Page 80 - Drumul_socialismului_1966_09

I
V
Plecarea tovarăşului 6 delegaţie a Scupşcinei Federale
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNITI VA
Gheorgtie Rădulescu a R.S.F. Iugoslavia a sosit in Capitali
la Varşovia
La invitaţia Marii Adunări Naţio­ niunii interparlamentare, Mîhai Ma­
Vineri dupâ-amiază a părăsii Ca­ nale a Republicii Socialiste România, rin, adjunct al ministrului afacerilor
pitala, îndreptîndu-se spre Varşovia, vineri după-amiază a sosit în Capi­ externe, preşedinţi ai unor comisii
tovarăşul Gheorghe Rădulescu, vi­ tală o delegaţie a Scupşcinei Fede­ permanente, deputaţi, funcţionari su­
cepreşedinte al Consiliului de Miniş­ rale a R. S F. Iugoslavia, condusă dc periori din M.A.N. şî M A E.
tri, pentru a participa la cca de-a V-a Jovan Veselinov, deputat federal, Au fost de faţă Iakşa Petrici, amba­
sesiune a Comisiei mixte guverna­ membru al Comitetului Executiv al sadorul R. S. F. Iugoslavia Ia Bucu­
mentale de colaborare economică ro- C C. al U.C.I. reşti, şi membri ai ambasadei.
mâno-polonă. Delegaţia a fdst salutată de Gheor­ în aceeaşi zi, preşedintele Marii
Seara, vicepreşedintele Consiliului ghe Necula, vicepreşedinte al Marii Adunări Naţionale a Republicii So­
de M iniştri al Republicii Socialiste Adunări Naţionale, care a rostit un cialiste România, Ştefan Voitec a
România a sosit la Varşovia. La ae­ cuvînt de bun sosit. A răspuns Jovan prim it delegaţia Scupşcinei Federale
roport, oaspetele român a fost înlîm- Veselinov. a R.S.F. Iugoslavia, condusă de Jo­
pinat de.Zenon Nowak, vicepreşedin­ La sosire, pe aeroportul Bâneasa. van Veselinov.
te al Consiliului de M iniştri al R. P. se aflau Petre Lupu, membru su­ Biroul M arii Adunări Naţionale a
Polone, Wladyslaw Jagusztyn, vice­ pleant al Comitetului Executiv al Republicii Socialiste România, a ofe­
ANUL X V III NR. 3.648 SIMBÂTA 24 SEPTEMBRIE 1966 4 PAGINI — 25 BANI ■C.C. al P.C.R., Alexandru Boa­ rit vineri seara un dineu în cinstea
preşedinte al Comisiei de Stat a Pla­
nificării şi de alte persoane oficiale. bă, m inistrul petrolului, Alexan­ delegaţiei Scupşcinei Federale a
dru Sencovlci, m inistrul industri­ R.S.F. Iugoslavia.
ei uşoare, Anton Breitenhofer, mem­ Au rostit toasturi Gheorghe Neeu-.
bru al Consiliului de Stat, Ion Pas. la şi Jovan Veselinov.
preşedintele Grupului român al U- (Agerpres)
CU P L A N U L Primirea de către tovarăşul 6heorghe Cioară

PE NOUĂ LUNI ÎNDEPLINIT a secretarului de stat pentru comerţul
exterior al Franţei

Vineri dimineaţa m inistrul comer­ ambasadorul Franţei la Bucureşti şi
organizarea pe baze ştiinţifice a producţiei, ţului exterior al Republicii Socialis­ membri ai ambasadei.
a aplicat în acest an o seamă de măsuri te România, Gheorghe Cioară, a p ri­ Cu acest prilej secretarul de slat
tehnice şi organizatorice eficiente. Ca ur­
Laminorul mare, în sectorul de mase plastice s-a îm­ m it pe secretarul de stat pentru co­ pentru comerţul exterior al Franţei a
invitat pe m inistrul Gheorghe Cioa­
merţul exterior al Franţei, Charles
bunătăţit indicele de utilizare a maşinilor de Chambrun. Oaspetele a fost în­ ră să facă o vizită în Franţa In vi­
de sîrmă de la de injecţie, au scăzut rebuturile, obţinîn- soţit de consilieri şi experţi. taţia a fost acceplatâ.
du-se o producţie industrială peste plan
La convorbire, care s-a desfăşurat
ir
de aproximativ 450.000 lei. De asemenea, Intr-o atmosferă cordială au partici­ La amiază, la Ministerul Comer­
C.S. Hunedoara productivitatea muncii a fost realizată în pat Alexandru Albescu, adjunct al ţului Exterior a avut loc solemnita­
proporţie de 105,1 la sută.
m inistrului comerţului exterior, func­
Protocolului privind
tea semnării
Prin intermediul măsurilor amintite, ţionari superiori din acest minister.
care au generat efecte economice din cele Au fost prezenţi Jean Louis Pons, (Continuare în pag. a IV-a)
Laminorul de sîrmă de la Combinatul si­ mai favorabile, colectivul nostru de muncă
derurgic din Hunedoara —• unul din cele a reuşit să-şi realizeze planul pe nouă luni
mai mari şi mai moderne agregate siderur­ cu 6 zile mai devreme. Şedinţa Comisiei Permanente
a r i gice de acest fel din ţară — a funcţionat cu STELIAN BRAICA
m 2 la sută decît cel planificat. S-au dat astfel corespondent
un indice mediu de utilizare mai mare cu
în plus, în fiecare oră efectivă de lucru, în C.A.E.R. pentru siderurgie
medie circa 600-800 kg fier beton {Centru
construcţii şi alte sortimente de laminate Zilele acestea a avut loc la Bucu­ deplinirii de către ţările membre
Succesele amintite, obţinute ca urmare a reşti cea de-a X X lV -a şedinţă a Co­ a recomandărilor organelor Consi­
Kg i
folosirii unei tehnologii avansate de lucru, misiei Permanente C.A.E.R. pentru liului în domeniul siderurgiei ; re­
au permis lam inatorilor să îndeplinească siderurgie. zultatele coordonării celor mai im ­
cu 9 zile mal devreme sarcinile de plan La şedinţă au participat delega­ portante cercetări ştiinţifice ; pro­
aferente primelor nouă luni. Alături de celelalte întreprinderi cari? ţiile ţărilor membre ale C.A.E.R. gramul şî modul de pregătire a ce­
şi-au realizat sarcinile de plan pe nouă şi a R.S.F. Iugoslavia. In calitate lei de a treia conferinţe internaţio­
luni şi-a înscris numele şi colectivul Ex­ de observatori au participat la şe­ nale privind automatizarea proce­
ploatării miniere din Certej. La data de 21 dinţă reprezentanţi ai Republicii selor de producţie în siderurgie şi
septembrie, ca urmare a organizării raţio­ Cuba. o serie de alte probleme îndreptate
F. C. Orăştie nale şi ritm icitâţii producţiei, minerii de Comisia a examinat probleme pri­ spre lărgirea continuă a colaborării
aici au trim is la ziuă ultimele tone de m i­ vind : specializarea şi cooperarea în economice şi tehnico-ştnnţifice a ţă­
nereu brut prelucrat din cadrul planului producţia de laminate, ţevi, produse rilor membre ale C.A.E.R. şi R.S.F.Î.
aferent primelor trei trimestre. Dc remar­ metalice si feroaliaje ; standardiza­ în domeniul siderurgici,
i ® p Colectivul de muncitori, ingineri şl teh­ cat este şi faptul că de atunci eî au r.\ ras Şedinţa Comisiei s-a desfăşurat
w nicieni de la Fabrica chimică din Orăştie, peste prevederi o însemnată .rninte rea unor tipuri de produse ale si­ intr-o atmosferă de unitate fră­
manifestînd preocupare crescindă . pentru derurgiei ; îmbunătăţirea calităţii ţească. prietenie şi înţelegere reci­
produselor siderurgice; stadiul în­ procă.
BSD
CUM SE R E S P E C T Ă

GRAFICUL iNSĂMÎNTĂRILOR?

Tinereţe Foto: ILEANA T.

naturale. In transportul cum chipul de mîine al
Ne aflăm in plină campanie de însămînţare a cerealelor pă-
feroviar, noile cerinţe triajului. însoţitorul nos­ ioase. Pentru buna desfăşurare a acestor lucrări, la indicaţia birou­
ADEVARATA vor fi satisfăcute prin tru ne pune cu amabili­ întocmit grafice privind modul dc executare a însămînjării griu­ grafia s»- .m . ni.L însămînţurile şi la Din păcate se mai întîlnesc încă
lui Comitetului regional de partid in fiecare unitate agricolă s-au
tate la îndemînă clte-
înzestrarea acestui sec­
tor cu locomotive Die­
unele cazuri cînd se încalcă reco­
facă chiar el o prezen­
sel şi electrice, vagoane va date şi e dispus să lui, orzului şi secarei. i orip^r.i iva agricolă din Apoldul de mandările. Iată un exemplu concret.
Peri aici există suficient teren
de mare capacitate şi tare „in mic" a proiec­ La stabilirea graficelor s-au avut.in vedere experienţa acumu­ prrţj. ni şi mijloace mecanice, de la La cooperativa agricolă din Ghir-
mărirea capacităţii unor tului. lata în decursul anilor, forţele şi mijloacele existente, condiţiile dc i la alta se înregistrează ritm uri bom, raionul Sebeş, tratarea semin­
TINEREŢE statii şi triaje. Pentru a- tivul nominalizat în sămînţate pe etape, în funcţie de eliberarea terenului, dc cerinţele inegale dc lucru, iar în 22 septem­ timp ce porzolatorul .stă neutilizat In
climă şi sol. Ele prevăd cu precizie suprafeţele ce urmează a fi in-
— In principal, obiec­
ţei de grîu se face la lopată, în
ceasta . Direcţi vele celui
brie cele 4 semănători au stat nefo-
soi. Cum sr respectă
grafice?
de al IX-lea Congres al
distinge
prin
P C.R. prevăd ca volu­ plan se date personale tosilc. lată una din principalele cauze magazie. Cei doi cooperatori repar­
pentru care la cooperativa agricolă
cîteva
tizaţi să lucreze la tratare au mo­
mul investiţiilor în deosebit de importante. de producţie dîn Apoldul de Jos s-au tivat folosirea acestui procedeu pe
transporturi şi teleco­ Mai înlîi aş aminti fap­ plicat cile 300 kg. superfosfat şi 80 insămînlat numai 02 hectare, cu ţoa­ considerent că s-a început semăna­
A TRIAJULUI municaţii în actualul tul că prin execuţia in­ In pas cu propriile kg azotat de amoniu la hectar. Drept le că potrivit graficului suprafaţa in- sigura cantitatea necesară de semin­
tul, iar
cu porzolatorul nu pot a-
proiectului,
tegrală
sâmînţatâ trebuia să fie de două oi i
cincinal, să fie de 1.8
a
rezultat, a existat posibilitatea exe­
ori mai mare decît în
lor va creşte cu aproa­ hotărlri
ultim ii cinci ani. O par­ lungimea utilă a lin ii­ cutării lucrărilor de însâmînţare pe mai mare. Din cele constatate a re­ ţe pentru funcţionarea fără întreru­
zultat că multe consilii de conducere
pere a maşinilor.
212 hectare ceea ce reprezintă un a-
te din aceşti bani sînt pe 16 km. Alte detalii vans de peste 20 de procente faţă dc manifestă o oarecare reţinere în ce In această situaţie, întrebăm con­
d irija ţi la Coşlariu pen­ mai semnificative : în Raionul Sebeş deţine o mare pon­ graficul si abil îl. priveşte trecerea cu toate forţele la siliul de conducere al cooperativei,
tru construcţia unui im ­ dere in ci11tura cerealelor pâioase din efectuarea însâminţâi Dor.
In lumea feroviară, trinul triaj a devenit o portant obiectiv al cin­ partea opusă a actua­ cadrul legiunii noastre. In această (preşedinte Ioan Petrescu): de ce
Triajul staţiei Coşlariu autentică şcoală, la ca­ cinalului: .dezvoltarea, lului plan înclinat, se cole de aici şi-au prevăzut să insă- Reţineri nejustificate s-a început tratarea seminţei numai
toamnă, de pildă, cooperativele agri­
ocupă un loc pe cît de re generaţii în sir de sistematizarea şî centra­ va construi o nouă gru­ Un procedeu în ziua cînd s-a trecut la semănat
vechi pe atît de impor­ ceferişti şi-au făcut u- lizarea electrodinamică pă „A" de primire şi minţeze cu oiz, gnu şi secară 13.300 sau de ce nu s-a organizat desfă­
tant. Situat la răspîntia cenicia. învăţînd aifabe-, a triajului. expediere a trenurilor, hectare. In mod practic acţiunea a Din constatările făcute pe /teren a şurarea acţiunii wde tratare şi pe
principalelor • părţi ale tul scump al meseriei. constînd în şase linii cu fost declanşată la dala de 15 septem- reieşit că în raionul Sebeş sint şi u- inadmisibil tim pul nopţii? S-ar fi asigurat ast­
Transilvaniei, actul lui Dezvoltarea impetuoa­ însoţiţi de ing. Nico- o lungime utilă de brie Sul) îndrumarea organizaţiilor nîtâţî unde însămînţaUil cerealelor fel o repartiţie uniformă a produ­
Ie naştere a fost sem­ să a întregii economii lae Someşfâleami, repre­ 1.000 iti ). fiecare O de partid, o mare parle din unităţi pâioase se desfăşoară anevoios. Cum In cadrul măsurilor ce se iau în selor antimălurice pe suprafaţa boa­
nat acum 32 de ani răs- rtationale a găsit tria­ zentant al beneficiaru­ imagine mai comple­ au reuşit ca încă din primele explică consiliul de conducere al co­ vederea sporirii producţiei de grîu, belor, crescînd astfel eficacitatea
punzînd unei necesităţi jul, cu toată tradiţia lui. ne oprim pe ce) tă asupra noutăţilor ce zile să imprime la insâmînţâri operativei agricole din Gusu faptul combaterea bolilor şî a dăunătorilor tratamentului şi totodată se evita,
vitale în scurtarea dis­ bunului său renume, in­ mai înalt punct al tria­ le prezintă moderniza­ un ritm de lucru potrivit gra­ că pînâ la 22 septembrie in această ocupă un loc de mare însemnătate. prin folosirea porzolatorului, execu­
tanţelor şi mijlocirea suficient pregătit pen­ jului- cocoaşa dc trie­ rea triajului propriu-zi- ficelor întocmite. Pe această li­ unitate, au fost însăminţate cu grîu De aceea, prevenirea pagubelor ce tarea acţiunii în mediu toxic.
legăturilor cu ţinuturile tru a putea face faţă re. De aici cuprindem sâ, avem dacă ţinem nie merită evidenţiate coopera­ abia 2 hectare din cele 220 stabilite? pot fi provocate de diferite boli şi Fără îndoială că o mare vînâ pen­
dc dincolo de Carpaţi. creşteri) volumului de cu privirea geometria seama că în final vor e- tivele agricole din Daia, Sebeş, Vin- Aceasta înseamnă că semănălorilc se dăunători impune acordarea unei tru nerespectarea regulilor de apli­
Oamenii în uniformă m ăriuri ce vor trebui savantă a lin iilo r vechi xista două planuri în­ gard, Tău, Draşov şi altele. Numai la află încă in faza de încercare, deşi deosebite atenţii în tratarea semin­ care a tratamentului seminţelor o
i-au purtat numele pe transportate pe calea şi noi. Şantierul frea­ clinate de triere a va­ Daia au fost însăminţate pînâ în sca­ există suficient teren pregătit. Sau ţelor cu produse antimălurice. Pen­ poartă inginerul cooperativei, tgva-
toate magistralele de o- ferată. Aceasta cu atît mătă în entuziasmul goanelor pe timp de ra zilei de 22 septembrie 230 hectare un alt caz La cooperativa agricolă tru ca tratamentul să aibă eficaci­ răşul .Dum itru Pleşa. O îndatorire
ţel ale patriei. Cei care mal mult cu cît în a- general al constructo­ iarnă şi în timpul verii. cu grîu şi secară, iar la Draşov 134 din Doştat nu s-a însămînţat nici tatea dorită, trebuie respectate o se­ de mare răspundere ce-i revine este
au deprins aici legile nii cincinalului urmea­ rilor. începute în pri­ SEBASTIAN TRUŢA hectare, ceea cc înseamnă că proprii­ 50 la sută dîn suprafaţa prevăzută în rie de reguli cu privire la doza de aceea de a urmări 2i de zi modul
grafic pentru perioada 15-21 septem­
preparat ce se foloseşte, modul şi
severe ale transportului ză să intre în funcţiune măvara acestui an lu­ le holăriri ale cooperatorilor prind brie. Aici munca este slab organiza­ durata de executare a acţiunii. Pro­ cum se respectă recomandările date
de Consiliul Superior al Agricultu­
viaţă. Lucnnd şi în continuare în rit­
feroviar, l-au îndrăgit, 750 de obiective indus­ crările se desfăşoară pe (Continuare mul de pînă acum unităţile amintite tă. O dovedeşte şi faptul că în ziua cedeul de aplicare a tratamentului rii cu privire "la cultura griului. In
sporîndu-i faima şi triale noi şi valorificate o suprafaţă de 4.500 se vor încadra în epoca optimă dc de 22 a acestei luni cu 4 semănători seminţelor este binecunoscut de că­ acest sens ţinem să-i reamintim că
prestigiul. Treptat bâ- numeroase alte bogăţii mp, conturînd de pe a- in oaz e 2-a) însămînţare a cerealelor pâioase. s-a încorporat în sol sămînţa pe nu­ tre toti specialiştii dîn agricultură. în recomandări, printre altele, fie
Ing. Nicolae IVIondoc, directorul mai 10 hectare. Rezultă că a fost fo­ Aceştia ştiu, la fel de bine, că ne- precizează că: „Se Interzice cu de­
G.A.S. Miercurea, ne spunea că dato­ losită doar 30 la sută din capacitatea respectarea Indicaţiilor duce la di­ săvârşire practica tratării seminţelor
rită folosirii judicioase a mijloacelor de lucru a maşinilor. Este cu totul minuarea efectului tratamentului, în grămadă prin lopătare, in saci
nejuslifîcatâ această stare de lucruri
„ S Ă P T Ă M ÎN A C R U C II R O Ş II» şi a tim pului bun de lucru, pînâ a- deoarece unitatea are pregătite pen­ ceea cc influenţează negativ asupra sau in coşul distribuitor al maşinii
dc semănat".
producţiei.
cum s-au pregătit 425 de hectare din
cele 450 planificate pentru cultura tru însăminţâri 130 de hectare.
griului. Pe această suprafaţă s-au a- Intr-un stadiu întîrzîat faţă de
De la nivelul unităţilor, ia(ă-ne la consiliul agricol raional un­
de reţinem faptul că pînâ la 22 septembrie în cooperativele agri­
cole sc însăminţaseră cu grîu şi secară 1749 de hectare deşi pentru
In cadrul acţiunilor desfăşura­ sanitar de masă $i-a adus o con­ perioada respectivă graficul prevede o suprafaţă de 3324 hectare.
te cu p rile ju l „ Săptămînii Crucii tribuţie deosebită la mobilizarea Care sînt cauzele nerealizării vitezei de lucru planificate? Solicitat
Roşii", în regiunea noastră s-au populaţiei la acţiunea de vacci­ su nc răspundă la această întrebare, tov, ing Nicolae Âlbu, preşe­
oicjanizat numeroase manifestă:i. nare. rezultate bune obtinînd c ir­ dintele consiliului agricol raional, nc-a relatat:
A stfe l în prim a zi a săptămînii cum scripţiile sanitare urbane din — In afară de suprafeţele însăminţate piuă acum, mai avem
au fost prezentate la căminele oraşul Brad. un avans de 2062 hectare teren pregătit. De asemenea, au fost eli­
culturale peste 150 de conferin­ M ulte circum scripţii sanitare berate de cartofi, porumb şî sfeclă importante suprafeţe de teren
ţe audiate de circa 16.000 oa­ au organizat cu activul voluntar unde se poate trccc Ia pregătirea patului germinativ. In unităţi
meni ai muncii. caravane sanitare în sectoarele există 276 tractoare. 136 semănători şî peste 150 polîdiscuri. Deci
Alte m anifestări cu caracter forestiere $i au desfăşurat o mun­ există posibilităţi suficiente pentru ca lucrările dc însămînţare să
sanitar, ce se bucură de m ult suc­ că mai susţinută pentru recruta­ sc desfăşoare intr-un ritm mai susţinut.
ces sînt serile de întrebări si răs­ După cum sc vede, încă din prima etapă (15-21 septembrie) ra­
rea de noi donatori de singe.
punsuri si convorbirile organiza­ ionul nostru nu s-a încadrat în graficul stabilit rămînind restanţă
Pînă la sfîvsitul „Săptăm înii la însăraînţărî cu pfcstc 1000 hectare la griu şi secară şi cu circa
te intre medici si m uncitori.
C rucii Roşii” . Comisia regională 100 hectare la orz. Pentru etapa a doua (22-28 septembrie) trebuie
La începutul săptăm înii au a-
de Cruce Ro$ie va mai organiza să ajungem la 5286 hectare însăminţate cu grîu şi secară, iar In
vut loc la U m icţi. Saim iscqetu- orz această acţiune să sc încheie.
două simpozioane pc tema „ A l­
za. Teius. Bosorod, Sâlistea. C li­ Considerăm că dacă în cadrul unităţilor se va lucra în ritm ul
coolismul si consecinţele lu i" si
nic, Cîrbova. Cugir, Ighiu. Călan dc pînă acum realizările nu vor putea ţine pasul cu prevederile
„Să învingem tuberculoza” , pre­ graficului. Dc aceea, trebuie luate măsuri urgente pentru im pul­
ctc. ÎS concursuri cu public Sa­
cum si vizionarea film elo r cu sionarea însămînţărilor. Aici o marc sarcină revine şi consiliului
n ita rii pricepuţi" pe teme ca .* agricol raional.
specific sanitar ca: „Bastonasul
..în a riiirca bolnavului la doini- La consiliul agricol s-a făcut aprecierea că la ora actuală se
alb” . .,Duşm anii in im ii” , „D rum
r.iltu", ..îngrijirea copilului m ic". poate lucra Io nivelul graficului întocmit. Dar sint şi alte cauze. De
anevoios” , „Silicoza” , „A pa vie” . exemplu, circa 1000 hectare de, grîu trebuie să fie însăminţate după
..Primul ajutor în caz de accident
„R evolta sugarilor” . „Sănătatea e trifoi. Or, pînu acum această cultură nu s-a recoltat decit de pe
sau boli profesionale". „P raful 062 hectare.
în m îinile noastre” . „Casa noas­
dc mină - combaterea şi conse­ Din constatările făcute s-a desprins faptul că nici utilajele agri­
tră ca o floare” ctc.
cinţele lu i". ..hiena m uncitorilor cole şi mai ales semănălorilc nu sînt folosite Ia întreaga lor capa­
agricoli" la care au participat 24 Dr. AUREL AITONEANU citate. Toate acestea au dus la realizarea unor viteze dc lucru cu
mult sub posibilităţile reale din cooperativele agricole din raion.
secretar al Comisiei regionale
de q t u p c sanitare. Faţă de situaţia existentă, din partea lucrătorilor din agricul­
In această perioadă, activul de Cruce Roşie Hunedoara La gospodăria agricolă dc stat din Gelmar sc lucrează intens la insămînţatul cerealelor păioasc. Meca­ tura raionului Sebeş se cerc o mai mare preocupare pentru ca
nizatorii lacob Loga şi Beniamin Cărăguţ, pe care vi-i prezentăm In fotografie, se străduiesc să execute decalajul înregistrat la insămînţări faţă de graficul stabilit iniţial
semănatul Sn condiţii agrotehnice superioare. Foto V. ONOIU să fie recuperat.