Page 59 - Drumul_socialismului_1966_09
P. 59
PAGINA A
-----— mmmt D R U M U L S O C IA L IS M U L U I Nr. 3642
' ŞTIRI IN F O R M A Ţ II C O M E N TA R II • ŞTIR! IN F O R M A Ţ II C O M E N T A R II * ŞTIRI IN F O R M A Ţ II
Deschiderea Târgului internaţional Vizita (leBegaţiei Ni. A. Recomandările
de la Helsinki în Cehoslovacia unui comitet
BRNO 16. Corespondentul Ager M.A.N., Avram Bunaciu, a plecat v i
pres, Al. Liţă, transmite : neri dimineaţa din Praga într-o că
HELSINKI 15 (Agerpres). — nistrul agriculturii, Nestori Kaasa- In continuarea vizitei pe care o lătorie prin ţară. al 0. N. U.
In prezenţa preşedintelui Finlan lainen, m inistrul comunicaţiilor, Leo face în Cehoslovacia, delegaţia Marii
In drum spre Brno, deputaţii ro
dei, Urho lCekkonen, joi a avut loc Suonpaa, m inistrul apărării, Sulo Adunări Naţionale a Republicii So mâni au vizitat Uzinele de maşinl-
deschiderea oficială a Tîrgului in Suorttanen. Au fost de asemenea, cialiste România, condusă de pre unelte Kovosvit din Boemia de sud, NEW YORK 16 (Agerpres). —
ternaţional de la Helsinki. La ac prezenţi membri ai corpului diplo şedintele Comisiei Constituţionale a unde directorul uzinelor le-a prezen Comitetul special O.N.U. pentru
tuala ediţie a tîrgului participă cu matic acreditaţi la Helsinki, ziarişti tat aspecte ale activităţii acestui o- examinarea problemei aplicării De
pavilioane naţionale 18 ţări. finlandezi şi străini. biectiv industrial. claraţiei cu privire la acordarea in
Cuvîntul de deschidere a fost ros La pavilionul românesc, oaspeţii dependenţei ţărilor şi popoarelor
tit de către m inistrul finlandez al co au fost întimpinaţi de însărcinatul In continuarea călătoriei s-a făcut coloniale a adoptat Joi o recoman
merţului şl industriei, Olavie Salo- cu afaceri ad-interim al Republicii Primirea de către un popas în localitatea Trebec, reşe dare a subcomitetului însărcinat cu
nen. Persoanele oficiale prezente la Socialiste România la Helsinki, Şte dinţa raionului cu acelaşi nume. Sa- examinarea situaţiei din Africa de
deschiderea Tîrgului au vizitat a- fan Trifănescu, şi de directorul pa I. B. Tito lulînd pe deputaţii români Ludvik sud-vest, în care se cere ca Orga
poi pavilioanele ţărilor participante. vilionului. Coufal, vicepreşedinte al comitetului nizaţia Naţiunilor Unite sâ preia
Pavilionul Republicii Socialiste Preşedintele Finlandei, Urho Ke naţional raional, a evocat contribu administrarea acestui teritoriu, şi,
România a fost vizitat de preşedin kkonen, a apreciat în mod deosebit a tovarăşului ţia pe care armata română a adus-o d.ică Republica Sud-Africanâ se îm
tele Finlandei, Urho Kekkonen, de exponatele industriei româneşti con la eliberarea acestor pămînluri ale potriveşte, hotărîrea sâ fie pusă în
preşedintele Parlamentului finlan structoare de maşini, care ocupă Moraviei de sud de sub jugul fascist. aplicare chiar prin intermediul for
dez, Johannes Virolainen, de minis circa GO la sută din suprafaţa pavi Corneliu Mănescu Seara, delegaţia parlamentară româ ţei.
trul comerţului, Olavie Salonen, mi lionului. nă a sosit la Brno. Comitetul a aprobat, de aseme
BELGRAD 16. Corespondentul A- nea, un raport care cere Adunării
gerpres, N. Plopeanu, transmite : Generale a O.N.U. să avertizeze
Vineri după-amiază, ministrul a- R. D. GERMANA. — Poarta Brau- R.S.A. să nu se amestece pe plan
închiderea lucrărilor Conferinţei facerilor externe al Republicii So demburg din Berlin atrage întot politic şi economic în teritoriile Be
cialiste România, Corneliu Mănescu. In Consiliul pentru comerţ şi dezvoltare
şi Basuto-
chuanaland. Swaziland
deauna un mare număr de vizitatori.
Pugwash a fost prim it de preşedintele R.S.F. land înainte şi după ce vor obţine
independenţa. Membrii Comitetului
Iugoslavia. losip Broz Tito. La con
vorbirea care s-a desfăşurat într-o au chemat, totodată, Banca mondia
atmosferă cordială, tovărăşească, au Intervenţia şefului delegaţiei române lă şi fondul monetar internaţional
VARŞOVIA 16 — Corespondentul S-a stabilit ca viitoarea conferin participat Marko Nikezici, secretar „Lunar Or biter" să nu mai acorde nici un fel de
Agerpres, Gh. Gheorghiţă, transmite: de stat penlm afacerile externe al GENEVA 16. — Corespondentul voltare prin stimularea schimburilor îm prum uturi şi credite Republicii
ţă internaţională Pugwash să albă Sud-Africane şi Portugaliei.
Vineri şi-a încheiat lucrările la loc în Suedia, anul viitor. R.S.F. Iugoslavia şi alte persoane o- Agerpres, Horia Liman, transmite • comerciale cu acestea, prin efectua
Sopot (R.P. Polonă) cea de-a XVI-a ficiale. In comitetul nr. ! al Consiliului pen rea de schimburi pe termen lung, li a terminat
Conferinţă internaţională Pugwash tru comerţ şi dezvoltare a început vrări pe credit, rambursări în pro U Thant şi-a reafirmat
care s-a desfăşurat sub deviza : «oa discuţia asupra celei de-a doua con ducţie ele. In continuare, vorbitorul
menii de ştiinţă şi problemele in ferinţe U N C T A.D.. care va avea a propus ca la cea de-a doua confe transmiterea
ternaţionale contemporane". Conferinfa de presă loc în anul 1967. Ţările în curs do rinţă să fie abordate probleme legale hotărîrea de a decnîsior
ţul exlerior, găsirea şi aplicarea de fotografiilor
La conferinţă au participat 80 de dezvoltare pun accentul pe caracte de formarea de cadre pentru come»- NEW YORK 16 (Agerpres). —
oameni de ştiinţă din 22 de ţări, pre Gus rul pe care trebuie să-l aibă această Luînd cuvîntul în faţa ziarişti
cum şi observatori ai O.N U. şi ai u- a doua conferinţă prin stabilirea do forme noi de colaborare internaţio lor prezenţi la un dineu oferit la
nor organizaţii ştiinţifice internaţio obiective concrete menite să fie de nală. tehnică şi economică cu efecte NEW YORK IC (Agerpres). — sediul O.N.U,, secretarul general
nale. PRAGA 16 (Agerpres). — agresive, ele n-au reuşit să provoa real folos pentru ele pozitive pentru comerţul internaţio Un purtător de euvînt al al O.N.U., U Thant, a reafirmat ho-
Cu prilejul vizitei sale în R. S. ce isteria războiului în rîndul po Luînd cuvîntul. şeful delegaţiei ro nal şi dezvoltarea economică, pe baza
Participanţii la conferinţă şi-au N.A.SA. (Administraţia naţiona lârirea sa de a nu mai candida pen
Cehoslovacă, Gus Hali, secretar ge porului american. Luptînd îm potri mâne. Tilus Cristureanu. a arătat în principiilor suveranităţii naţionale,
concentrat atenţia asupra unor pro neral al Partidului Comunist din va războiului în Vietnam, a conti intervenţia sa modul în care Româ neamestecului în Ireburile interne v lă pentru problemele aeronauti tru postul de secretar general' al
bleme importante cum s în t: dezar S.U.A., a tinut la Praga o conferin nuat Gus Hali, americanii luptă nia a sp rijinii ţările în curs de dez avantajului reciproc. cii şi cercetarea spaţiului cosmic) O.N.U. El a invitat statele membre
ale O N.U să se preocupe, de pe a-
marea, destinderea internaţională, ţă de presă. Referindu-se la răz pentru onoarea ţării lor. I a anunţat că nava cosmică ameri cum, de găsirea unui succesor al
boiul din Vietnam, el a arătat câ cană „Lunar O rbitei" a terminat
colaborarea paşnică între popoare E) a subliniat că şi grupări mo său.
acesta a provocat o largă mişcare nopoliste puternice se pixmunţă îm transmiterea pe Pămînt a foto
etc. de opoziţie şi ură Această opozi potriva agresiunii, considerind că a- M ă s y ri e x tre m e în p ro v in c ia grafiilor suprafeţei lunare, lua
Din ţara noastră, la conferinţă au ţie, a spus el. iese din limitele con ceastă politică este catastrofală pen te şi „înmagazinate* de aparate
participat prof. dr. docent L Agîr- cepţiilor politice .şi poate fi întîl- tru dezvoltarea ulterioară a S.U.A., le navei în perioada imediat ur Populafia S. U. A.
biceanu, membru corespondent al A- nîtă în ţări capitaliste şi printre con iar izolarea în care au ajuns ele co n g o leză K a ta n g a mătoare lansării efectuate la 14 WASHINGTON 16 (Agerpres). —
servatori. In S.U.A., majoritatea a- este deosebit de nefavorabilă pentru august. „Lunar O rbitei", care e-
cademiei Republicii Socialiste Româ mericanilor se pronunţă împotriva .■omerţ. volueazâ pe o orbită în jurul sa Biroul de statistică al S.U.A. a
nia şi prof. dr. docent V. Hanga de războiului din Vietnam. In pofida Opoziţia unor senatori influenţi, KIN3HAGA 16 (Agerpres). — In parte de frontierele kalanghezc”, telitului natural al Pămîntului, a anunţat că la 15 septembrie popu
Statelor
era
Unite
laţia
de
la Facultatea de drept din Cluj. m arilor eforturi depuse de cercurile cum sini Fulbright sau Robert Ke- provincia congoleză Katanga situa scrie A.F P transmis în total 215 fotografii. 197.346.000 locuitori. Datele obţinute
O comisie de anchetă parlamenta
ţia continuă să se menţină încorda
nnedv, precum şi opoziţia unor tă, delerminînd guvernul de la Kins- ră, formată din cinci deputaţi şi cinci Se aşteaptă ca „Lunar Orbitcr* indică faptul că la fiecare 8,5 se
mari ziare faţă de războiul din Viet hasa să adopte măsuri extreme. senatori, desemnată pentru a exami să se prăbuşească pe suprafaţa cunde se naşte un copil, şi la fie
Lunii în primăvara anului v ii
Ciocniri între poliţie şi studenţi nam este considerată de Gus Hali Agenţia France Presse relatează că na situaţia din Katanga. urmează tor. care 17 secunde se înregistrează un
ca o dovadă a contradicţiilor apă
generalul T^eopold Masiala, desem
deces.
la Lumum-
să plece din Kinsjm.sa
rute în S.U.A. nai joi pentru a exercita funcţiile basiii.
în Statelor Unite, vorbitorul a relevat guvernatorului Munongo. reţinut !a Fulbright va îocepe
Referindu-se la situaţia internă a
Kinshasa din ordinul
preşedintelui,
că problema rasială poate fi rezol ţării, generalul Mobulu, a instaurat
RIO DE JANEIRO 16 (Agerpres) Moniz Aragao, a lansat un apel la vată numai prin acordarea unei e- restricţii de circulaţie în localitatea Stare de tensiune
Toate străzile şi pieţele principale posturile de radio şi televiziune, ce- galitâli depline în drepturi negri Lumumbashi (fost Elisabethville), Cu totuşi audierile
din Rio de Janeiro au fost ocupate rînd studenţilor să înceteze demon lor. Partidul Comunist din S.D.A., toate că măsura privind restricţiile
joi seara de peste 20.000 de poliţişti straţiile In acelaşi timp, s-a hotă- a declarai 'el. luptă ca negrii ameri de circulaţie în principalul oraş din în Republica Dominicană WASHINGTON 16 (Agerpres). —
înai-maţi caic au intervenit îm potri rît ca vineri să se închidă toate fa cani să se bucure de toate dreptu KaJanga nu a fost în mod oficial Respingînd toate încercările Adm i
va unei mari demonstraţii a eîtor- cultăţile şi liceele din Rio de Janei rile. Lupta pentru egalitatea depli motivată, adoptarea ei pare să fie SANTO DOMINGO 16 (Agerpres) — nu liebuic să constituie o sur nistraţiei de a-l determina să re
va mii de studenţi, organizată con ro. Trupele din oraş, aflate în stare nă în drepturi a negrilor capătă o determinată de „concentrările sus In capitala dominicană s-a creai, priză pentru nimeni". nunţe la ideea sa, preşedintele Co
tra „regimului de dictatură" şi a lip de alarmă, sînt consemnate în ca acuitate deosebită din cauză că ea pecte ale unor forţe mercenare, sem îneepmd de miercuri, cind doi sol Pe de allâ parte, deputatul opozi misiei senatoriale pentru relaţii ex
sei de libertăţi din universităţi Stu zârmi. atinge interesele capitaliste. nalate pe teritoriul Angolei, nu de daţi americani, apartinînd trupelor ţiei. Emmanuel Espinal. a dezvăluit terne, W illiam Fulbright, a hbfărît
denţii au manifestat în grupuri res- dc ocupaţie, au fosl asasinaţi, o în Parlament existenţa unui plan ca marţi să înceapă în comitet au
trlnse, care se dizolvau la interven nouă siare de tensiune. Joi. în fata „de declanşare a unui val de teroa dierile în problema construcţiilor
ţia poliţiei, în timp ce altele apăreau Palatului Prezidenţia) au fosl ampla re în întreaga ţară". Potrivit lui Es m ilitare americane şi dislocării de
în altă parte. împotriva manifestan URUGUAY Grevă «le protest îm potriva sate patru tancuri. în timp ce p i pinal, „au fost formate 300 de gru trupe în Tailanda. In prima şedinţă
ţilor au fost folosite grenade cu tru le motorizate ale armatei şi po puri de eîtc trei membri fiecare, care va fi audiat W illiam Bundy, asistent
gaze lacrimogene şi focuri de armă liţiei efectuau raiduri asupra circu şi-au propus ca obiectiv suprim ata al secretarului de stat penlru pro
Politia a baricadat cu furgonele toa usiuâ proiect de reform ă a eoastitafiei laţiei ş; descinderi la dom iciliile d>- vieţii tuturor luptătorilor politici". blemele Extremului Orient. Anun-
te căile principale de acces ale ora feritelor persoane Noaptea. s-au Depu*atul opoziţiei a declarat de a- ţînd hotărîrea comisiei, Fulbright a
şului şi a efectuat peste 70 de ares semnalai lulburăii în mai multe semenea, presei că situaţia din ţară declarat că guvernul american ac
tări. Postul naţional de radio anunţă MONTEVIDEO 16 (Agerpres). — de protest împotriva unui proiect de ţionează să aprobe această reformă locuri de la periferiile capilalci. Şe s-a agravat, extrem de mult, ilus- ţionează în Tailanda fără să infor
că un student ar fi încetat din viaţă Peste 200 000 de muncitori din reformă a constituţiei, propus de a constituţiei încă înainte de a intra ful politiei, generalul Luis Tejera, u liînd totodată că poliţiştii strigă în meze Congresul şi opinia publică,
în spital din cauza unei răni primite Uruguay au declarat joi o grevă ge cele două partide tradiţionale din în vacanţă la mijlocul lunii octom declarat presei că „aceste măsuri au plină stradă că „va trebui să se ter ceea ce sporeşte teama că acea*:*
în tim pul demonstraţiei, iar un al nerală de 24 ore, paralizînd activi Uruguay. partidul de guvernăinîni brie. Participanţii la miting au ce fost iuale pentru a preveni o po mine cu pariidele politice". ţară ar putea deveni „un alt Viet
nam".
tatea din numeroase sectoare indus Btanco şi ce) de opoziţie Colorado, rut parlamentului sâ aprobe imediat sibilă încercare de violenţă". La rîn
tul se află în stare gravă. Agenţia
triale, comerciale, de deservire a care are un caracter antimuncito- legea asigurărilor sociale, cea a sta dul său. unul din şefii m ilitari, în
UPI precizează că trei studenţi şl populaţiei, inclusiv activitatea din resc. I/a această acţiune participă 16 b ilirii salariilor minime, precum şi trebat despre amplasarea tancurilor
doi poliţişti au fost răniţi. transporturi şi învăţâmîntul supe din cele mai mari organizaţii sindi cea privitoare la îmbunătăţirea sis
M inistrul brazilian al educaţiei, rior. Greva a fost declanşată în semn cale din ţară. temului de pensionare. Totodată, ei în faţa Palatului Prezidenţial, s-a li * VARŞOVIA pregăti o lovitură de stat împo
In cadrul unui miting al Conven au condamnat intenţia guvernului de mitat să declare doar că „tancurile triva preşedintelui Julio Cesar
ţiei naţionale a muncitorilor din a include în constituţia ţării legea aduse de la baza San Isidro — cita La invitaţia Seimului R. P. Po Mendez Montenegio. Cihnrl sur
Uruguay organismul central de co privitoare In aşa-zisul „delict de lone, la Varşovia a sosit o dele se bine informate, ziarul relev*
ordonare a sindicatelor din ţară. mai idei", aceasta fiind considerată ca o dela trupelor comandate de genera gaţie a Marii Adunări Naţiona că „un grup de oficiali m ilitari
m ulţi lideri ai organizaţiilor sindica măsură împotriva libertăţii cuvînlu- lii Wessin şi Imbert Bareras, în tim le a Turciei, condusă de fbra- constituiţi într-un partid condus
le au arătat că parlamentul inten lui. pul evenimentelor crizei dominicane. him Sevlcî, preşedintele Senatu de fostul preşedinte. Cari os Cas-
lui. Delegaţia a fost întîmpinată tilo Armns nlănuieşte să preia
la sosire de mareşalul Seimului, puterea prin forţă".
Czeslaw Wyeech, şi de alte per
După închiderea conferinţei Commonwealthului soane oficiale. ® CIUDAD DE PANAMA
Intr-o ştire transmisă din Pa
D eclaraţiile prem ierului W ilson $ PARIS nama, corespondentul agenţiei
Consiliul Executiv al UNESCO
Prensa Latina informează câ în
a aprobat în unanimitate spori curînd în Marea Caraibilor vor
LONDRA 16 (Agerpres). — Joi arătat că dacă în cadrul O.N.U. n.t Întrebat asupia sensului exact al rea bugetului acestei organizaţii avea loc manevre m ilitare ale
seara, după încheierea agitatei con va primi sprijinul deplin din partea unui paragraf din comunicatul final în perioada 1967-1968 la 62.059.140 S.U.A. şi ale forţelor navale din
ferinţe a premierilor ţârilor Com ţârilor Commonwealthului, „ultim a al conferinţei, în care se declară câ dolari. Această sumă va fi supu şapte ţâri latino-amerieane.
monwealthului, primul ministru bri tumul" adresat guvernului rhodesian populaţia Rhodesiei trebuie să fie să spre aprobare Conferinţei ge
tanic, Harold Wilson a comentat în va râmine inoperant. Totodată, W il consultată asupra formei viitorului nerale a UNESCO, care va avea a ROMA
tr-o conferinţă de presă rezultatele son a precizat ca nu a fost stabilită său guvern, premierul britanic a lă loc la Paris în luna octombrie.
conferinţei. „Este greu de spus dacă. o dală lim ită pînâ la care guvernul sat să se înţeleagă că nu este vorba In apropiere de localitatea ita
Commonwealthul a ieşit întărit sau britanic înţelege să aştepte un răs să se procedeze la un referendum, $ ROMA liană Conî, au început lucrările
nu. Este însă evident că el nu va mai puns din partea lui Ian Smith dar. ci la o consultare a elementelor ce unuia din cele mai lungi tuneluri
fi niciodată ce a fost", a declarat dacă acesta din urmă nu va da un lor mai reprezentative din toate co M inistrul afacerilor externe al din Europa — 12 km şi jumăta
Wilson râspunzînd la întrebările re răspuns satisfăcător, „o acţiune san munităţile, eventual prin intermediul Danemarcei, Per Haekkerup, ca te. Acest tunel va lega localita
prezentanţitor piesei. El a adăugat alta va fi întreprinsă înainte de unei comisii regale. Pe de altă par re se află într-o vizită oficială tea franceză Saint-Martin Vesu-
câ „viitorul Commonwealthului va sfîrşilul acestui an, încă în timpul te, Wilson a arătat câ guvernul său în Italia, a fost prim it vineri de bie de cea italiană Sainte Anne
depinde de ceea ce se va întîmpla actualei sesiuni a Adunării Genera nu va da satisfacţie cererii opoziţiei preşedintele Republicii Italia, de Valdieri. Prin construirea tu
în Rhodesia în cursul urmâtoareloi le a O.N.U,". Concluzia este, a adău conservatoare ca în sâptâmîna v ii Giuseppe Saragat In tim pul în nelului traficul rutier dintre
luni". gat el, că „va trebui sâ rezolvăm a- toare parlamentul să fie din nou con trevederii a avut Ioc un schimb Franţa şi Italia va fi m ult uşu
In legătură cu sancţiunile care ur vocat pentru reluarea în dezbatere a de păreri asupra unor probleme rat.
ETIOPIA. — Intr-o piaţă din Harar. mează să fie aplicate în continuare ceastă problemă pînâ la sfîrşitul a- politicii guvernamentale în problema privind slianţa atlantică şi O.N.U.
împotriva regimului Ian Smilh, e) a nului". rhodesianâ.
• NEW YORK
La 16 septembrie, de la baza
vernâmînt), al căror reprezentant se abată de la politica iniţiată de Vandenberg (California) a forţe
este tocmai proaspătul premier. predecesorul său. De altfel, în pri lor aeriene americane a fost lan
Colaborator apropiat al prede mul discurs rostit în noua sa ca sat un satelit secret.
lîn premier nou, dar politică veche cesorului său, noul premier sud- litate, Vorster a precizat câ in 9 KINSHASA
lenţionează „să meargă şi mai de
african se numără printre înte
meietorii politicii de
apartheid,
parte decît Verwoerd pe drumul
fiind un adept fanatic al supre deschis de acesta", propunîndu-s> în capitala congoleză Kinshasa
Primită cu surpriza cc însoţeş caţii în criza rhodesianâ, dar mai rea postului râmas vacant. Lupi. maţiei albe asupra populaţiei ne ca obiective esenţiale, „consolida continuă lucrările celei de-a 16-a
te în mod obişnuit faptele senza ales, ar fi periclitat sumele con intre candidaţii la conducerea gu gre. In acelaşi timp, Vorster este rea unităţii albilor din Africa rlr sesiuni a Comitetului regional a-
ţionale, vestea asasinării premie siderabile investite in Africa dc vernului s-a consumat însă ra autorul unor draconice practici sud .şi menţineix?a segregaţiei ra frican al Organizaţiei Mondiale
rului rasist Verwoerd a provocat sud pid : rînd pe rind, patru din cei rasiste, printre care* faimoasa riale". a Sănătăţii (O.M.S.). Participan
satisfacţii şi îngrijorări : pe de o Evenimentele ulterioare au de- cinci concurenţi au anunţat câ ..lege a celor 180 de zile", care au „Africa de sud va deveni poal< ţii la conferinţă, reprezentanţi
parte, ştirea a fost primită, mai se retrag din competiţie, iar vic torizează detenţiunea oricărei per jn stat poliţist încă şi mai dui din 28 de ţări africane, au adop
ales în capitalele africane, cu toria a revenit aproape de la sine soane „suspecte" fără o condam decît înainte, scrie „New YorK tat două rezoluţii care preconi
sentimentul câ acea lovitură dc m inistrului justiţiei şi poliţiei nare judecătorească prealabilă. Times", va continua sâ sprijine zează sporirea numărului şcotilor
pumnal a însemnai sfîrşilul „o- Comentariu Ballhozar Johannes Vorslcr. Evo Tot el a stîrnit senzaţie în mar regimul de la Salisbury, să so sanitare în Africa şi intensifica
mului cel mai u rii de întreaga luţia situaţiei a confirmat aştep tie 1966, cind i-a imputat tui Ver identifice cu Portugalia în poli rea luptei împotriva paludismu-
Africă neagră" („Le Monde"), pe ţările observatorilor politici care woerd, „părintele apartheidului", tica de dominaţie colonială din iui.
de altă parte, anumite cercuri, in ciuda concurenţei ce se anunţa câ este „prea liberal cu populaţia Angola şi Mozambie, sâ intensi
dintre care cele engleze nu se a- monstrat, însă, câ moartea pre la început dificilă, au prevăzut o de culoare". Desemnarea sa în fice segregaţia rasială în sud- 9 WASHINGTON
Clă pe ultim ul loc, şi-au exprimai mierului sud-african a fost depar victorie uşoară a lui Vorster, în funcţia de premier oferă astfel vestul african şj să accentueze
neliniştea faţă de o eventuală le de a avea vreun efect, politic urma pasiunilor exercitate de cercurilor rasiste sud-africa ne ga dominaţia economică în Basuto- Z i a r u l „Washington Daily
schimbare a politicii sud-africa- notabil, singura problemă ridica cercurile ultrai'eacţionare din ranţia câ în fruntea guvernului ’and şi Bechuanaland". CURIOZITATE. — Francezul
ne, care ar fi dus la noi compli tă de dispariţia sa fiind ocupa partidul naţional (parlidu* de gti- *e află „omul forte", gata sâ nu VENERA ANGHEL News" scrie într-o informaţie pu Louis de Vertcuil a pescuit în
blicată în numărul său din 15 sep Marca Caraibilor acest ton uriaş,
tembrie câ în Guatemala s-ar • n greutate de cîrca 252 kg.
Redacţia şl administraţia ziarului str. Dr. Petru Groza nr. 35, telefon 1275. 15 85, 12 11 Taxa planta in oumercu .ouiuni, «piooaru Direcţiei Generale P.iVi.iv. — ut. 3Z0 din 0 uoicmOna 1*49, — Tiparul întreprinderea Poligrafică Hunedoara-Deva