Page 62 - Drumul_socialismului_1966_09

TACIMA A
D R U M U L S O C IA L IS M U L U I N r. 3643

CE TREBUIE

SĂ AVEM

ÎN ATENŢIE

PE PARCURSUL

CAMPANIEI

Acest lucru a contribuit In mare mă­ perioada optimă doar 60 şl respectiv nara a Indicat specialiştilor din coo­
sură la obţinerea unei producţii de 69 la sută, Iar în 1964 numai 41 la perativele agricole să stabilească cu
2100 kg grîu la hectar pe toată su­ sută din suprafaţa cultivată cu mai multă răspundere ordinea de
prafaţa grîu. Intîrzierea semănatului s-a Insămlnţare a soiurilor pe fiecare
Din discuţiile multor participanţi a datorat amplasării griului pe su­ parcelă In parte.
reieşit că cele mai bune premergă­ prafeţe prea mari după prăşitonre In această toamnă, momentul în­
toare sînt leguminoasele Rezultate tîizii, nefolosirii raţionale a utila­ ceperii semănatului se va stabili în
bune se pol obţine şi după prâşi- jelor etc. S-au făcut apoi greşeli in funcţie de condiţiile existente. Ţ i­
loare cu condiţia ca ele să fie recol­ ce priveşte eşalonarea însâmînţări- nînd seama de mijloacele de lucru
tate cil mai devreme iar solului să lor pe soiuri De exemplu, tn toam­ se vor întocmi grafice care trebuie
i sc administreze ingrăşămintele ne­ na trecută, la cooperativa agricola respectate cu stricteţe. Practica de
cesare. Chiar şi însămînţarea griului din Lunca, raionul Brad. griul din a nu se respecta planurile şi gra­
dupeî griu timp de 2-3 ani dă rezul­ soiul Herrach s-a însăminţat la în­ ficele întocmite a fost combătută
tate bune dacă solul este fertilizat ceputul epocii deşi cerinţele bio­ cu toată tăria de către plenară.
pe măsura cerinţelor. logice impun aceasta la sfîrşitul pe­ Experienţa ne arată că în regiu­
Tn cadrul discuţiilor s-a apreciat rioadei. Drept rezultat, întreaga su­ nea noastră, perioada cea mai priel­
că în această toamnă stadiu) de ve­ prafaţă a fost compromisă, fiind nică pentru însămînţarea griului
getaţie a) porumbului este înlîrziat. necesar să fie reînsăminţată, fapt este 15 septembrie — 20 octombrie.
Acest lucru impune luarea unor mă­ ce a dovedit o slabă îndrumare In raioanele Haţeg, Brad, Orăştie
suri care să asigure grăbirea lucră­ tehnică. Din acest exemplu trebuie şi oraşul regional Hunedoara, a-
Practica a dovedit că numai ale­ rilo r de recoltat, iar acolo unde re­ De această lucrare depinde în
gerea seminţei din cele mai produc­ coltatul intîrzie (lin motive bine jus­ mare măsură soarta recoltei. Să- să tragă învăţăminte şi alte unităţi ceastă lucrare trebuie să se încheie
tive soiuri nu este suficientă. Se tificate, să fie identificate şi pregă­ minţa ajunsă într-un teren slab care au procedat asemănător. Pen­ chiar mat devreme, In Jurul datei
cerc atenţie sporită şi la condiţiona­ tite cil mai bine suprafeţele de teren pregătit nu are condiţii bune pen­ tru a se evita astfel de situaţii, ple­ de 15 octombrie.
rea şi tratarea ei. eliberate în vară. tru a se dezvolta în mod normal.
In multe unităţi există o grijă Tocmai de aceea, referatul prezen­
deosebită faţă de pregătirea semin­ tat şi discuţiile purtate au pus un
ţei şi de calitatea acesteia. Se mai mare accent pe această lucrare.
semnalează însă cazuri cind sămîn- •Mulţi dintre vorbitori, referindu-se
ţa se foloseşte la mlimplare. fără la propria lor experienţă, au ară­ SARCINI
o pregătire temeinică. Tn cooperati­ tat că pe parcelele unde terenul a
vele agricole din llia, Clopotiva, fost pregătit din timp şi in mod co­
Cut, .Jeledinţi şi altele, nu s-au or­ respunzător s-au obţinut producţii
ganizat loturi senii ncere, ceea ce a ridicate, iar pe parcelele unde se­
făcut ca sâmînţa necesară să fie mănatul s-a făcut imediat după e-
reţinută de pe tarlalele stabilite a- fectuarea arăturii, acestea au fost R Ă S P U N D E R E
bia înaintea recoltării. Există şi a- mult mai mici.
semenea unităţi unde nu a existat — Pe una din tarlalele coopera­
preocupare pentru asigurarea nece­ tive» agricole de la Hârău — a ară­
sarului de seminţe din fonduri pro­ tat tov ing Livin Ardean — s-a
prii. De aceea, cooperativele din semănat în teren bine pregătit, ob- In concluzia plenarei lărgite a Consiliului agricol regional, a luat
Rîu Alb, Fintong, Lăsau. Presaca şî ţinîndu-se o producţie de 2.950 kg cuvîntul tov, GIIEOKGHE CALIN, membru al C.C. al P.C.K., prim -
altele au fost nevoite să împrumute griu Ia ha Pe alte parcele terenul sccretar al Comitetului regional Hunedoara al P.C.R. Vorbitorul a ară­
din fondul central al statului impor­ a fost insă pregătit mai slab, lucru tat că plenara a constituit un bun prilej de analiză, de 6coatere In
tante cantităţi de grîu. evidenţă a experienţei bune acumulată tn numeroase unităţi, de com­
Griul este o cultură care valorifică ce a făcut ca şi producţia să fie
In cadrul dezbaterilor s-n apre­ bine ingrăşămintele. Acest lucru este mai mică cu circa 500 kg ia ha. batere a unor fenomene negative şl de stabilire a unor măsuri care
ciat că, în anii trecuţi, condiţionarea pe deplin confirmat dc experienţele Comparaţia vorbeşte de la sine des­ să asigure continua îmbunătăţire a muncii. Apreciind realizările În­
seminţelor nu s-a făcut în toate u- întreprinse şi de practica unităţilor pre însemnătatea lucrării. semnate care s-au obţinut, tov. Călin a arătat că, ţlnind seama de
Sporirea continuă n producţiei de cereale şi mai cu scamă nităţile în mod corespunzător. La agricole Tovarăşa Maria Lascu, ingi­ Unii dintre vorbitori au arătat experienţa acumulată, de cantităţile sporite dc îngrăşăminte chimice,
do grîu şi porumb este una din sarcinile importante stabilite de aceasta o contribuit numărul mic ner agronom la cooperativa agricolă că producţiile slabe se datorese şi dc parcul de maşini şi tractoare în continuă creştere, sc poate aprecia
Directivele Congresului al IX-Ica al Partidului Comunist Român. al utilajelor existente şi mai cu din Tărlăria, releva în cuvîntul său lipsei de exigenţă în urmărirea ca­ cu toată certitudinea că producţia medie pe regiune realizată in acest
Conducerea partidului şi statului acordă o atenţie deosebită cul­ seamă nefolosirea lor raţională. Pc eâ prin a plicata îngrăşămintelor lităţii lucrărilor. Astfel de cazuri an nu este încă la nivelul posibilităţilor şi condiţiilor existente in regiu­
turii griului. An de an au loc consfătuiri ale lucrătorilor din bună dreptate a fost criticată ati­ chimice cooperativa lor a obţinui o au fost semnalate la cooperativele nea noastră. De fapt, rezultatele diferite înregistrate tn unităţi cu ace­
agricultură in care se analizează rezultatele înregistrate la această tudinea unor consilii de conducere producţie de 1950 kg grîu la hectar. agricole din Căpud, Gînţaga, Vaidei, leaşi condiţii dovedesc rezervele mari ce există pentru sporirea pro­
cultură şl se stabilesc măsuri botăritoare pentru producţia v ii­ care, deşi au fost îndrumate să-şi Cantităţile cele mai mari de îngrăşă­ Săleiva, Nandru şi altele. Au exis­ ducţiei de griu.
toare. O astfel de analiză s-a fâcnt in cadrul recentei plenare lăr­ procure selectoare, trioare, porzola- minte an fost administrate pc supra­ tat şi unităţi unde arăturile de vară Pe bună dreptate s-a pus întrebarea, dc ce cooperativa agricola din
gite a Consiliului agricol regional. Din referatul prezentat cit şi toare ctc. ele nu au făcut acest lu ­ feţele unde griul a urmat lot după nu au fost bine întreţinute, lucra­ Aurel Vlaicu obţine o producţie mai mică decit cea din Şibot cu toate
din dezbateri, n rezultat faptul că in perioada 1962—1966 în uni­ cru. Tov. ing. loan Lemenî, vice­ griu. Aici, o dată cu arătura de bază rea cu clîscuitorul executîndu-se a- că arc condiţii asemănătoare? Chiar tn cadrul aceleiaşi unităţi există
tăţile agricole din regiunea noastră s-au extins soiuri de griu preşedinte al Consiliului agricol ra­ s-au încorporai în sol cile 150 kg su- bia în preajma însămînţatukii. brigăzi şi echipe care obţin rezultate bune, iar altele slabe.
productive, iar datorită dezvoltării bazei tchnico-malcriale a fost ional Sebeş, arăta in cuvîntul său perfosfal, iar înaintea înxămînţării In această to.imnă, datorită pre­ Producţii diferite s-au înregistrat şl la nivelul raioanelor. Raionul
îmbunătăţită simţitor agrotehnica acestei culturi. In prezent lu­ că. la cooperativa agricolă din O- s-a dai azotat de amoniu in cantita­ cipitaţiilor căzute pînă în prezent, Haţeg care dispune de condiţii mai puţin favorabile a obţinut o pro­
crează pe ogoarele regiunii noastre 1.310 tractoare, 680 semănă­ habe. datorită unei tratări superfi­ te de 80 kg la hectar substanţă brută. există condiţii pentru ca pregătirea ducţie de griu mai mare decit raionul llia. De asemenea, tn raionul
tori de păioase, 480 combine şi alte utilaje agricole care au per­ ciale a seminţelor, atacul de mălu- Subliniind importanţa încorporării solului să se facă în mod corespun­ Alba producţia este mal bună ca la Sebeş. Acestea sînt numai cîteva
mis scurtarea simţitoare a perioadei de executare a insăminţări- ră a fost prezent pe toată supra­ îngrăşămintelor mai ales pe terenu­ zător Va trebui însă ca arăturile exemple care nc demonstrează că dispunem încă de rezerve pentru
lor şi recoltării. In anul 1966 in cooperativele agricole s-au apli­ faţa. fiind necesar să se schimbe în­ rile cu fertilitate scăzută, Iov. Aure- executate pină în prezent să fie în­ sporirea producţiei de griu. In raioanele şi unităţile care deşt au con­
cat 4 790 tone de îngrăşăminte chimice, respectiv de C ori mai treaga cantitate de sâmînţă ce se lian Marele, inginer la cooperativa treţinute, fără buruieni şi afinate la diţii, obţin totuşi rezultate mai slabe, va trebui să sc analizeze temei­
multe decit in anul 1962. Toate acestea au determinat o creştere agricolă din Batiz arăta că în tere­ suprafaţă prin lucrări repetate cu nic în ce măsură este eficientă activitatea desfăşurată. Rezultatele
continuă a producţiei de griu in unităţile agricole socialiste din va folosi în această toamnă. O si­ nurile porlzolice, eficienţa acestora diseuitorul în agregat cu grapa ste­ nesalisfăcătoare dovedesc lipsă de preocupare din partea unor con­
regiune. Producţia de grîu înregistrează in 19GC faţă de peri­ tuaţie de acest fel se mai intilneşte este evidentă Pe tarlalele fertilizate lată sau cu colţi reglabili. Pe te­ silii de conducere ale C.A.1V şl a unor cadre tehnice pentru soarta
oada anilor 1962-1964 o creştere de 341 kg. la hectar. In cadrul la cooperativa agricolă din Ighiu şi cu azotat şi superfosfal producţia a renurile mai bătătorite şi îmburu- recoltei.
dezbaterilor plenarei s-a apreciat că rezultatele obţinute nu sînt la altele lată de ce în viitor va tre­ crescut cu 400 pînă la 500 kg la ienate, ca urmare a neîntreţinerii I ii continuare, vorbitorul a arătat că, in discuţiile purtate s-a ac­
pe măsura condiţiilor create de partidul şi statul nostru. In fie­ hectar. Acest rezultat a determinat lor şi a regimului pluviometric bo­
consiliul de conducere să ia măsuri
care raion există însemnate rezerve de sporire a producţiei de bui să se acorde toată atenţia lu­ ca pentru producţia de griu a anu­ gat va trebui să se efectueze o nouă centuat mult asupra factorilor care determină sporirea producţiei de
griu. Kăminc ca acum să pornim mai hotăriţi la o muncă mai organi­
grîu. Acest lucru îl confirmă rezultatele diferite obţinute de u- crărilor de selectare şi tratare a lui 1967 să aplice pe toată suprafaţa arătură. Cînd griul urmează după zată, să dovedim mai multă răspundere, să nc respectăm propriile
ncie raioane, unităţi şi chiar brigăzi care au condiţii de climă şi seminţelor, în aşa fel ca nici un îngrăşăminte organice şi chimice. prăsitoare re părăsesc terenul mai planuri, să înlăturăm deficientele care se mai semnalează.
sol asemănătoare. bob să nu intre în pămînt netratat. Rolul însemnat, pe care îl au în- Lîrziii este necesar ca după recol­ Avem condiţii ca insăminţatul griului în regiunea noastră să fie
tarea culturii să sc facă o discuite
In această privinţă consiliile agri­ grăşâminlele chimice în sporirea pro­ a terenului in vederea executării u- terminat intr-un timp cit mai scurt Practica a dovedit că semănatul tn
cole şi uniunile raionale ale coope­ ducţiei de grîu la hectar este de­ nei lucrări de bună calitate. perioada 15 septembrie piuă la 15 octombrie dă cele mai bune rezul­
monstrat şi de experienţa unităţilor
rilo r intensive, Iov. Simîon Crislca, rativelor de producţie au sarcina sâ agricole din raioanele Alba şi llia. Dînd preţioase indicaţii în ce p ri­ tate. Dacă semănăm după această dată, producţia este diminuată, cu
inginer la cooperativa agricolă de ia măsuri urgente pentru dotarea In raionul Alba s-au aplicat în anul veşte pregătirea terenului cît şi în 500 pînă la 600 kg griu la hectar. Experienţa a dovedit că Sn partea
producţie din Mihalţ, preciza că pe unităţilor cu selectoare, trioare, sub­ liceul 140 kg substanţă brută la restul problemelor dezbătute tov de nord a ţârii trebuie sâ se insâmînţczc mai devreme deoarece toam­
o tarla de 105 hectare cultivată hectar, obţinindu-se o producţie me­ ing Nicolae lonescu, vicepreşedinte nele sînt mai reci, ploioase şi in cazul depăşirii epocii arătate griul
cu grîu din soiul Bezostaia I. pro­ stanţe chimice etc. die pe raion (le 1755 kg griu la hec­ al Consiliului Superior al Agricul­ intră tn iarnă slab înfrăţit sau chiar nerăsărit. Aceasta e o problemă
ducţia a fost de 3500 kg în timp ce tar In raionul llia s-au aplicai în turii a arătat că producţia de grîu importantă dc care va trebui ca specialiştii să ţină tn mai mare mă­
pe parcelele cultivate cu seminţe medie numai 73 kg substanţă brută este hotărîtă în mare măsură de sură scama.
din populaţii locale s-au realizat la beci ar şi ca urmare producţia ob- calitatea patului germinativ la în- Anatizind stadiul pregătirii terenului pentru tnsămtnţatu! griu­
doar 1300 kg. Acest lucru i-a deter­ ţinută a fost de 1215 kg. cu 540 kg sâmînţare. Reliefînd că stadiu) ac­ lui în această toamnă, in unele locuri se constată o slabă preocupare.
minat pe cooperatori să ia măsuri la ha mai mică dccîl în raionul A|ba tual al lucrărilor de pregătire nu Există suprnlcfe însemnate de teren care sînt arate, dar arăturile nu
pentru a însăminţa inlreaga supra­ Pornindu-so (le la acesle conslal'âri. este satisfăcător, vorbitorul a pre­ sînt bine întreţinute. Fertilizarea s-a făcut în mică măsură, deşi uni­
faţă numai cu seminţe din soiuri pe bună drcplale a fosl criticată de cizat că în fiecare unitate va tre­ tăţile dispun dc ingrăşămintele necesare. Unele consilii de conducere
intensive şi semiintensive. către plenara Consiliului agricol re­ bui să fie mobilizate toate utila­ manifestă tărăgănare in ce priveşte procurarea azotatului de amoniu
Gospodăria agricolă de stat din gional atitudinea consiliilor de con­ jele pentru a lucra cu maximum şi superfosfatului. Iată de cc in cooperativele respective trebuie să
Galda de ,Ios, de pe 503 hectare cul­ ducere ale unor cooperative ca cele de randament la pregătirea terenu­ existe mai multă chibzuială. Eficienţa aplicării îngrăşămintelor este pe
tivate vu grîu din soiul Bezostaia 1 din Bejan. Bretea Mureşanâ. Zam, lui şi la semănat. Ţinînd seama de deplin demonstrată. Gospodăriile agricole dc stat din regiunea noastră,
a recoltat cite 3091 kg la hcrlar, co­ Lăpugiu, Toi ia. Rapoll, Sin tandrei şi complexitatea sarcinilor ce stau in care au aplicat cantităţi sporite dc îngrăşăminte, au realizat o produc­
operativele agricole din Miercurea altele, caic au manifestat neglijenţă faţa agriculturii, de gradul de me­ ţie de grîu cu 800 kg la ha mal mare dccît cooperativele agricole.
şi Haţeg au realizat cite 3130 şi faţă de ridicarea îngrăşămintelor canizare şi chimizare, este necesar
Se conslală că in unele locuri nu există suficientă preocupare
r i Ine importaulâ de sporire a respectiv 4071 kg pe hectar la soiul chimice ce Ic-au fosl repartizate. să crească în mai mare măsură pentru extindeiea în cultură a soiurilor intensive. Aşa se explică fap­
răspunderea profesională a tuturor
. . , e grîu o constituie printre respectiv. Acest lucru dovedeşte in Plenara Consiliului agricol regio­ tul că pe o parte din suprafeţe s-au insămin|at în toamna trecută so­
ir! folosirea seminţelor din mod convingător că soiul intensiv nal a criticat, şi deficienţele cc se specialiştilor care lucrează în a- iuri slab productive. I ii această direcţie nici Staţiunea experimentală
,,11 intensive şi semiintensive. In mai conslală în păstrarea şi admi­ cest domeniu, preocuparea lor pen­ din Geoagiu nu a făcut totul.
ii ,1 , ta ele ocupau întreaga su- Bezostaia. însăminţat pe ngrofonduri nistrarea îngrăşămintelor chimice, a- tru a asigura respectarea întocmai
trăgîndu-se atenţia Staţiunii experi­
nr'afaţ.» cultivată în unităţile agri- superioare, care acum se pot asi­ Problema amplasării cuiIurii de mentale Geoagiu şi cadrelor lehniee a regulilor agrotehnice In faţa lot In unele unităţi se constată că multe reguli agrotehnice sc apli­
, . ric* * stat şi circa Bl la suta din gura în toate unităţile clin regiu­ griu a fosl muli discutată în cadrul să stabilească cu mai multă răspun­ că rigid, fără a se avea in vedere faptul că recomandările Consiliului
, existentă în cooperativele agri­ nea noastră, dă producţii mai bune plenarei. Mulţi vorbitori au arătat că dere dozele Io hectar şi momentul stă sarcina importantă de a intro­ Superioi al Agriculturii pentru cultura griului trebuie aplicate dife­
cole, |n dezbaterile plenarei s-a a- decit celelalte soiuri. atunci cînd griul a urmat după pi,in­ administrării. La stabilirea acestora duce pe scară tot mai largă npli renţial, pe baza condiţiilor specifice ale fiecărei unităţi. Se cere din
ie care au fost recoltate devreme, te­
orecint că cel mai valoros soi in- renul a putut fi pregătii )a timp şi va trebui să se ţină seama în moi carea metodelor ştiinţifice de orga partea cadrelor tehnice mai multă îndrăzneală, perseverenţă şl răs­
r.n'.iv -*..e Bezostaia I, care atit în Ţinînd seama de valoarea soiuri­ în bune condiţiunî Insămînţarca marc măsură de soi, planta premer­ nîzare a producţiei agricole. pundere pentru organizarea activităţii din fiecare unitate de produc­
, - . 'i de întreprinse cît şi In lor intensive, demonstrată de gătoare, structura solului, gradul de ţie pe baze ştiinţifice.
coTvdm» de producţie a dat recolte practica unităţilor de producţie, griului după plante bune premergă- fertilitate naturală ele. Experienţa a Recolta dc grîu depinde tn mare măsură şi de felul cum muncesc
loare şi care părăsesc devreme tere­
; p rroiire altor soiuri. plenara a criticat poziţia unor con­ nul osie o cale importantă de sporire demonstrai ră superfosfalul are efi­ nictunixalorll Se constată o îmbunătăţire simţitoare a activităţii
• bli ind acest lucru. tov. ing. silii agricole ca cele din raioanele a producţiei Exemplul cooperativei cacitate numai in cazul cînd este ad­ S M.T. Producţiile bune realizate în multe unităţi agricole socialiste
M M iu V nrvark’hi, directorul gospo- din Clinic ilustrează in mod convin­ ministrat o dată cu arătura de bază utn raioanele Alba şi Sebeş se datorese şi activităţii staţiunilor dc ma­
. ,i ;r stat din Dircea Mare a a- Ilia, Orăşlie. Sebeş şi altele care au gător acest lucru. In anul 1962. a- sau cel lir/iu înaintea lucrării de şini şi tractoare din aceste raioane In schimb, la S.IM.T. Haţeg şj Do-
- 11 f. cu producţia realizată pe cele prevăzut ca în cooperativele de pro­ ceaslă cooperativă a cullivat griul pe pregătire a terenului cu polidiscul I br» se constată încă multe deficienţe organizaloiice. Nici staţiunea dc
r . , ,| hectare cultivate cu grîu din ducţie să se însămînţeze abia 8 140 hectare după premergătoare tîr- Cele mai bune rezultate se obţin cînd maşini şi tractoare din Orăştie nu desfăşoară o activitate corespun­
: , Bezostaia a fost de 2898 kg pînă la 15 la sută din suprafeţele zii, obţinînd de pe această suprafaţă superfosfalul se dă în complex cu zătoare. Pentru executarea tn bune condi|iuni n lucrărilor agricole,
tr> t.- la hectar în timp ce de pe o producţie de 1747 kg la hectar. In azotatul consiliile dc conducere trebuie să se îngrijească de asigurarea unor
j. . ocupate cu solul Ponca destinate culturii griului cu soiul toamna anului 1965 suprafaţa cu pre- rngriişăminlele a/oloase la rîndul condiţii mai hune de cazare a mecanizatorilor.
.. uitat doar 2060 kg. Prin va- Bezostaia I. S-a apreciat ca neco­ mergâloaie tîrvJi a fosl redusă la 90 lor trebuie administrate în două re­ Sarcini dc seamă revin şi uniunilor cooperatiste care trebuie să
a sporului de producţie rea- respunzătoare poziţia multor ingi­ hectare. Pe lingă alţi factori, acest prize: toamna înaintea lucrărilor dc se ocupe îndeaproape de perfecţionarea organizării muncii în coope­
! !- soiul Dezostaia.gospodăria neri agronomi care menţin încă în lucru a contribuit la obţinerea unei pregătire a terenului, iar a doua, rativele agricole. De asemenea, consiliile agricole au datoria de a-şi
producţii de 2310 kg la hectar Su­ primăvara timpuriu. îmbunătăţi permanent stilul dc muncă.
r!- •! * n înregistrat un beneficiu de cultură soiuri extensive, slab pro­ bliniind importanţa amplasării cît Numeroşi vorbitori au arătat că
In regiunea noastră există condiţii care permit însămînţarea la
i o.nciu lei. lată pentru ce în ductive. Plenara a indicat consilii­ mai judicioase a culturii griului, tov. administrarea îngrăşămintelor chi­ timp a griului. Va trebui insă ca organizaţiile de partid din fiecare
r . i toamnă gospodăria agricolă lor agricole să reanalizeze situaţia Răvaş Păun. preşedintele cooperati­ mice la înlîmplare nu numai că nu unitate să mobilizeze toate forţele existente pentru a asigura dc acum
stat din Dircea va extinde su­ cultivării soiurilor existente, să fie vei agricole «..în Simeria a arătat că le asigură eficacitatea, dar poate să In regiunea noastră, cu excepţii, premisele necesare obţinerii unei producţii de griu in anul 1967 la
în unilalea din care face parte, cea dăuneze culturilor. De aceea, specia­
p ra fa ţa cultivată cu soiul Bezosta- stabilită cu mai multă competenţă mai mare suprafaţă cu grîu se culti­ liştilor din unităţile de producţie le toamnei trecute, semănatul a fost nivelul condiţiilor şi posibilităţilor existente în regiunea noastră.
ta ( In 700 hectare. proporţia soiurilor, extinzind cu pre­ vă după plante bune premergătoare revine sarcina de a asigura o folo­ prelungit mult peste epoca optimă,
Vorhb f) despre importanţa soiu­ cădere soiul Bezostaia, şi care eliberează devreme terenul. sire ştiinţifică a acestora. în 1962 şi 1963 s-a însăminţat în