Page 60 - Drumul_socialismului_1966_09
P. 60
p r o le ta r i d in to a te t a r ile, u n ij i-va t
C O M U N I C A T
cu privire la rezultatele preliminare ale recensământului
populaţiei şi locuinţelor din martie 1966
Populaţia Republicii Socialiste România a fost la Iaşi 755.037 790.678 934.292 1.067 969
35 martie 1966, după rezultatele preliminare ale re- Urban 189 490 173 271 192.930 259.293
censămlntului, de 19.105 056 locuitori din care: 9 356 715 Rural 565 547 617.407 741 362 808 675
bărbaţi (49 la sută) şi 9.748 341 femei (51 la sută).
Maramureş 625.273 641 127 712.567 796 329
Din totalul populaţiei ţârii, 7 305 303 persoane, sau Urban 112.838 105.200 200 426 297.447
38,2 la sulă, locuiau în mediul urban, iar 11.799.753 per 512.435 555.927 512.141 498 882
soane, sau 61,8 la sută — în mediul rural. Rural V
In cursul celor 10 ani care au trecut de la ultim ul Mureş
ANUL X V III NR. 3.643 DUMINICA 18 SEPTEMBRIE 1966 4 PAGINI — 25 BANI recensămînt al populaţiei, efectuat în anul 1956, numă Autonomă
rul populaţiei totale a ţării a crescut cu 1 615.606 lo Maghiară 659.251 703 401 767 650 818 968
cuitori (cu 9,2 la sută), adică cu un ritm mediu anual Urban 78.054 90.767 181.524 244.191
de 0,88 Ia sulă. Rural 581.197 612.634 586.126 574.777
Comparativ cu recensămintele din anul 1930, 1948 şi
1956, repartizarea populaţiei Republicii Socialiste Oltenia 1.288.657 1.457.281 1 504.577 1.564.641
România pe regiuni şi medii, la 15 martie 1966, se pre Urban 164.564 207.924 236.223 381 915
zintă după cum urmează : 1.124.093 1.249.357 1 268.354 1.182.726
V Rtifal
ARATA UNELE G RA FITE • Ploieşti 1.052.578 1.223.022 1.349.018 1.456.738
203.302
593.092
452.759
252.577
Urban
«
*C
1 0 2 a m
JB mmm k Rural 849.276 970.445 896.259 863.646
m $
W O 1 1 jb 9 Suceava 808 680 807.986 915912 1.002.938
1 ■ w S 5 Urban 168.392 146.365 151 369 198.617
» E P R O D U C Ţ I E * f t IA H Rural 640.288 651 621 764 543 804 321
Oraşul
REPUBLICA Bucureşti 706.713 1.117.371 1.291 414 1 511 388
1.434 337
SOCIALISTA Urban 639.040 1 041 807 1.222.874 77.051
68.540
75.564
67.673
a tivele dp muncă au încheiat bilanţuri bogate. S-au produs peste plan ROMÂNIA 14 280 729 15 872.624 17.489.450 19.105.056 Rural
La finele primelor opt luni de activitate din acest an, colec
5.474.264
3 051 253
7.305.303
Urban
3 713.139
zeci de mii de tone de minereuri şi cărbuni, s-au realizat în plus în Rural 11.229.476 12 159.485 12.015.186 11.799.753 Oraşul 98.037 125.750 199.356
demnate cantităţi de cocs, fontă, oţel şi laminate, spre fabricile Constanţa 74.093 86.772 114102 187.743
prelucrătoare şi beneficiari a fost expediat mai mult lemn. Regiunea : Urban 64 756 11.265 11.648 11.613
Ne-am aşteptat ca acestor succese să le fie adăugate altele, cum Argeş 917.G80 1 053.555 1.120.871 1.188.855 Rural 9 337
le stă in obicei minerilor, siderurgiştilor sau forestierilor. Prima Urban 90.439 114.842 155.530 242 539
jumătate a lunii septembrie insă, evidenţiază rămîncri în urmă la Rural 827.241 938 713 965.341 946.316 specifică a populaţiei urbane la
unele unităţi printre care întreprinderea minieră Hunedoara,
CombinPtul siderurgie Hunedoara şi întreprinderea forestieră Bacău 715.825 803 670 965 018 1 110.324 de 31,3 la sută în 1956.
Sebeş. La aceste unităţi redacţia a organizat un raid care a vizat .Urban 133 870 123.460 247.141 346.652 La data recensămîntului existau 183 oraşe, cu 12 mai
cauzele nercalizării sarcinilor, raid din care se desprind cîtcva Rural 581.955 680.210 717 877 763 672 m ult decît în 1956. Numărul oraşelor avînd o populaţie
concluzii-: de peste 30.000 locuitori a crescut de la 28 în 1956, la
Banat 1 178 976 1 189 646 1.195.871 1.285.313 37 în 1966, iar al oraşelor cu peste 100 000 locuitori, a
acelaşi număr de muncitori ca şi în Pentru turişti la aeroport pleacă în, fiecare dim i Urban 244.670 289412 485 656 587.859 crescut de la 8 la 13.
neaţă din faţa agenţiei TAROM cu
Justificare luna august. Tn secţia a doua Te 45.de minute înainte de decolare. Rural 934 30G 900.234 710.215 697.454 Conform declaraţiilor individuale ale celor recenzaţi,
liuc insă, nu se foloseşte raţional !J Cooperativa de consum din Orăş- Noul orar al curselor TAROM es Braşov 77G.092 851.397 981 913 1 106862 la recensământul din 15 martie 1966 au fost înregistraţi
1G 780.778 români, adică 87,8 la aulă din populaţia ţării,
tic a înfiinţat Ungă izvorul amena
cu orice preţ forţa de muncă. Aici avem şi m i jat între halta Geoagiu şi localita te «valabil pînă la data de 31 mar Urban 169.566 235.HG 463.632 646.858 1,602.604 maghiari, adică 8,4 la aulă din populaţia ţârii,
nusul ccl mai mare. Secţia dispu
tie 1967.
ne de o maşină de rambleat, de tea Aurel Vlaicu, pe -şoseaua naţio Rural G06.52G GIG 281 518 281 460.004 376.752 germani, 2,0 la sută din populaţia ţării. Locui
La Teliuc, unde Sşi are sediul în exemplu, care ar putea înlocui mun nală. o unitate de desfacere a pro torii de alte naţionalităţi au reprezentat împreună 1,8
treprinderea minieră Hunedoara, ca a 15 oameni, dar stă de aproxi duselor de panificaţie, preparatelor Bucureşti 1.268 277 1 505 841 1.611 759 1 649714 la sută din populaţia totală.
de carne., produselor zaharoase pre- Teleconferinte
consultăm evidenta zilnică a pro mativ 5-6 luni. Aici sînt 7 ingi Urban 134.297 146 827 188.381 255.094 La recensămîntul populaţiei şi locuinţelor din 13
ducţiei din caic desprindem: un m i neri care puteau rezolva punerea ei i ambalate, sucurilor sî răcqritoarelor. Rural 1.133.980 1.359 014 1.423.378 1.394 620 martie 1966, s-au înregistrat 5.402 070 locuinţe propriu-
nus la extracţia de minereu de pes in funcţiune. Se stă slab şi cu în Această iniţiativă lăudabilă ar Reamintim cititorilor noştri că zisc, situate în 4.517.993 clădiri.
te 3.000 de tone in 15 zile. Mai con drumarea tehnică (cele două aba trebui urmată şi de alte unităţi co Direcţia Generală ’ a' Poştelor şi Te Cluj 990.423 1.060 699 1.153.076 1.207.488 Suprafaţa camerelor de locuit dîn locuinţele propriu-
semnăm faptul că la Teliuc toate taje din această cauză au fost o- merciale din apropierea şoselelor lecomunicaţiilor pline Ia dispoziţia Urban 185 912 ,213.658 323.732 434.980 zise a fost de 147.672.661 mp., revenind în medie 7,9
cele trei secţii sînt rămase sub plan, prite. N. R.) ca şi cil organizarea naţionale. abonaţilor — 'întreprinderi, instituţii, Rural 804 511 847 041 829.344 772.503 m p. pe un membru de gospodărie.
iar la Ghelar din cinci sectoare trei in brigăzi şi la orizonturi. Aici sînt organizaţii de masă ctc. — un: servi ' l Lucrările recensământului s-au realizat cu participa*
au minusuri ce totalizează mai mult cauzele rămînerii in urmă. Degeaba ciu de; teleebnferinţă care le dă posi Crişana 801 487 807:247 848 272 852 025 rea unul mare număr de recenzorl — cadre didactice,
de 800 de tone. se caută justificări cu orice prcţ“. Noul orar economişti, statisticieni, planificatori şi cu sprijinul în
bilitatea să poată vorbi din uni Urban 109.725 110.4G7 ^36:937 310 861
Se naşte de la sine o întrebare, tatea respectivă, în acelaşi '.timp cu Rural 691.762 696.780 611 335 541.164 tregii populaţii a ţării, care a pus la dispoziţie datele
care Lanful
pe care am adresat-o mai multor al curselor TAROM mai multe localităţi din ţară. 1 cerute.
cadre tehnice şi inginereşti: 5 Solicitanţii vor adresa comen-, Dobrogea 376.803 410:363 474.581 510.500 In prezent, la Direcţia Centrală de Statistică se des
sînt cauzele râm inerilor în urmă ? Incepind cu data, de ,15 septem zile. respective .Direcţiei regiqnale Urban 16.620 59.700 78.528 112.279 făşoară lucrările de prelucrare integrală a materiale
Curios, toţi cei cărora le-am solici slăbiciunilor brie a:c. cursele TAROM Deva-Bu- P.T.T.R. Fie se vor face în scris,, in- Rural 315.183 350.663 396.053 398.221 lor. Publicarea rezultatelor definitive ale recensămîn-
tat răspuns ni l-au dat prompt, fără cureşli şi retur şi-au schimbat orele dirîndu-se .ziua,, durata conferinţei, lului va pune la dispoziţia factorilor interesaţi un ta
de plecare. De la Deva la Bucureşti
să aibă nevoie măcar de cîteva se localitatea şi. abonaţii telefonici cu l 105.351 blou amplu şi detaliat al numărului şi structurii popu
cunde de gîndire: „lipsa de efectiv". Şi la C. S. Hunedoara s-au înre circulă o singură cursă pe zi cu ple care se va efectua teleconferinţa. Galaţi 781.773 856.300 963.946 379.840 laţiei, precum şi al fondului de locuinţe din ţara noas
2G9.374
Aşa ne-au răspuns tehnicienii S il gistrat rămîneri în urmă faţă dc care la ora 8,00 şi sosire în Bucu Urban 238 065 238.122 725.511 tră.
543.708
via Oprişa şi loan Luca din servi planul aferent perioadei 1-14 septem reşti la ora 9,30. Din Bucureşti spre Serviciu]. de. teleconferinţă se pu Rural 618.178 G94 572
ciile producţie de la întreprindere brie, la minereu aglomerat, fontă, Deva cursa pleacă la ora 10,00 .şi ne la dispoziţia abonatului pe bază COMISIA CENTRALA
si respectiv F. M Teliuc, inginerii oţel şi diferite laminate. De ce a- soreşte în Deva la ora 11,30. Dumi de abonament lunar. Teleconferin- Hunedoara 503.111 495.003 572 963 670.298 PENTRU RECENSĂMÎNTUL
ceastă situaţie ?
nica nu se face nici o cursă.
Vaier Almăşan şi Nicolae Suciu din ţele pot fi zilnice, o dată sau de Urban 62.653 76 852 273.146 391.706
secţia cu cel mai mare minus de la Ne răspunde mai întîi inginerul Autobuzul care duce Dersoanele mai multe oii De săntămînă. R ural, 440.458 418 151 299 817 278.592 POPULAŢIEI ş i l o c u in ţ e l o r
Teliuc. Să fie oare aceasta princi Valerian Martincac, şeful laminoru
pala cauză a rămînerii în urmă din lui 650 mm. .Sintrm sub plan din
luna septembrie ? Facem un mic cauza nercalizării timpului, de func
calcul: la Ghelar de pildă, in ziua ţionare planificat. în primele 9 zile
de 31 august s-au extras peste plan ale lunii am înregistrat un minus
144 de tone. iar în ziua imediat ur faţă de plan de 2340, dar nu am • a
mătoare, cu acelaşi efectiv, planul realizat 32 de ore de funcţionare.
nu se realizează. Asemănător stau Am pierdut astfel 2960 tone de la
lucrurile şi la Teliuc. In faţa acestui minate care ar fi putut acoperi ră-
argument cei întrebaţi au fost ne mînerea in urmă şi ne-ar fi adus
voiţi să recunoască netemeinicia o depăşire a planului. Staţionările
Justificării Invocate. au fost impuse de manevrări gre
şite (aproape 7 ore), opriri tehnolo
— Cauzele sînt la noi — ne de gice (peste 23 ore), ruperi de cilin
clară tov. Remus Bocănicl, secreta dri, spargeri de discuri, aglomerări
rul comitetului de partid — si de de paturi etc. N-am prea avut nici
geaba ne ascundem după deget. Am
avut unele necazuri provocate de ţ agle.
Carenţe in ritmicitatea produc
neintrarea la tim p in producţie a ţiei au fost şi la oţelărîa Martin Cu prilejul centenarului naşte
cuptorului 5 de la uzina de prepa nr. 1. Dacă în primele două zile rii „poetului ţărănim ii*, în regiu
rare, dar minereu se putea extrage ale lunii aici s-au obţinut uşoare nea noastră au loc bogate mani
dacă aveam de unde. Secţia a îl-a depăşiri de plan, in zilele următoa festări comemorative. La case de
stă slab cu lucrările de pregătire re s-au înregistrat rămîneri în urmă cultură, cluburi şi cămine cultu
şi nu are suficientă linie activă de (360 de tone pînă în ziua de 13 sep rale, „ Zilele George Coşbuc* , se
front.,. fac simţite prin numeroase ac
tembrie). Desprindem cauzele con- ţiuni organizate.
Se cuvine să facem două precizări sultînd fişele şarjelor din perioada
edificatoare: din planul lucrărilor respectivă, frecvenţa mare de şarje s ln lt-o scrisoare trimisă redac
de pregătire în secţia a doua s-a cu o greutate medie redusă şi cu ţiei, Cornel Hogman, secretarul
Comitetului pentru cultură şi artă
realizat doar 20 la sută; două aba o durată de încărcare, afînare şi e- al oraşului regional Petroşani, ne
taje au fost scoase din producţie laborarc prea mare. Aceşti parame informează despre sărbătorirea
la 29 august fiind oprite de inspec tri, dacă se ridicau încă la nivelul „Zilelor George Coşbuc* în Valea,
ţia de stat pentru protecţia muncii primelor 13 z.île din luna aprilie, de Jiului.
deoarece n-au corespuns normelor exemplu, colectivul oţelâriei nr. 1
de tehnică a securităţii. S-au pier ar fi avut Ia jumătatea lunii în curs Tn toate unităţile culturale dc
dut astfel aproximativ 1000 de tone nn avans faţă de plan de cel pu pe raza oraşului regional — ni»
de minereu, brigăzile fiind nevoite ţin 1700 de tone oţel. informează corespondentul nos
să execute lucrări restante de ame — Rezultă că topitorii şefi şi tru — au loc manifestări eonsa
najare. maiştrii noştri — declară inginerul erate centenarului Coşflbue, orga
Să dăm cuvîntul tovarăşului ingi S. POP nizate de către comitejtul pentru
cultură şi artă şi consiliul loca'
ner loan Zaba, directorul întreprin L DKMFTKR In lumea m ilim etrilor sc lucrează cu mullă atenţie şi precizie. Aces al sindicalelor. Dinlue acţiunile
derii pentru a elucida unele pro I. CIOBAN U te calităţi sc vădesc in siguranţa cu care şefa dc echipă Elena Ostafe, organizate pînă acum menţionau:
bleme ridicate de interlocutori : ele la secţia termotehnieă a C.S. Hunedoara execută reparaţia unui mîli- simpozionul ţinut la casa orăşe
„Deşi lucrăm cu subefectiv, avem cam (Continuare în pag a 2-a) voltmelru înregistrator de temperatură. Foto : V. ONOIU nească de , cultură, conferinţa
C R O N I C Ă „Centenarul Coşbuc”, precum ş
o serie de expuneri şî sîmpozîoa
ne la care şi-an dat concursul un
număr mare de cadre didactici*
Fiind vorba de drumeţi*, pe Ceahlău, n Irecul In za pelat la serviciile ON T., şi actori ai Teatrului de gtat din
ne Iu'nn îngăduinţa de a în
OAMENI DIN stolul şi îndemnul nointre- rea iărâ de prihană a altei vom obţine nu mai puţin de delegaţie guvernamentală economi Sîmbătâ la amiază a plecat în Petroşani.
cii
rinduhle do tuto
cepe
Sîmbătâ a sosit în Capitală o
15 ani zile Iuristice. Dacă
lumi“ .
$i sîderurgiştîi hunedoreni au
punem cap la cap kilome
Nu cunoaştem o alto invi-
rululi»; poveştilor al natu lalie mai patetică de o-ti trii străbătuţi de fiecare din că a R. D. Vietnam, condusă de R P. Bulgaria delegaţia guverna înscrise în agenda „Zilelor Geor
Republicii
Socialiste
a
mentală
rii patriei, maestrul Mi- cunoaşte tara Slova ei te cei 2.500 dc turişti, am putea Le Thanh Nghî, membru al Birou România, condusă de Gheorghc Cioa ge Coşbuc" manifestări variate
liail Sadoveanu : „Nu lăsaţi îndeamnă să vezi Ia sursîi parcurge dc peste 200 ori lui Politic al CC. al Partidului ce ră, ministrul comerţului exterior, Prin staţia dc radioficare va fi
să treacă zadarnic anii voş- proprie tot ceea ce pe bună distanta de la Pâmînt la lor ct' muncesc din Vietnam, vice caic va participa la deschiderea ce difuzat un medalion literar, la se
Iri. Dacă iui sinlcti vinăiori dreptate a fost numit „mira Lună preşedinte al Consiliului de Miniş lui de-al XXfF-lea Tirg internaţio diul bibliotecii orăşeneşti va a
şi pescari, puneţi mina pe colul românesc". Oamenii Dar, oriciI de semnificative tri al R. D. Vietnam. nal de la Plovdiv. vea loc o dimineaţă dc poezie $1
loiatj şi colindaţi moştenirea Tării de Piatră, răspund in ar fi ele, cifrele nu pot reda La sosire, pe aeroportul Bănoasa, se va deschide o expoziţie de vo
„TARA DE PIATRĂ", os'a laiu de pereche. Nică vilalieî, cu sinrjura deosebi bogăţia impresiilor culese, membrii delegaţiei au fost întî/npi- lume reprezentative din creaţia
ieri in lume nu sini tocuri re ră Î 11 locul toiagului oi învăţămintele desprinse la naţi de Gheoighe Rădulescu, mem poetului La căminele culturala
mai Inimoase. N-am spus că an ales aulocarcle conforta fiecare pas. Neuitate vor fi bru al Comitetului Executiv al CC Sîmbătâ seara a părăsit Capitala, din raza oraşului sînt prezentate
avem cete- mai alese Irumu- bile ale O.NT „Carpali" Şi pentru minerii loan Buşuga al P.C.R.. vicepreşedinte al Consi îndreptindu-se spre Franţa, delega medalioane şi expuneri.
seţi de pe lume ci că şi aici în trecui îşi părăseau moli; şi Nicolae Roşea zilele pe liului de Miniştri, Trofin Simedrea, ţia româna condusă de prof. rir. do Bogate acţiuni sînt organizate
sini privelişti lol 050 dc In i vetrele, numai că altul era trecute pe imul din cele mai prim-vicepreşedinte al Comitetului cent .Jean Livescu. adjunct al mi cu prilejul centenarului şi în ra
ionul Sebeş La biblioteca raiona
iN D R U M E Ţ I E de aiurea. Cel caic vede motivul drumeţiei lor Multe frumoase trasee turistice ale de Stat al Planificării, Vasile Gliga, participa la Conferinţa inlerguver- ra/ -muzical şi o expoziţie de cărţi,
nistrului învâţămîntului. care va
moase ca cele mai lăudate
lâ vor avea loc un medalion lite
griji «i nevoi îi obligau să
Bacău
tării: Sibiu, Braşov,
adjunct al ministrului afacerilor ex
namentală privind situaţia perso
siiuiunilăţ ile
Delta infclegc
în
poartă
iar la căminele culturale au lor
poartă spre
lîicaz, Tg Mureş ele, cu care
m inistrului comerţului exterior, ge-
A fricii. Cel care suie pe Că- rătăcească din a şi valorifica Roman, laşi, Piatra Neamţ, terne, Valentin Seriopol, adjunct al nalului didactic, ce sc va desfăşura expuneri, seri şi montaje literar
— .sub auspiciile UNESCO — în
produsele muncii lor prilej au vizitat o mulţime nernblorotenent Fonel Vasile, ad
Umani, ori pe Rclezalu. ori tre 21 septembrie şi 1 octombrie. muzicale etc. Despre reuşita une*
Molii, minerii brădeni, do dc localităţi, nuizec, monu junct al m inistrului forţelor arma Din delegaţie mai fac parte conf. asemenea acţiuni nc-a scris co
azi, au îndrăgit excursiile mente istorice şi puncte tu te. precum şi de alte persoane ofi univ. Valentin Lipatti, reprezentant respondentul nostru Jurca Fin
Dorinţa de a străbate locuri ristice ciale. permanent al ţării noastre la rian, dîn Apoldul de sus. Dumi
necunoscute, de a zăbovi cil Intr-o altă excursie pc iii Au fost prezenţi Hoang Tu. am- UNESCO, şi prof llîe Alîman, direc nica de poezie „George Coşbuc'
mai mult în fala noilor o uerariul Brad. Ha[eg, Caran basadorul R. D Vietnam la Bucu tor in Ministerul Invăţămînluluu — ni se relatează în scrisoare —
biective industriale, la mu sebeş, Băile Hem/lane. Tur- reşti, şi membri ai ambasadei. s-a bucurat de o deosebită alen
zee şi case memoriale, pe li nu Severin insula Ada Ka- ţie în rîndul sătenilor.
toralul însorit al Mării Ne leh. turiştii au admirat fru Activităţi artistice de acest ger
gre, a devenit ceva obişnuit museţea sălbatica a Dunării, SimbăUi la amiază s-a încheiat în au loc în toate localităţile regin
Nu este 7Â în care oamenii la Cazane, şi an făcut o Sîmbătâ s-a înapoiat in Capitala Capitală cel de-al flf-lea Congres mi noastre. Menţionăm doar cî
diferiţi ca profesie şi virsl-5 plimbare cu vaporul pe vc delegaţia de activişti ai Partidului interbalcanic al matematicienilor. teva, care se remarcă prin pro
să nu calce pragul filialei chiul curs al bâlrinului fiu Comunist Român, condusă de roşit Timp de şase zile, cît au durat lu funzimea temei şi originalitatea
O N T „Carpaţi" din Brad, viu Supla şi eleganta moto Uglar, membru al C C. al P.C.R, crările, au fost prezentate peste 300
10 sF jsfjsih' ’r( w 1 prim-seeretar al Comitetului regio prezentării : seara literară „Coş
înscriindu-se la o excursie navă „Carpali" n-a trecut de comunicări din domeniile: alge buc, poet naţional" (Alba lulia)
r i r i i sau alta. Mulţi vin cu în neobservată Turiştii au d-? nal Maramureş al P.C.R, care la brei şi logicii, analizei, geometriei sî montajul lilerar-cinematografic îr.
Ircaga familie şi îşi aleg din dansai aparatele „luînd-o" invitaţia CC. al Partidului Popu topologiei, teoriei probabilităţilor sî cadrul căruia se vor proiecta şi
I 1 \ ....... .............. mulţimea itinerariilor, pr cu ci ca amintire Dar cile lar Revoluţionar Mongol a făcut o statisticii matematice, mecanicii şi două filme documentare (Brad)
cel preferat. alte momente de încinlare si vizită în H. P. Mongolă astronomici, matematicii aplicate, seara literară „Marele poet al ţă
Aşa au procedai în anul a destindere nu oferă o ex învâţămîntului şi istoriei matemati rănim ii" (Haţeg), montajul literar
cesta cei 2.500 de celălcni cursie? Cei care au prins cii. Alături de academicieni, cerce „Sînt suflet în sufletul neamului
plecaţi în 88 de ex'cursii pe gustul drumeţiilor spun că tători ştiinţifici şî profesori români, meu" (Orăşiîe) şi altele.
20 dc trasee diferite din ţa un răsărit de soare la mare Sîmbătâ la prinz a părăsit Ca au participat cunoscuţi matematici . ..Zilele George Coşbuc A lă
ră şi străinătate. Cîteva ci <au un amurg pe Retezat, pitala, plecînd la Ankara, delegaţia eni din Bulgaria, Grecia, Iugoslavia turi de întreaga ţară, meleagurile
fre ne lămuresc măsura im sînt două lucruri ce nu le Republicii Socialiste România, care şi Turcia. hunedorene aduc o înaltă cinsti
presionantei distante par po|i cuprinde în imaginaţie va participa la funeraliile fostului fn numele Consiliului Uniunii re şi preţuire marelui nostru poei.
curse de turiştii brădeni, în decît daca le-ai văzut la fata preşedinte al Republicii Turcia, ge balcanice a matematicienilor a vor sărbătorindu-i centenarul prin bo
timp şi spaţiu. Adunînd zi locului. neralul Cemal Gurse). Delegaţia este bit acad. Djuro Kurepa. gate manifestări comemorative.
lele de drumeţie ale celor condusă de Alexandru Boabă, m i T. ISTRATE
In foto : Motonava „Carpaţi" pe Dunăre. 2500 de brădeni, care au a- S. TRUŢA nistrul petrolului. (Agerpres).