte din tere, iar lucrătorii forestieri vor
căreia toate regiunile ţării, printre crederea neţărmurită în Partidul toate inimile, ca o expresie grăi trebui să livreze beneficiarilor pro
care şi regiunea noastră, au cunos Comunist Român, în conducerea sa lică, prim-sccretar al comitetului re toare a dragostei şi devotamentu duse multe şi de calitate tot mai
cut şi cunosc din plin marile pre fermă şi încercată, ataşamentul gional U.T.C., care a spus, printre lui faţă de Partidul Comunist Ro bună.
faceri înnoitoare ale socialismului. profund faţă de politica partidului, altele : Noi, tinerii, contemporanii în
Din Munţii Vrancei — pe ale că care corespunde pe deplin celor mai făptuirilor din aceşti ani, părtaşi la mân. călăuzitorul poporului nostru L. DEMETER
ror plaiuri s-a născut minunata ba fierbinţi năzuinţe ale întregului nos pe diurnul continuei înfloriri a pa
ladă Mioriţa, pînă la Dunăre, de la tru popor. Ne vom strădui să acor ele şi care ne maturizăm în pas cu triei iubite — Republica Socialistă
tinerele podgorii ale Bujorului pînâ dăm un ajutor mai sistematic or desăvîi-şirea construcţiei socialiste, România
la mănoasa cîmpie a Bărăganului, ganizaţiilor de partid din noile în noi, ulecişlii şi tinerii din regiunea Intr-un parchet forestier. Popas
pe care muncesc cu hărnicie oa treprinderi incit să asigurăm o bună Galaţi, făgăduim conducerii de CONSTANTIN MITEA
menii ale căror ogoare şi muncă folosire a investiţiilor, atingerea cît | înaintea începerii lucrului.
le-a înfrăţit socialismul — pretu mai rapidă a parametrilor planifi partid şi de stat că vom urma nea ION GALETEANU
tindeni locuitorii regiunii, tineri şi caţi la producţie, calificarea şi sta
vîrstnici — bărbaţi şi femei — sub bilitatea cadrelor dc muncitori şi
conducerea organizaţiilor de partid tehnicieni, formarea unei înalte dis
— au făurit şi făuresc o nouă geo cipline muncitoreşti ceput de an şcolar. S-au schimbat elevilor că doi din căpitanii săi
grafie a regiunii Galaţi. Prezenţa dumneavoastră in m ij Colocviu la început păreri, experienţe referitoare la s-au născut fn comuna noastră. Am
In continuare, vorbitorul a arătat locul nostru a constituit un nepre modul In care trebuie să se des- făcut aceasta după o cercetare a
Că datorită politicii ştiinţifice, ţuit ajutor. Încă o dată vă mulţu lăşoare munca de educare a copii unor documente la muzeu! din Si
profund patriotice a partidului nos mim firebinte şi vă rugăm să fiţi lor. biu.
tru de industrializare socialistă a siguri că organele şi organizaţiile de A fost aprecierea unanimă că Şi alfi protesori şi învăţători s-au
ţării, industria a devenit ramura partid, oamenii muncii din reeiunea PartidaI comuniştilor f$i pane munca la clasă esle factorul holă- prezentat la colocviu" cu asllel
conducătoare a economiei regiunii, Galaţi îşi vor face cu prisosinţă la inimă, inlocmai ca un părinte rilor al educaţiei. de exemple, arâtind că lecţia este
dînd în 19G5 peste 57 la sută din datoria faţă de patria noastră socia grijuliu, preocupările majore ale i e a n s c a l a r — Predau istoria şi geogralia — un puternic mijloc de cultivare a
valoare."» producţiei globale a indus listă, faţă de înţeleptul ei conducă tuturor virsteior. categoriilor şi spunea profesorul Liviu Popescu sentimentului dc dragoste pentru
triei şi agriculturii. Industria regiu tor — Partidul Comunist Român. profesiilor. II găsim in mijlocul din Capi!na — şi-mi dau seama că trecutul dc luptă al poporului nos
nii Galaţi produce acum aproape Luind cuvîntul, tov. Vasile Geor- academicienilor şi constructorilor, să, învăţători tineri, abia ieşifi dc dului pentru acest lapi Trebuie să la aceste discipline avem posibili tru, pentru vatra strămoşească,
scriitorilor şi compozitorilor, tine un an, doi dc pe băncile şcolilor, gradăm riguros activităţile, să ţi pentru prezentul şi viitorul nostru
retului şi femeilor. Pentru liecare ca şi dascăli cu Umple cărunte, nem seama neapărat dc particula- tăţi larr/i de trezire şi dezvoltare strălucit.
are cuvinte de orientare şi che prin miinile cărora s-au scurs ca tilutile de vîrslă şi individualc ale la elevi a sentimentului dc dra Varietatea de forme ale muncii
mare, de caldă îmbărbătare. N-o un lluviu viu zeci de promofii.Toli copilului, să asigurăm o mare va goste pentru oamenii muncii, pen dc educai ie a lost una din temele
trecut o jumătate de an de cind la vorbeau cu sentimentul cinslci pc rietate de iorme In munca dc e- tru patrie şi popor Şi în anii tre larg dezbătute la „ colocviul" din
tribuna înaltă a unei plenare a ducatie In şcoală. In detaşamentul cuţi am ovul In vedere acest lu Sebeş: valoarea cinlecului şi poe
Comitetului Central a lost dezbă- care partidul le-a incredinlat-o dc şl unilaica de pionieri. cru, mai ales cu prilejul vizitării ziei. a expediţiei, excursiilor şi
IN PAG INA A 2-A tutu şi elaborată o nouă orientare a lace educaţia tinerei generalii Iată ce spune profesorul Ion unor monumente istorice. jocurilor dc orientare turistică, va
in viaja celei mai tinere organi din şcoală. Asllel de probleme au Ţirlca, directorul Liceului din Sebeş — Mie mi se pare foarte impor loarea muncii practice pentru să
mai discutat şi cu alte prilejuri. A-
zaţii — o pionierilor. cum insă partidul le-a sporit pute în legătură cu aceaslo: tant — a spus prolesorul Ioan Ţur- direa de pomi, îngrijirea şcolii ele,
sJ Ca un ecou puternic al acestui rile şi răspunderea: realizarea uni — Preluarea dc către pedagogi a caşu din Apoldul de Jos — ca pen valoarea cercurilor pe specialităţi,
plen. profesor ii şi învăţătorii din tăţii de influentă dc pe poslura du muncii de educare a pionierilor tru început să facem elevilor cu iată cîteva din ideile care au po
CUVIITAREA TOVARĂŞULUI toate şcolile regiunii noastre s-au blă — de învăţător sau diriginte esle izvorîlă din necesitatea cu noscute fmprejurimile comunei şi larizat atenţia participanţilor Mai
salului In care trăiesc. Intr-o lec
întrunit Ja reşedinţele dc raioane
presus insă de ţoale acestea ele
pentru a se editica concret asupra de clasă şi' cea dc comandant al noaşterii, din necesitatea punerii ţie dc geogralic in aer liber, de mentul care se cere mai mult soli
unor baze riguros şliintilice aces
măsurii luate dc partid. La Sebeş unii ăl ii de pionieri. Esle aici ex tei activităţi pline de răspundere. pildă, m-am deplasat cu elevii pc citat este pasiuneo, dăruirea de
a avut loc una din aceste întruniri. presia unei glndiri prolunde care dealul Roslad din apropierea co sine pentru nobila muncă dc lor
A fost un veritabil spectacol emo vizează, la urma urmelor, fiziono Pedagogul cunoaşte bine trăsătu munei pe unde trecea vechiul drum mare şi educare a generaţiei de pc
mia morală a naţiunii noastre de
rile de bază ale copiilor pe cate
NICOLAE CEAUSESCU ţionant. S-au intîlnit aici In chip aprilie, partidul a pus educaţiei gorii de vîrslă. roman dintre Valea Oltului şi băncile şcolii Prolesorul şi învă
miine Prin holărlrea plenarei din
Apulum Aici am găsii obieclc cu
fericit pasiunea omului ce lucrea
ţător ul s-au angajat ca respectind
inscripţia „ Gemina XIII", fapt pe
Dezbaterile consfătuirii cadrelor
ză cu caractere In lormare, cu lu
indicaţiile dale dc partid să facă
ciditatea şi responsabîlî/alea. pionierilor baze profund ştiinţifice. didactice din Sebeş s-au alirmat care l-am folosit pentru o evocare din viata glorioasă a poporului
In sala casei raionale de cultură istorică ce mi s-a părut reuşită. In-
La tribuna Intilnirii au urcat din Sebeş s-au auzit nenumărate a- ca un adevărat colocviu cu un bo tr-o altă Iccfie despre personalita nostru adevărata carte de educaţie.
tind pe tind, ca la catedra din cla precieri elogioase adresate parti gat continui de idei. acum, la în tea lui Avram lancu am explicat C. ARMEANU