Page 6 - Drumul_socialismului_1966_09
P. 6
P a g in a a 2- A *
D R U M U L S O C IA L IS M U L U I Nr
junii globului ;
18,40 Radioslmpo-
— Dacfl o anumită pie
INSTIIUIO NOULUI MINISTRU să se defectează, ea poa 2 SEPTFM538E 1866 zion : progresul tehnic şi personali
tatea muncitorilor ; 19,00 O melodie
te fl Înlocuită tn atelie
rele cooperativelor meş pe adresa dumneavoastră ; 19,30 Me
lodia zilei : „De-ar fi să mă mai nasc
5ÎL FORŢELOR ARMATE teşugăreşti ? C in em a o dată" de George Grlgoriu ; 21.05
— Da. Avem asigura
te însemnate cantităţi de Atenţiune părinţi ! „O invenţie... in
piese originale la fieca ventată" 22,20 Interpretul săptămâ
REPUBLICII SOCIALISTE re atelier. Bineînţeles că DEVA : Clcopatra — seriile I-II nii : dirijorul Emanuel Elencscu ;
PROGRAMUL II: 7,45 Muzică din
au prioritate la obţine
rea lor posesorii mijloa (cinematograful „Patria") ; Tom Jo- opereta „Zarvă intre fete" de Mi-
nes („Arta");
SIMERIA:
A fost
Xfc.nplu, se recomandă celor de transport afla cînd va hoţ („Mureşul") ; HUNEDOA liutin ; 8,15 „O mie de viori şi tu"
R O M Reparaţiile auto-moto prin operativitatea şi ca te în termen de garan RA : Escrocii la minăstiro („Flacă — muzică uşoară ; 10,00 Recitalul
basului Constantin Gabor — arii din
litatea superioară, fiind
ţie.
Intîmpinăm
însă
încadrată cu meseriaşi multe greutăţi în aprovi ra") ; îndrăzneţul Pardaillan („Con opere; 10,15 Teatrul radiofonic „Pvg-
(Urmare din pag. I) In continuare, tovarăşul Nicolae Pe drumurile noastre publice circula un pricepuţi în vopsirea cu zionarea cu anumite re structorul") ; M-am îndrăgostit la mallon" dc G.B. Shaw ; 12.10 Dina
Copenhaga
Stadion") ;
(„Grădina
Ceauşevscu a reliefat rolul de seamă număr din ce T.n ce mai mare de mijloace duco şi la cuptor. pere de piese necesare Fantomele din Spcssart („Grădina mica industrială (reluare); 13,08 Săp-
vederea întăririi continue a capacită ce revine comandanţilor, organelor auto-moto, proprietate personală a cetăţeni — Ce.ne puteţi spune autoturismelor „Wart- Centru") ; CALAN : împuşcături în tămîna muzicii vietnameze ; 15.30
ţii de apărare a patriei. şi organizaţiilor de partid din armată lor. Din cind în cînd, ele trebuie spălate, gre- despre baza materială cu burg", „Fiat” şi „Moslc- ceaţă („Grădina „II Iunie"); TE Lneluş-Invîrtecuş (emisiune pentru
Arătînd câ întreaga activitate po în educarea m ilitarilor tn spiritul sate, întreţinute în bune conditiuni pentru ca care sînt dutatc aceste a- vici". In această privin LIUC: Muncile Iui Ilercule („Mine cei mici) ; 17,15 Muzică populară in
litică şi diplomatică a României so dragostei fierbinţi faţă de patrie, al siguranţa circulaţiei, estetica drumurilor să nu tclierc ? ţă, I.D.M.S. Bucureşti rul") ; PETROŞANI : Misiune extra terpretată de Natalia Gliga şi Con
cialiste este îndreptată spre asigura patriotismului socialist, al preţuirii aibă de suferit. In acest scop nu fost înfiin — Ele dispun de scule ne-ar putea ajuta mai ordinară („Republica") ; Cele două stantin Dobre ; 17,45 Emisiune lite
rea unei păci trainice, spre preîntim- şi mîndriei faţă de trecutul glorios ţate atelierele de reparaţii auto-moto, des si dispozitive suficiente, mult. orfeline („7 Noiembiic”) ; LUPENI: rară ; 18.00 Din repertoriul lui Yvcs
pinaiea şi înlăturarea pericolului u- de luptă al poporului român pentru pre serviciile cărora, am solicitat să ne răs de truse speciale pe ti — Ce ne puteţi spune Fiii Mărci ursoaice („Cultural") ; Montând ; 19,30 Drumeţii veseli „Pe
nui nou război, tovarăşul Nicolae independenţă naţională şi o viaţă pundă la cîteva întrebări pe tovarăşul Trnian puri dc motociclete si despre calitatea şi ope VULCAN : Saşa („Muncitoresc”) ; Valea Prahovei" ; 20,30 Noapte bună
Ceauşescu a subliniat, totodată, că mai bună, sădind în conştiinţa fie Moisc, vicepreşedinte al U.R.C.M. Hunedoara. autoturisme, strunguri, rativitatea cu care sînt CRIVIDIA : Merii sălb.atici („Munci copii : „împărţeala” ; 21,05 Fragmen
atîta timp oît în lume există impe cărui ostaş convingerea profundă că aparate de sudură, ma deserviţi clienţii ? toresc") ; LONEA ; Nu plîngc. Pcter te din opera „Tosca” de Puccini ;
rialism şi forţe reacţionare care duc suprema sa îndatorire este aceea de şini de găurit electrice, — In general se lu („7 Noiembrie") ; Fantonias („Mine 22,30 Moment rpoetie „Marama de
o -politică agresivă, partidul şi guver a servi cu credinţă pntria socialistă. — In ce localităţi din Vreau să precizez că tn polizoare, cu ajutorul că crează bine. La ateliere rul”) ; ALBA IULIA : La porţile pă- borangic". Versuri dc Euscblu Ca-
nul, militind pentru unirea tuturor In acelaşi timp, m ilitarii armatei noa regiunea noastră există acestea din urmă, pro rora se remediază ope le cooperativelor „Jiul" mîntului („Victoria") ; F.ala lui Ilube milar.
forţelor antiimperial'iste. îşi îndepli stre sînt educaţi în spiritul interna unităţi pentru executa gramul de lucru este rativ anumite defecţiuni, Petroşani. „Moţul” Brad, („23 August") ; TEIUŞ ; In genunchi
nesc o înaltă îndatorire faţă de po ţionalismului socialist, al prieteniei rea reparaţiilor la moto organizat în d o u ă ori se recondiţionează si „Deservirea" Lupeni şi mă-ntorc la tine („Victoria") ; ZLAT- < _ ff
por preocupîndu-$e în permanenţă de şi frăţiei de arme cu popoarele şi ar ciclete şi autoturisme ? schimburi, între orele se confecţionează pis „Drum nou" Hunedoara, NA : In compania lui Max Lindcr
întărirea forţelor armate ale ţării. matele ţărilor participante la Trata — In cadrul coopera 6—22, iar în zilele toane, segmenţî, diferite se mai neglijează uneori („Muncitorul") ; SEBEŞ : Fantomas ifcievtziune
Rclevînd că forţele noastre arma tul de la Varşovia şi ale celorlalte tivelor meşteşugăreşti de repaus între orele accesorii, se şlcfuiesc su calitatea lucrărilor, iar („Progresul") ; IlanUa („Sebeşul") ;
te dispun astăzi de cadre ou o bună ţâri socialiste, in spiritul solidarităţii .Moţul” Brad, „Drum 8—12. La Deva, Orăştie, pape etc. alteori remedierile du APOI DUL DE SUS : Duminică la
pregătire teoretică şi practică, de os cu toate popoarele care luptă pentru .nou" Hunedoara, .Rete Alba lulia şi Sebeş sc — Ce posibilităţi exis rează prea mult. New Yorlc („23 August"); ORĂŞTIE: 18,00 Emisiune pentru copii şi ti
taşi de nădejde, capabilii să minu independentă naţională, pentru liber zatul" Haţeg, .Jîul" Pe -pot efectua şi lucrări de tă pentru depanarea m ij De fapt, conducerea Soţie fidelă („Patria"); Rn.şu şi ne neretul şcolar: „O colecţie „neobiş
nase."! cu pricepere mijloacele moder tate. Armata noastră — a spus se troşani si „Deservirea" gresare şi spălare. loacelor de transport ? U.R.C.M. a luat măsuri gru — seriile I-II („Flacăra"); CU- nuită" (partea a IT-a) şi filmul „Mă
ne de luptă, tovarăşul Nicolae cretarul general al C.C. al P.C.R. — Lupeni, funcţionează ate — Ce categorii de lu pentru organizarea unor GlR : Un cartof, doi cartofi („7 No găruşul" ; 19,00 Telejurnalul de sea
Ceauşescu a subliniat sarcinile prin trebuie să fie în măsură să-şi înde liere numai pentru re crări sc execută iu aces — Deocamdată sintem cursuri de ridicare a ca iembrie") ; Climate (Grădina „1 ră; 19,15 Avanpremiera ; 19,30 Cam
cipale care stau în fnţa armatei. Vor plinească atît îndatorirea ipntriotică, paraţii moto, iar la coo te ateliere ? vitregiţi de ele. Anul vii lificării, de specializa Mai") ; BRAD : Gentlcmcnul din Co- pionatul european de atletism — Bu
bitorul a arătat că ofiţerii şi ostaşii naţională de a apăra munca paşnică perativele „Solidaritatea” — De ia micile repa tor, însă, vom fi dotaţi re, iar cu ajutorul codv („Steaua roşie"); HAŢEG : dapesta ; 20,45 Săptămina ; 21,45 Pa
au datoria de n-şi însuşi şi de a stăpînî a poporului român, cit şi îndatorirea Deva, „Unirea" Sebeş, raţii curente pînâ la re cu ateliere mobile ce se U C.EC.O.M , unii coope Noaptea Iguanci („Popular"); IL IA : rada vedetelor: Salvadore Adamo ;
temeinic tehnica militară modernă, internaţionalistă de a lupta, dacă va „Viaţă nouă” Orăştie şi paraţiile periodice, re vor folosi în acest scop. ratori au fost trimişi în Dragostea şi moda („Lumina"). 22.00 Atlas folcloric : Valea Buzăului;
de a păstra şi îngriji în cele mai fi nevoie, pentru infringerea oricărei „Mureşul" Alba lulia, a- glări, lucrări de tinichi- Tot in 19G7 se va da în schimburi de experienţă 23.00 Film documentar : Vietnam ;
bune condiţiuni mijloacele tehnice ce agresiuni a cercurilor imperialiste. telierele pot executa atit gerie şi vopsitorie. Uni exploatare o staţie auto- interregionale şi chiar în 23,20 Telejurnalul de noapte ; 23,30
le sint puse la dispoziţie ; ei sînt che Exprimind convingerea că milita reparaţii moto cit şi auto. tatea din Sebeş, de e- moto modernă la Deva. strauuitate. Buletinul meteorologic.
maţi să acorde o atenţie sporită per rii forţelor noastre armate işi vor în jR a d i o.
fecţionării în continuare a pregătirii deplini cu cinste îndatoririle de răs
militare. întăririi disciplinei şi ordi- pundere ce le revin, tovarăşul Nico-
nei regulamentare în toate domeniile iae Ceauşescu a felicitat pe noul mi
vieţii ostăşeşti. De asemenea, secreta nistru, pe primul său adjunct şi a u- PROGRAMUL I : 5,15 Gimnastică;
rul general al C C. al P C R. a su rat tuturor m ilitarilor noi succese în ^ a w i 0,30 Actualitatea agrară ; 7,45 Salut PENTRU 24 ORE
bliniat importanţa deosebită a folo «activitatea lor consacr.ntă ap «arării li voios de pionier ; 8,00 Sumarul pre
sirii din plin a posibilităţilor create bertăţii, independenţei şi suveranită sei ; 8,30 La microfon, melodia pre Vreme nestabilă cu cerul tempo
armatei noastre pentru a îmbunătăţi ţii patriei noastre — Republica So- rar acoperit. Vor cădea averse locale
continuu condiţiile de muncă şi de ci.alistâ România. ferată ; 9,Jo Sfatul medicului : cîte de ploaie. Vîntul va sufla moderat
viaţă ale militarilor. (Agerpres) va noţiuni de Igienă individuală din vest. Temperatura — staţionară;
O dată, am surprins pe tovnr.ăşa Revista însă nu am primit-o ! pentru copiii preşcolari ; 10,03 „Cî.n- ziua va fi cuprinsă Intre 19 şi 25
Ne înîrebăm... vinz.âtoaie „plasind" o revistă „Fot teeul hidrocentralei de ipe Argeş" de grade, iar noaptea între 10 şi 16
bal" învelită intr-un ziar vechi. STAN IOAN Alfons Popcscu; 10,16 Nestemate fol grade.
dc la Inspectoratul sanitar clorice ; 10,30 Radioracheta pionieri
.. de ce nu se verifică aparatele de Mi-am exprimat nemulţumirea. So al regiunii Hunedoara lor (reluare); 11,20 Coordonate cul l ’ENTRU URMĂTOARELE
Actualităţi hunedorene proiecţie ale cinematografului din foarte liniştit : r. S. Printre cetăţenii care au se turale : Itinerar cuttural-artistic; 2 ZILE
ţul gestionarei, aflat în chioşc, era
13.30 Melodii populare cu Artemiza
Gurabarza înainte de începerea fil
mului ? — Lasâ-1 în pace, nu vezi că e sizat situaţii similare se află şi Pnn- Bejan, Dumitru So.pon şi Ionel Banu;
De multe ori jurnalele de actua- ţuru Cornel, str. Gojdu ,nr. 1G şi Ciu- 16.30 Lectură în foileton pentru tî- Vremea se menţine nestabilă. Ce
OŢELURI DE CALITATE cinilor de plan, realizînriu-se in acest lit.Aţî nu au sonor, iar filmele se în şmecher ? — calitate ce mi-a fost 1»ac Corneliu de la Trustul minier I nerii ascultători : „M-am făcut băiat rul va fi acoperit. Vor cădea averse
fel angajamentul anual. trerup foarte des. La „Old Shatter- atribuită pentru prima dat«i. Deva. I mare”, de Nicuţă Tânase ; 18,05 In izolate de ploaie.
La oţelăriile Combinatului siderur hand", de exemplu, o întrerupere a
gic Hunedoara s-au elaborat peste SEMNE ALE VIEŢII NOI durat nu mai puţin de... două ore,
prevederile de plan la zi mai mult ca apoi să fim anunţaţi câ filmul va
cu 19.000 tone dc otel Martin şi e- In două sate din ţinutul pădure- rula în continuare... a doua zi.
Icctrie. In mod deosebit se remarcă nilor a avut loc Inaugurarea unei ...de ce tovarăşa casieră nu vine
aportul colectivului de muncă de la şcoli şi a unui cămin cultural. La la timp la serviciu ?
noua oţclărie Martin, care, numai in Hâşdâu, sat care are cu puţin peste
această a produs peste sarci 100 de locuitori, s-a inaugurat un De obicei, soseşte cu o jumătate de
nile de plan o cantitate din care se frumos cămin cultural, care dispune oră înaintea începerii filmului fără
pot fabrica circa 1100 de tractoare. de o sală de spectacole, cabine pen să se sinchisească de aglomeraţia pe
Paralel cu preocuparea pentru creş tru artişti amatori şi bibliotecă. Noul care a pnodus-o. Biletele sînt elibe
terea productivităţii cuptoarelor, o- lăcaş de cultură a fost construit cu rate fără locuri, lumea se înghesuie
participarea tuturor sătenilor,
ţelarji hunedoreni acordă o atenţie Şcoala s-a inaugurat în satul So- şi...
deosebită şi lărgirii gamei sortimen cet. Evenimentul a depăşit cadrul lo
tale de oţeluri cu caracteristici deo cal Acum în toate satele din acest GIÎEORGÎIE DEMIAN
sebite. Aşa se face că la cele trei ţinut îndepărtat al regiunii noastre Gurabarza
otel arii ale combinatului s-au asimi funcţionează cîte o şcoală. Iar dacă
lat şl se fabrică pe scară industrială înainte de eliberarea patriei, prin a-
peste 100 de mărci de oţeluri aliate, ce.ste locuri nu exista nici măcar un SporiuL.
învăţător, acum, de pregătirea mici
PRODUCTIVITATE RIDICATA lor şcolari „pădureni” se ocupă 54
dc cadre didactice. ...alături dt lectură. spectacole,
plimbare, este una din posibilităţi
La laminorul de sirmă din combi EXPOZIŢIE DE ARTA PLASTICĂ
le de petrecere a timpului liber. Dar
natul hunedorean — cel mai modern cum obţinem publicaţiile sportive ?
agregat de acest fel din ţară — s-a La clubul minerilor din Teliuc, La chioşoj! de ziare din Deva, si
realizat în luna august o productivi s-a deschis o expoziţie de artă plas- tuat între Liceul „Decebal" şi Far
tate ridicată. Pe această cale au fost tică, cuprinzând lucrări ale membri macia veterinară, de multe ori se aş < : Peisajul citadin al oraşului de la poalele bătrinei cetăţi îşi
produse peste sarcina de plan 1.300 lor cercului de' artă plastică al clu teaptă din timp sosirea ziarelor. i l | schimbă pe zl ce trece înfăţişarea. Aici s-au construit cartiere
tone de sîrmă de diferite dimensiuni. bului Siderurgistul. Instructorul cer noi a căror eleganţă şi armonie arhitectonică incintă privirea.
Ca urmare a creşterii indicilor de u- cului, Emil Brandis, ne-a informat L«a începutul distribuirii, anumitor - w i§|
tilizare a agregatelor, la acest lami că aceleaşi lucrări vor fi expuse si cetăţeni, aflaţi mai în faţă, li se „ser • d l,r'4Ll ***• ' «* De la înălţimea celui de al 9-lea etaj al unui bloc turn foto-
nor s-au produs de la începutul anu la cluburile muncitoreşti dîn Ghelar, vesc" discret cîte 5—10 ziare în timp \ reporterul nostru Ileana Terek a surprins un crîm pei din noul
lui şi pînâ acum mai mult de 5.500 Câlan, Simeria şi căminul cultural ce noi, cînd ajungem la ghişeu, a- Jti IV U -iil " . peisaj al Devei — cartierul Gojdu.
tone de laminate finite în afara sar- din Sîntandrei. flăm că „nu mai este Sportu’".
mm m m mae» c B a M M c s ■*
„MAŞINA CARE ClNTA"
PE SCURT VILNIUS. — Un viu interes a
uuiH ii mm___ 4- l« — PORT suscitat la seminalul de ciberne
tică din oraşul Tralcai (Lituania)
„maşina care cîntă". Aceasta re
VIENA. — In localitatea Portseneh I i prezintă un model electronic al
au continuat lucrările congresului sintezei vorbirii. In timpul de măresc zborurile sateliţilor a rtifi plozie puternică. 5.700 tone de tro
Ligii internaţionale de hochei pe monstraţiei, modelul a pronunţat ciali ai pămîntului. Mecanismul til vor fi p!as«ate în stinci, la o a-
gheaţă. Reprezentanţii Franţei şi Ja cîteva propoziţii, iar apoi a cîn- este montat intr-o baroeamerâ de dîncime de 88 m. Explozia d iri
poniei au prezentat rapoarte in le tat. Este adevărat că „vocea" ma oţel cu calote de sticlă. Plin a- jată a acestei încărcături va crea
gătură cu pregătirile pentru Jocuri şinii nu a avut chiar dicţiunea u- cestea se văd trei săgeţi care mă în cîteva secunde un baraj de a-
le Olimpice de la Grenoble (19G8) şi nul om, dar totuşi au putut fi soară orele, minutele şi secunde părare înalt de 100 rrv Se ştie câ
respectiv Sapporo (1972). Peste cîteva zile. mai precis in 4 septembrie, începe 4 septembrie a.c. Campionatul se desfăşoară cu parti distinse cuvintele şi melodia. le. Ceasul cîntâreşte 10 kg. şi ultima oară, năvălirea torentelor
Apoi au fost stabilite grupele cam o competiţie de inarc populari Iote şi anume campio ciparea a 14 echipe de seniori şi cu 13 echipe dc ju In cadrul seminarului au fost funcţionează fără a fi întors timp de noroi asupra oraşului s-a pro
pionatului mondial de hochei pe natul regional dc fotbal. Cert este faptul câ întrecerea niori. Comisia regională de fotbal va ţine şi in conti prezentate noi date cu privire la de 2-3 ani. El nu este influenţat dus în 1921, soldîndu-se cu victi
gheaţă ediţia 1967, care va avea loc echipelor din campionatul regional o atras întotdeauna nuare şedinţele sale din două în două săptămîni, iar teoria formării acustice a vorbi nici de mişcările seismice, nici de me şi mari distrugeri.
la Viena. Echipa României va juca in atenţia mai ales datorită ambiţiei cu care luptâ fiecare subcomisiile şi colegiile săptămîual, în ziua de miercuri, rii şi primele rezultate ale mode frig sau de căldură. Alături de barajul construit
grupa B alături de Iugoslavia, Nor echipă pentru intiielate. Interesul cu care este aştep întrucât au fost asociaţii care au subapreciat pregăti lării electronice a euvintului şi în plin explozie, în regiunea oraşu
vegia, Ungaria, Elveţia, Italia, Po tată prima etapă rezultă şi din scrisorile primite lo re rea juniorilor, comisia regională a hotârît ca acele ţelegerii lui. Fizicianul lituanian GREFAREA UNUI RINICHI lui Alma-Ata vor mai fi înălţa
lonia şi Austria. dacţie in care numeroşi cetăţeni vorbesc în cuvinte elo echipe de juniori care absentează dc Ia meciuri să fie L. Telksnis consideră că in eîţivn TOKIO — In urmă cu mai bine te, pentru o şi mai mare securi
Grupa A este alcătuită din urmă gioase despre pregătirile echipelor favorite. excluse din campionat împreună cu formaţiile de se ani vor apărea primele instalaţii de o luni, un tîn.âr japonez a su tate, cîteva construcţii tehnice. Se
prevede ca toate lucrările să fie
toarele 8 echipe : U.R.S.S., Cehoslo La rindul ci comisia regională dc fotbal, dornică să niori. Desigur că au fost stabilite şl alte măsuri. Ele cibernetice sovietice, care vor pu ferit o dificilă intervenţie chirur
vacia. Canada, Suedia, S.U.A., R.D. asigure campionatului o desfăşurare cit mai normală au fost aduse la cunoştinţa factorilor competenţi cu tea „vorbi" şî „înţelege" vorbirea. g ica l: neavind decît un singur terminate pînâ în iulie 1967, cînd
Germană, Finlanda, R.F. Germană. a stabilit o scrie dc măsuri în plcnura ţinută recent. Vor fi construite maşini care vor ri.niehi, urologul Facultăţii dc me se aşteaptă începutul noii perioa
In grupa C vor juca doar cinci Plenara a hotârît cn turul campionatului regional de ocazia plenarei amintite. In continuare publicăm pro vorbi cu omul şî vor putea fi dicină d'in Tokio i-a gref«at un al de de Iavîne.
echipe : Japonia Danemarca, Franţa, fotbal — seniori şi juniori — să înceapă in ziua de gramul turului campionatului regional de fotbal. dirijate de om cu ajutorul vocii. doilea rinichi. Grefa s-a prins, iar O NOUA v a r ia n t a
Anglia şi Bulgaria. CEAS ASTRONOMIC. pacientul este acum complet res A AVIONULUI „TU-154"
Diferite propuneri de modificare tabilit şî a început să meargă.
a regulamentului la hochei pe ghea Program ul turului cam pionatului UNIC CA PRECIZIE Este pentru prima datâ, men MOSCOVA. — Constructorii de
ţă (boditeku! pe tot terenul, un ar ţionează agenţia France Pi esse, avioane sovietici au elaborat o
bitru principal şi doi de tuşă ctc.) MOSCOVA. — Specialiştii de la cînd medicii japonezi au reuşit o nouă variantă a avionului
regional de fotbal, ediţia 1965-1967 tchnice şi radio-tehniee din Mos „TU-154", destinat transportului
nu au fost acceptate de delegaţi. Institutul de măsurători fizico- grefă de rinichi.
♦ cova au construit un ceas astro BARAJ PRIN EXPLOZIE a 160 de pasageri. Noua variantă
de
este destinată transportului
nomic, unic ca precizie, destinat
In zilele de 3 şi 4 septembrie, ETAPA I, 4 SEPTEMBRIE C F.R. Simeria — I.G.O. Deva Parângul Lonea — Ştiinţa Petroşani verificării tuturor aparatelor care mărfuri. Conform proiectului, a-
participanţii la tradiţionala compe T.G.O Deva — Aurul Brad Min. Aninoasa — Ştiinţa Petroşani Refract. Alba lulia — Constr. Huned. măsoară timpul. Precizia noului ALMA-ATA. — Pentru a «apărA vionul va putea ridica la bord 25
tiţie automobilistică de regularitate Voinţa Ilia — Ştiinţa Peti-oşan! Min. Vulcan — Constr. Hunedoara ceas depăşeşte de 10 ori rezulta capitala Kazahstanului, Alma- de tone de mărfuri pe care le va
„Turul Europei1* vor străbate ţara Textila Sebeş — Constr. Hunedoara Minerul Teliuc — Refract. Alba lulia ETAPA A X-A, 6 NOIEMBRIE tele obţinute de cele mai bune Ata, de primejdia torentelor de transporta cu viteza de 900 l<m
noastră. Startul celei de-a X-a ediţii Dacia Orăştie — Refract. Alba lulia Minerul Ghelar — Parîngul Lonea noroi, care, potrivit calculelor oa pe oră. Se preconizează ca atît
a fost dat la Hanovra în R.F. Ger C.F R. Simeria — Parîngul Lonea Aurul Brad — Constr. Hunedoara mecanisme construite în lume. El menilor de ştiinţă, năvălesc din «avionul de pasageri „TU-154" cit
mană, concurenţii urmind să stră Min. Aninoasa — Min. Ghelar ETAPA A VI-A, 9 OCTOMBRIE Ştiinţa Petroş. — Refract. Alba lulia va fi folosit de observatoarele as munţi la fiec.are 35-50 de şî cel de mărfuri să intre în ex
bată în continuare 11 ţări : Cehoslo Min. Vulcan — Min. Teliuc I G O Deva — Parîngul Lonea tronomice şi de staţiile care ur «ani, se va recurge la o ex- ploatare pe liniile aeriene sovie
vacia, Polonia, Ungaria, România, Aurul Brad —Parîngul Lonea Voinţa Ilia — Minerul Ghelar tice în cursul actualului cincinal.
Bulgaria. Turcia, Grecia, Iugoslavia, ETAPA A II-A, 11 SEPTEMBRIE Refract. Alba lulia — Min. Ghelar Textila Sebeş — Minerul Teliuc
Italia, Franţa, Luxemburg. întrece Constr. Hunedoara — Min. Teliuc Dacia Orăştie — Minerul Vulcan MAŞINA e l e c t r o n ic a
rea se va încheia la 10 septembrie Aurul Brad — Minerul Teliuc Ştiinţa Petroşani — Minerul Vulcan C.FR. Simeria — Minerul Aninoasa DE CALCUL TENTRU
în localitatea Travemunde (R.F. Ger Minerul Ghelar — Minerul Vulcan ] G.O. Deva — Minerul Aninoasa ELABORAREA PROGNOZEI
mană). In tara noastră participanţii Parîngul Lonea — Minerul Aninoasa Voinţa Ilia — C.F.R. Simeria ETAPA A XI-A, 13 NOIEMBRIE SCURGERII APELOR IN
vor intra pe la punctul de frontieră Refract. Alba lulia — C.F R. Simeria Textila Sebeş — Dacia Orăştie
Borş în ziua de 3 septembrie, la ora Constr. Huned. — Dacia Orăştie Min. Aninoasa — Aurul Brad UÎURILE DE MUNTE
1 şi 19 minute, şi vor parcurge în Ştiinţa Petroşani — Textila Sebeş ETAPA A VII-A, IC OCTOMBRIE Min. Vulcan — C.F.R. Simeria BELGIA — La
continuare următorul itinerar: O- I G.O. Deva — Voinţa Ilia Min. Teliuc — Dacia Orăştie Barvaux-sur-Our- TAŞKENT. — Oamenii de şti
radea — Cluj — Turda — Sibiu — Dacia Orăştie — Aurul Brad Minerul Ghelar — Textila Sebeş the a avut loc re inţă din Taşlcent au construit o
Braşov — Bucureşti — unde vor sosi ETAPA A III-A , 18 SEPTEMBRIE C.F.R. Simeria — Textila Sebeş Parîngul Lonea — Voinţa Ilia cent reuniunea a- maşină electixaniră de calcul pen
în Piaţa Scinteii în jurul orei 9,30. Minerul Aninoasa — Voinţa Ilia Refract. Alba lulia — I G.O. Deva nuală a gemenilor tru elaborarea prognozei scurge
Voinţa Ilia — Aurul Brad Minerul Vulcan — T.G.O, Deva Constr. Huned.— Ştiinţa Petroşani din întreaga lume. rii apelor în rîurîle de munte.
★ Textila Sebeş — I.G O. Deva Minerul Teliuc — Ştiinţa Petroşani Cu această ocazie, Este suficient ca „creierul elec
PRAG A. — Tn cea de-a doua zî Dacia Orăştie — Ştiinţa Petroşani Min. Ghelar — Constr. Hunedoara ETAPA A XII-A, 20 NOIEMBRIE s-a putut observ.a tronic" să pi imcasr â date despre
a campionatelor mondiale de volei C.F.R. Simeria — Constr. Hunedoara Parângul Lonea — Refract Alba lulia Aurul Brad — Ştiinţa Petroşani că numărul cel temperatura şi precipitaţiile at
masculin, ce se desfăşoară în mai Min. Aninoasa — Refract. Alba lulia ETAPA A V III-A , 23 OCTOMBRIE I.G.O. Deva — Constr. Hunedoara mai mare de ge mosferice într-o perioadă deter
multe oraşe din Cehoslovacia, echipa Minerul Vulcan — Parîngul Lonea £ —- -—1— 1— ---------- ' Voinţa Ilia — Refract. Alba lulia meni este al Bel minată de timp în bazinul unui
României a învins formaţia Olandei Minerul Teliuc — Minerul Ghelar Aurul Brad — Refract. Alba lulia Textila Sebeş — Parîngul Lonea giei. rîu, precum şi prognoza meteoro
cu scorul de 3-1 (15-7, 15-4, 13-15, Constr. Hunedoara — Parîngul Lonea Dacia Orăştie — Minerul Ghelar In foto : Doi ge logică, ca pe baza acestor d«ate
15-1). Iată rezultatele înregistrate în ETAPA A IV-A, 25 SEPTEMBRIE Ştiinţa Petroşani — Min. Ghelar C.F R. Simeria — Minerul Teliuc tJ H U h v i meni şi două ti elaboreze un grafic, c.are arată
cadrul grupelor : grupa „A ” : Italia 1 G.O. Deva — Minerul Teliuc Minerul Aninoasa — Minerul Vulcan nere gemene par- cîtă apă va fi în rhtl respectiv în
— Danemarca 3-0 ; Cehoslovacia — Aurul Brad — Minerul Ghelar ticipind la reuniu perioada respectivă. Piognoz* le
Parîngul Lonea — Minerul Teliuc Voinţa Ilia — Minerul Vulcan nea de la Barvaux- maşinii electronice permit pro
R P. Chineză 3-2 ; Iugoslavia — R.F. Refract. Alba lulia — Min. Vulcan Textila Sebeş — Minerul Aninoasa ETAPA A X III-A , 27 NOIEMBRIE S s s ffil1 sur-Ourthc. nosticarea viiturilor si regimil- i
Germană 3-0; grupa „B" : Ungaria Constr. Hunedoara — Min. Aninoasa Dacia Orăştie — C.F.R. Simeria apelor în lacurile de acumulare.
— Cuba 3-0 ; R.D. Germană — S.U.A. Ştiinţă Petroşani — C.FR. Simerîa Minerul Vulcan — Aurul Brad Folosirea tehnicii electronice
j.G.O. Deva — Dacia Orăştie ETAPA A IX-A, 30 OCTOMBRIE Minerul Teliuc — Minerul Aninoasa
3-0 ; U.R.S.S. — Franţa 3-0; grupa pentru nevoile economiei apelor
Voinţa Ilia — Textila Sebeş Minerul Ghelar — C.FR, Simeria are o importantă deosebită în ţi
„C" : Turcia — Mongolia 3-1 ; gru C.F R. Simeria — Auriii Brad Parîngul Lonea — Dacia Orăştie O nuturile Asiei '"«Mitrale. unde
pa „D" : Japonia — Bulgaria 3-2; ETAPA A V-A, 2 OCTOMBRIE Minerul Aninoasa — Dacia Orăştie Refract. Alba lulia — Textila Sebeş soarta rerollrloi din oaze d/ovn-
Brazilia — Belgia 3-0. Minerul Vulcan — Textila Sebeş Constr. Hunedoara — Voinţa Ilia de în înt-veime de cantitatea d0
Textila Sebeş — Aurul Brad Minerul Teliuc — Voinţa Ilia apă pe rare ele o primesc din
(Agerprcs). Dacia Orăştie — Voinţa Ilia Minerul Ghelar — I.G.O Deva Ştiinţa Petroşani — I G.O. Deva munţi