Page 7 - Drumul_socialismului_1966_09

PADINA A
D R U M U L S O C IA L IS M U L U I 'mmB.

ra UBMELE BUTEaiftUlOB Plia'OTt

0.e.L. PRODUSE 1HD0S H M L E
OBSTACOLUL

RITMICITATE

Tntr-un articol Intitulat ,Obstaco­ pînă acum reprezintă numai aproxi­
lul ritmicitate", publicat în urmă cu mativ 75 la sută din pla.n — s- rii ivit DEPOZITELE-VERIGA IMPORTANTA
două luni în ziarul nostru nr. 3571, alt gen de încurcături. Intre timp
se subliniau printre altele : lipsa de moara de bentonită din Deva a fost Voofepo ppîn magazinele
ritmicitate în realizarea planului la mutată fără ca în plan să se pre­
I.O.I.L. Deva, minusuri evidente la vadă o perioadă necesară în Acest
indicatorul producţie m ărfi vîndută blema e rezolvată şi moara produce de ÎN APROVIZIONAREA CU MĂRFURI sale de 6pedoli1afe
sens. Acum, cind în linii mari pro­
si încasatA, rămîneri în urmă la în­
deplinirea planului de beneficii şi al­ vreo două luni. întreprinderea nu are un bogof 60plîmenî
tele. Atunci, discutind despre aceste asigurată desfacerea bentogenuluî.
probleme cu tovarăşii din conduce­ Faptul acesta constituie o dovadă că Mărfurile pe care le cumpărăm în — Relaţiile noastre sînt bune. In şl jucării, era plin cu mărfuri. Res­
rea întreprinderii am reţinut dorin­ atunci cind s-a întocmit planul de fiecare zi din magazine au parcurs schimb, cind este vorba de şefii de ponsabila, tov. Elena Sa va a obser­ da mârfup* de sezon.
ţa şi speranţa pentru un reviriment producţie au fost neglijate probleme în prealabil un drum lung pînă să depozite, lucrurile se schimbă Exclu­ vat nedumerirea.
care să aducă rezultatele la nivelul importante care condiţionează atit fo­ ajungă aici Înainte de a fi aranjate zând gestionarii de la tricotaje, bum­ — Este adevărat că avem multă M agazinele
sarcinilor. Ce măsuri s-ou luat în losirea capacităţilor de pioducţie, cît în rafturi ele sînt aduse din depozite. bac şi ţesături bumbac, care îşi fac marfă. Dar să ştiţi că şl In magazin
cele două luni de la apariţia arti­ şi rezultatele financiare. Aşa cum Cu oît ele stau mai puţin în depozite datoria, ceilalţi nu onorează comen­ există. sînt bine aprovizionate
colului ? Spre marea noastră mirare ne-a spus tovarăşul Joan Bodea, di­ cu atit mai repede sînt puse la dis­ zile. deşi au mărfuri în depozit. Ei La cîteva minute după discuţia
s-a făcut foarte puţin. Tovarăşii ^e rectorul întreprinderii, colectivele de poziţia cumpărătorilor. Pentru a ne au multe abateri, servesc după pre­ purtată ne aflam Intr-un magazin de
aici continuă să invoce cam aceleaşi muncă din sectorul extractiv sint convinge de acest lucru «m vizitat ferinţe. Am păţit-o de curînd, eu con­ specialitate. într-adevăr era bine a-
motive, in timp ce prevederile pla­ puse şi în faţa unoi* încurcături pro­ mai multe depozite de mărfuri din fecţiile. Mergînd la Petroşani, am gă­ provizionat.
nului îşi Aşteaptă realizarea, iar de­ vocate de transportul pe C.F.R. A- oraşul Hunedoara. sit în depozit 400 costume de tergal. Responsabila depozitului de arti­
ficienţele... remedierea. proape cu regularitate staţiile C.F.R. Prima constatare după vizita făcu­ „Descoperindu-le" gestionarul n-a cole dc menaj, tovarăşa Elena Spa-
Bilanţul contabil al întreprinderii nu respectă graficele de repartizare tă a fost aceea că la Hunedoara sînt mai avut ce zice şi a repartizat şi nache spunea :
arată că preţul de cost a fost depă­ a vagoanelor. multe depozite, dar că o parte din pentru Hunedoara 200 costume, în­ — Stăm bine cu aprovizionarea,
şit în acest an cu 387.000 lei, iar be­ Dacă unele rezultate ale întreprin­ ele sînt necoreşpunxătoare. Un lucru cheind formele necesare. A doua zi poate cel mai bine.
neficiul planificat pentru perioada derii sînt influenţate şi de cauze din­ care merită evidenţiat este faptul că cind a mers camionul ca să le ridice După cîtva timp ne aflam în unita­
respectivă s-a realizat doar în pro­ afară, cu greu pot fi justificate însă la majoritatea lor mărfurile stau pu­ n-a mai găsit nimic. Gestionarul le tea de desfacere nr. 10 menaj. Ne dă
porţie de 65 la sută. Comparativ cu alte lipsuri. In articolul amintit era ţin, ele fiind trimise cu operativitate dăduse. (Bineînţeles, unui prieten lămuriri tovarăşul Gheorghe Roşea,
situaţia existentă la sfîrşitul lunii criticat faptul că nu se acordă sufi­ în magazine. Apoi s-a putut constata de-al său). responsabilul magazinului.
mai. valoarea depăşirilor la preţul cientă atenţie încasării producţiei că în momentul de faţă, atit unităţi­ Am tinut să aflăm şi părerea res­ — Totuşi, mal lipsesc unele măr­
de cost s-a redus la jumătate, dar marfă vîndută. Faptele confirmă că le de desfacere cît şi depozitele dis­ ponsabilului de la depozitul de con­ furi din unitatea noastră. Este vor­
deocamdată continuă să se vorbeas­ încă vechea situaţie nu s-a schim­ pun de un sortiment corespunzător fecţii si textile Hunedoara, Petru ba de articole de sticlărie ca : servi­
că tot despre recuperarea rămâneri­ bat. La sfîrşitul lunii iulie întreprin­ de mărfuri. Totuşi, unele produse nu Maieu. cii de apă, vin şi lichior, garniturile
lor în urmă şi nu despre economii. derea livrase produse în valoare de se găsesc, lată de ce am considerat — Pe noi ne doare foarte mult nu­ „gospodina'1 etc. G K IIPU L ŞCOLAR
Căubînd cauzele care au Influenţat 684.000 lei pentru care facturările că este bine să cerem părerea mai merotarea la lenjerie şi confecţii. De
nefavorabil asupra realizării princi­ s-au făcut abia în primele zile ale lu­ multor tovarăşi competenţi, în legă­ exemplu, primim 200 cămăşi numai Asemenea discuţii am purtat şl cu
palilor indicatori financiari se des­ nii august şi, în mod firesc, numai tură cu această problemă. Mai întîi numărul 39, Dacă cineva vrea să alţi responsabili de depozite şi uni­ C. ¥. R. TIM IŞO AR A
prind cîteva aspecte care nu pot fi după aceea urma încasarea banilor. am discutat cu tovarăşul Artur Dra­ cumpere cămaşă nr. 40, să zicem, nu tăţi din Hunedoara. Cert este că sc
trecute cu vederea. Colectivul de Această situaţie e determinată mai go, directorul O.C.L. produse indus­ găseşte. face simţită încă lipsa unor mărfuri
muncă al întreprinderii şi-a început ales de -neritmicitatea îndeplinirii triale Hunedoara. căutate. Mai venim cu un singur e- itrada C. Râdulescu nr. 1
activitatea din acest an insuficient sarcinilor şi nerealizarea Integrală a — Cu toate că parte din depozite Părereft tov. Dumitru Şerban, res­ xemplu. Din magazinul nr. 5 „Lan­
de bine pregătit în unele sectoare, întregului volum de sortimente şi sînt necorespunzătoare, depunem e- ponsabilul magazinului de textile nr. ţul" lipseau siguranţe de uşi, coase, ţine examene de admitere pentru următoarele şcoli :
iar ulterior s-a acordat puţină aten­ produse cum sînt : mobila, apa m i­ forturî pentru a asigura o deservire 3 din O M. a fost următoarea : baterii de cazane de baie, plăci de
ţie unor probleme tehnice şi organi­ nerală, nasturii, materialele de con­ la nivelul cerinţelor. Intîmpinăm in­ —Noi gestionarii, obişnuim să mer­ faianţă, diferite tipuri de rindele, — pe data de 12 septembrie 1966 pentru şcoala de acari*
zatorice. Lună de lună rezultatele strucţii si altele. In esenţă este vorba să greutăţi cu procurarea unor măr­ gem la bazele din Petroşani pentru arcuri de mobilă şi altele.
slabe din sectorul extractiv a-u con­ de anumite minusuri in exercitarea furi. La sectorul mercerîe-galanterie a procura mărfurile de care avem Pentru a asigura o aprovizionare frinari-manevrâ Simeria, seria 5 octombrie 1966;
stituit un... balast pentru Întreprin­ controlului tehnic şi economic, în lipsesc multe articole. Ele zac in de­ nevoie. Păcat că unele din ele lip­ mal bună este necesar ca relaţiile
dere. Nerealizarea planului la bon- urmărirea realizării planului şi orga­ pozitul din Petroşani deoarece gestio­ sesc. N-am găsit în bază covoare, dintre responsabilii de magazine şi — pe data de 15 septembrie 1966 pentru şcoala de împle*
tonită şi materiale de construcţii e nizarea muncii, lată un exemplu con­ narul este plecat în concediu. preşuri populare de 20 lei, stofe de depozitele aparţ'mînd O.C.L. produ­ goţi de mişcare seria 1 octombrie 1966|
dată mai ales pe seama unor condi­ cludent. Se cunoaşte de mai mult — Nu cumva relaţiile dintre con­ pardesiu, pentru femei, de culoare se industriale Hunedoara să se îm­
ţii naturale, nefavorabile, deci obiec- timp că sectorul care realizează mo­ ducerea O.C.L. produse industriale verde închis, stofe tergal, pînză ie- bunătăţească contimui. Pe de altă — pe data de 16 septembrie 1966 pentru şcoala de casi­
' ve care nu pot servi decit în parte bilă livrează produsele mai ales în Hunedoara şi întreprinderile comer­ siană, stofă costum bărbaţi carou, parte, bazele din Petroşani trebuie eri seria 1 octombrie 1966;
a elemente justificative. Conducerea ultimele zile din luncă, neputîndu-sc ciale Petroşani nu sînt dintre cele stofă loden cu 110 lei metrul etc. să acorde Hunedoarei un sprijin mai
'treprindehî şi tovarăşii de la sec­ incasa banii în aceeaşi perioadă, ceea mai bune ? Depozitul de cosmetice, parfumerie substanţial. — pe data de 19 septembrie 1966 pentru şcoala de impie­
ţia regională de industrie locală, în ce influenţează indicatorul produc­
ciuda faptului că au prevăzut să se ţie marfă vîndută şi încasată pe în­ gaţi de mişcare seria 20 octombrie 1966.
extragă cantităţi însemnate de agre­ treaga întreprindere. Cu toate aces­
gate minerale, n-au avut de unde sâ tea nu s-au luat măsuri pentru CONDIŢII DE ADMITERE
ştie care va fi debitul de apă al Mu­ schimbarea situaţiei. Lipsa de con­
reşului şi deci n-au luat măsuri să trol sistematic asupra producţiei de­ Cultura căpşunului —
se execute amenajările necesare. Dar termină şi livrarea unor produse de Pentru şcoala de acari se primesc numai bărbaţi absol­
ce s-a făcut pentru a evita influenţa slabă calitate. Deşi numărul recla- venţi a 7 sau 8 clase elementare şi în lipsă de asemenea can­
unor condiţii naturale neprielnice? maţiilor s-a redus faţă de anii pre­
Aproape nimic. La ora actuală, ca şi cedenţi, mai există însă asemenea didaţi se primesc şi cu 4 clase elementare, in vîrstă de 20-38
în anii precedenţi, I.O.I.L. Deva nu cazuri cind este sesizată calitatea ani, care îşi au domiciliul stabil in Simeria sau pe o raia de 60
dispune de utilaje corespunzătoare discutabilă a mobilei, sifonului şi a ursă importantă de venituri! km. in jur.
pentru extragerea agregatelor de riu. limonadei.
Anul acesta întreprinderea a primit O parte din lipsurile amintite Pentru şcoala de impiegaţi de mişcare se primesc rum aî
un excavator, dar nu s-a asigurat sînt cunoscute şi se discută mult des­ bărbaţi, absolvenţi al liceelor de cultură generală, cu sau tară
şi o draglină, extrem de necesară in pre ele. Dar numai atit nu-i sufi­ Datorită apariţiei timpurii, conţinu­ căpşuni sînt mici, ajungînd doar la ocazia arăturii se va încorpora în examen de bacalaureat. în vîrstă de 18-30 ani, care îşi au domi­
condiţiile amintite. Adăugind faptul cient. Conducerea I.O.I.L. Deva tre­ tului ridicat de substanţe nutritive şi 18 hectare. sol şi o cantitate de circa 40 leg Al-
că nici conducerea tehnică a între­ buie să găsească soluţii corespunză­ bogăţiei în vitamine, cultura căpşu­ Rezultatele obţinute dc unele uni­ drin pentru combaterea larvelor dc ciliul stabil pe raza Direcţiei regionale C.F R. Timişoara.
prinderii şi nici cadrele de la secţia toare pentru curmarea lipsurilor nului s-a extins mult în ultima vre­ tăţi care au extins această cultură cărăbuşi de mai şi a viermilor nema-
regională de resort n-au manifestat o care persistă de mai multe luni si me in tara noastră. Cu toate acestea, sînt bune. Astlel, cooperativa agrico­ tozi. După arătură terenul se va ni­ Pentru şcoala de casieri se primesc bărbaţi şi femei, ab­
preocupare deosebită pentru amena­ chiar se multiplică, grevînd asupra în regiunea Hunedoara, deşi sînt con­ lă din Daia, în primul an de cultură vela şi apoi bilona, în aşa fel ca de solvenţi ai liceelor de cultură generală, cu sau fără examen
jarea de balastiere moderne se con­ realizării sarcinilor economice şi fi­ a valorificat de pe suprafaţa de cir­ îndată'ce este necesar să se-poată
turează şi mai clar .lanţul slăbiciu­ nanciare. diţii pedo-climatice din cele mai fa­ ca 4 hectare căpşuni*în valoare de asigura irigarea. de bacalaureat, in vîrstă de 20-38 ani, care îşi au dom iciliul sta­
nilor*, in dîea ce priveşte bentontta vorabile, suprafeţele plantate în coo­ peste 40 mii lei. Totodată, aceasta In regiunea noastră se recomandă bil pe raza Direcţiei regionale C.F.R. Timişoara. 1
— sortiment la care realizările de S. PETRESCU perativele agricole de producţie cu s-a clasificat in concursul republi­ plantarea următoarelor soiuri pen­
can de cultură a căpşunilor pe locul tru coacere timpurie : Ser.ga preco­ înscrierile se fac prin staţiile C.F.R. respective sau Ia G ru­
II, obţinînd drept premiu o însem­ ce şi Muncheberger, Fruhe, pentru pul şcolar C.F.R. Timişoara pînă în preziua examenelor, unde
nată sumă de bani. Sume mari de coacere mijlocie : Talisman şi Red
bani au obţinut prin
valorificarea
* ffvidl - S i l i i căpşunilor şi cooperativele agricole Gauntlet. iar pentru coacere tîr/.ie : se pot primi şi informaţii suplimentare (telefon 1-63-01 sau
Madame Mautot şi Senga Sengana.
1-49-50 interior 779).
din Rapolt şi Şibot. Materialul săditor necesar plantă-
Avînd în vedere rentabilitatea a- rilor se poate procura atît de la pepi­
cesteî culturi, faptul că pentru între­ niera Staţiunii experimentale Geoa-
ţinerea lor se consumă, comparativ giu, cît şi de la cooperativele agri­
cu cultura legumelor, un număr mai cole de producţie din Daia şi Rapolt.
redus de zile-muneă, iar valoarea In toamna anului acesta în raioa­
producţiei se ridică la 15—20 miî Ici nele Alba, Haţeg. Ilia, Orăştie, Sebeş I.C.D.P1.S.T. Bucureşti,
la hectar, se impune extinderea ei şi oraşul regional Deva este prevăzut
pe suprafeţe din ce în ce mai mari. a se planta cel puţin cîte 5 ha. Este
In scopul dezvoltării culturii căp­ recomandabil ca plantările să se fa­ grupul de şantiere Timişoara
şunului şi pentru realizarea unei pro­ că în 1—2 unităţi cu suprafeţe de 2
ducţii cit mai ridicate la hectar, tre­ pînă Ia 3 ha.
buie să se ţină seama de cîteva ce­ Pentru o bună reuşită a lucrării es­ strada 13 Decembrie nr. 12
rinţe de introducere în cultură a a- te necesar ca plantarea să se execu­
cestei plante. Astfel, terenurile des­ te în perioada lunilor august — sep­ r e c r u t e a z ă elevi pentru şcoala tehnică — specialitatea
tinate înfiinţării noilor plantaţii de tembrie şi să se folosească stoloni în drumuri şi poduri, cu durata de şcolarizare de 2-3 ani.
căpşuni trebuie să asigure. între al­ vîrstă de 1—2 ani. Plantarea stolo-
tele, o producţie timpurie pentru con­ nilor se va face in rînduri simple, la Se primesc absolvenţi ai liceelor de cultură generală cu
sum şi satisfacerea necesităţilor de distanţa de 25 cm pe rînd şi 100 rm examen de bacalaureat (maturitate) sau cu certificat de ab­
industrializare şi să fie amplasate între rînduri, folosindu-se cel puţin
în apropierea căilor de comunicaţii. 40 mii stoloni la ha. După plantare solvire.
Pentru aceasta se vor alege terenuri este necesar să se execute o prăşilă
uşoare, în pante mici, adăpostite na­ printre rînduri, iar în toamnă cultu­ înscrierile se primesc între 1-20 septembrie 1966.
tural şi cu fertilitate ridicată, care ra se va proteja cu paie uscate îm­
să permită, pe cît este posibil, iriga­ potriva efectelor gerurilor de iarnă. Concursul de admitere se va ţine la Bucureşti intre 24-30
rea. In acelaşi timp nivelul apei Lucrările de plantare şi condiţiile ce­ septembrie a.c.
freatice să nu fie mai aproape de rute de plantare sint la fel ca la ori­
0,80 m de suprafaţa solului. Terenul ce răsad, cu grija de a îngropa în Relaţii suplimentare se obţin la sediul grupului, serviciul
..?XS**v
ales trebuie, de asemenea, să dea po­ sol planta numai pînă la baza tul­ personal.
sibilitatea asigurării unui asolament pinii.
Salomia Magău, Maria Postariuc, Elena Bălan şi Elena Tânase se numără printre muncitoarele destoi- care să permită amplasarea acestei Aplicarea corectă şi riguroasă a lu­
nlce de la secţia de produse dietetice — I.C.I.L. Simerîa. culturi după plante bune premergă­ crărilor menţionate, recoltarea rapi­
toare cum sînt : secara masă verde, dă şi valorificarea economică a pro­
borceagul, fasolea păstăi etc., care ducţiei, vor aduce însemnate veni­
părăsesc de timpuriu terenul. turi cooperativelor agricole de pro­ întreprinderea de prefabricate
N o t e 0 N o t e • N o t e îngrăsa cu 30—40 tone gunoi de grajd ducţie De aceea este necesar să se
înainte de plantare terenul se va
dezvolte această cultură în cît mai
la hectar, 300—400 leg. superfosfat şi multe unităţi. din beton Craiova
150—200 leg. sare potasîcă. Aceste în­
rîî, tov. Irimie Ştefan, nici tov. grăşăminte se vor aplica la arătura Ing. NICOLAE CÎNDEA
CENTRALA Aurel Marinoiu, din cadrul sec­ DEFICIENTE făcută la o adîru inie de 40 cm. Cu de la Consiliul agricol regional
ţiei gospodărie a sfatului popu­ a n g a j e o z ă :
lar orăşenesc şi nici vicepreşedin­
TERMO... tele sfatului popular, tov. Mihai CARE cu vechime de 6 ani in funcţii tehnice de specialitate ;
— ingineri constructori pentru funcţia de şef secţie gradul I
lacob nu întrezăivsc o ieşire din
imoas, cit de cît onorabilă, în
ccca ce priveşte procurarea anu­ PERSISTA — ingineri constructori pentru funcţia de inginer tehno­
mitor materiale. log cu vechime de 1-5 ani;
Să luăm. de pildă, oxigenul In Din relatarea unui grup de co­ — lăcătuşi mecanici ;
Mai mulţi cetăţeni din Deva, prezent aprovizionarea se face operatori din satul Căraslau, ra­ — instalatori caloi iferişti ;
care beneficiază dc serviciile cen­ tocmai de la Petroşani, o dată ionul Brad, am reţinut faptul eâ — electricieni;
tralei termice „Patria", ne-au se­ pc săptămînă cu cîtc 3 butelii. la cooperativa agricolă de aici nu — fierari betonişti;
sizat faptul că lucrările de repa­ (Mult pica puţine dacă ţinem sca­ se acordă atenţia cuvenită asigu­ — betonişti;
raţii capitale, începute încă din ma de faptul că într-o singură zi rării bazei furajeie. Scrisoarea co­ — zidari ;
luna mai a.c., se desfăşoară în se consumă circa 3 butelii). Des­ respondenţilor noştri este însoţită
ritm de melc. pre acest lucru s-a discutat (ul­ de numeroase fapte care denotă — muncitori necalificaţi.
• Iarna se apropie şi nu ştim tima dată) în şedinţa operativă a că atit consiliul dc conducere, dar Salarizarea se face in funcţ;e de pregătire şi stagiul în pro­
dacă I C O. Deva va reuşi să ter­ I.G.O. din 18 august cînd directo­ mai ales inginerul loan Ciama nu ducţie conform H C.M. 880 964.
mine de executat toate repara­ rul întreprinderii a promis so­ se preocupă pentru ca toate fu­ întreprinderea asigură pentru toţi salariaţii cazare corespun­
ţiile necesare. In plus, săpăturile rajele să fie strînse şi depozitate zătoare.
făcute pentru dezgroparea con­ lemn că va obţine aprobare dc a- în bune condiţiunî. Informaţii suplimentare se dau în scris sau prin telefon
ductelor dau un aspect neplăcut pimvizionare cu oxigen de două Într-adevăr, aşa după cum 5162 Craiova.
cartierului unde se află amplasa­ ori pe săptămînă. o dată de la nc-an declarat brigadiera Caro-
tă centrala respectivă, în acelaşi Petroşani sî o dată dc la Hune­ lîna Haida, Alexandru Petruş, ac­
timp existind pericolul acciden­ doara. Dar, s-a discutat, s-au fă­ tivist al comitetului raional de
tării copiilor care sînt obligaţi partid, şi cooperatorul Petru Mar-
să treacă peste şanţurile şi gro­ cut promisiuni şi... cam atît. Poa­ cu, aceasta este situaţia. Finul de
pile din jurul blocurilor" — ne te că sî Comitetul executiv al pe circa 20 hectare a fost lăsat
scriu eîtiva locatari din acest car­ Sfatului popular orăşenesc Deva pradă intemperiilor şi a putrezit. întreprinderea metalurgică Aud
tier. are de spus ceva mai mult şi Cooperatorii au propus să se facă
Ne-am convins că într-adevăr transportarea acestui furaj la cî­
I.G.O. Deva nu depune toate stră­ mai concret în această chestiune. teva zile după recoltare, dar in­ oferă spre vînzare din stocul disponibil de materiale, pe bază
daniile pentru terminarea urgen­ Pînă în 15 octombrie nu mai e ginerul cooperativei a susţinut i- de comenzi ferme fără repartiţie :
tă a lucrărilor. Practic, aici mun­ mult. Ar fi cazul ca cei ce răs­ deea că mai e timp şi iată unde
cesc numai 15 oameni zilnic, din pund de reparaţia capitală a cen­ s-a ajuns. De altfel, inginerul loan — şuruburi cu piuliţe şi piu liţe ;
care 7 calificaţi. Ciama stă prea puţin în unitate, — rulmenţi diferiţi ;
tralei termice „Patria1* să se ocu­
— Facem si noi cit putem ~ petreeîndu-şî o mare parte din — material de aparataj electric ;
ne-a declarat şeful dc echipă pe cu mai multă seriozitate şi timp prin oraşul Brad. — piese de schimb ;
Gundisch Walter. Marea greuta­ spirit de răspundere de înlătura­ In ultimii doi ani unitatea a — materiale de protecţie;
te constă în lipsa unor materiale rea deficienţelor existente în pre­ fost nevoită să procure furaje din — abrazive şi diverse.
ca oxigen, carbid.^ robineţi, con­ zent aici. Nu de alta, dar să nu alte părţi pentru că nutreţurile Informaţii suplimentare se pot obţine zilnic între orele 10-
ducte. pompe, cărămidă, ciment... ne trezim la iarnă cu o centra­ proprii s-au depreciat pe rîmp.
Termenul de punere în func­ Atunci de ce nu se iau măsurile 13, precum şi consultarea listelor complete de materiale, la ser­
ţiune (după deviz) ar trebui să fie lă... frigorifică. corespunzătoare, pentru ca pe vi­ viciul aprovizionare, telefon 365*368, interior 162.
15 octombrie. Dar pînă în pre­ itor să fie evitate astfel do si­
zent nici directorul întieprinde- A. DAVID tuaţii ?