Page 81 - Drumul_socialismului_1966_09

PAGINA A
B U S D.KUMVL SO CIALISM ULUI

_. i „CRONICĂ DE RĂZBOI" de AUREL MIHALE FABRICA DE PRODUSE CHIMICE

CEORCE

Cel de-al doilea război mon­
»upâ ofţlva ani da pauză —
C 0Ş6U C dial — dezlănţuit în 1939 de necesară unei înţelegeri mai pro­ tâ «pope# a războiului antihitle­ cînd, noaptea, înainte de a ple­ n t e z a
rist. Aşa se explică bogăţia de
ca ; cealaltă o lua cu ea, la se­
Germania fascistă — a Intrat în funde a bogăţiei şi diversităţii amănunte tehnice, cunoaşterea ceră' (pag. 11). Şl-apol frăm ln-
istoria universală ca un mo­ materialului istoric de război — oamenilor şl sufletului luptăto­ tarea tatălui — plecat de patru O R A D E A
Precursor grea încercare, clnd era ame­ creze la o serie de povestiri de rilor. ani de acasă, în care mocnea
ment crucial. In acele zile de
In august 1954 a început să lu­
O calitate a cărţii este aceea
răzbunarea pentru situaţia inu­
ninţată însăşi fiinţa naţională a război, publlcind de-a lungul a- că eroii ei deşi nu se cunosc, in­ mană în care 1 se afla familia...
a! psihologiei multor popoare, s-au ridicat la tiri (.U ltim ul asalt’*, .Nopţi în­ direct, prin continuitatea de ştiu flămînzl şl fără nici un a-
„M l se rupe Inima — cînd vă
nilor cîteva culegeri de poves­
luptă uriaşe forţe sociale
din
timp şl spaţiu, sînt cuprinşi in­
numeroase ţări ale lum ii, for- frigurate", .Podul de aur' etc.), tr-o acţiune comună, dînd căr­ jutor... dar... că ştiu eu ce-am
ajungind, In decembrie 1965, la
româneşti mîndu-se o largă coaliţie antî- încheierea ciclului, sub titlu l ţii calitatea unul captivant ro­ să fac I*. (pag. 15).
man al zilelor ce au premers şi
hltleristă,
Şi firu l nem ulţum irilor creş­
in anii întunecaţi al războiului, .Cronică de război**. urmat evenimentele de la 23 Au­ tea la cea mal înaltă tensiune
Consacrarea unor personalităţi în România a crescut lupta for­ Concepută ,ca o revărsare con­ gust 1944. faţă de cotropitori. .Cum adică,
într-un anumit domeniu face ca ţelor patriotice, In frunte cu co­ tinuă de popor... ca însăşi Isto­ Judecind cartea prin contac­ nici apă nu mal putem bea în
activitatea sau preocupările lor muniştii, pentru sabotarea ma­ ria ', cartea iul A. Mihale sur­ tul altor opere din istoria lite­ ţara asta ? !**.
din alte. domenii să fie umbrite şinii de război naziste şi elibe­ raturii române, ea aduce o viziu­ Decorul sumbru al timpului, au- B 9 CONSERVANT
şl, de cele mai multe ori, necu­ rarea ţă rii de sub Jugul fascist. prinde pe .reprezentanţii cei mal ne nouă, care se resimte fericit gerat în povestirea „C ifru l', creea­
noscute marelui public. Acesta Folosind îm prejurările favorabi­ autorizaţi al tuturor păturilor In alcătuirea celor trei volume. ză şl pregăteşte cititorul pentru
este şi cazul activităţii lui Coşbuc le create de succesele m ilitare populare, al tuturor vîrstelor, al Dacă Rebreanu, Cezar Petrescu, ceea ce va urma: .Trenul sanitar... • PENTRU CONSERVAREA LEGUMELOR,
pentru râspîndirea psihologiei ca ale coaliţiei antihitleriste, şl în a întîrziat... vagoanele erau tlxlte ISs
şti intâ. primul rind strălucitele victorii cu răniţi... Era înghesuială şl ne­ fcCK FRUCTELOR Şl MUSTULUI
Pe lingă faptul că a scris — ale armatei sovietice, poporul a linişte, o tensiune sporită de care
în colaborare — citeva manuale răsturnat dictatura militaro-fas- şl aerul dinăuntru parcă vibra** r a s • ESTE NEVÂTÂMÂTOR Şl FOARTE
R
de citire destinate învăţămîntu- cistă şi s-a alăturat coaliţiei an­ o pagină glorioasă a luptei (pag. 281), De ce intîrzla trenul? g H
* M
lui elementar, George Coşbuc a tihitleriste, luptînd alături de EFICACE
întrebare firească.
Aştepta un
tradus unele lucrări de pedagogie Uniunea Sovietică pînâ la vic­ ofiţer care şl-a ucis comandantul
şi de psihologie. toria finală asupra Germaniei. poporului nostru pe front şi care e trimis în ţară
Traducerea manualului de psi­ Insurecţia din august 1944 a in­ să fie judecat. I® SE GÂ5EŞTE LA TOATE MAGAZINELE
hologie pedagogică al lui Ema- trat in istoria României ca un
nuel Martig aparţine perioadei moment de cotitură, ca deschi­ Povestirea emoţionează, con­ ALIMENTARE DIN TARĂ
In care Coşbuc era funcţionar la zătoarea unui drum nou de pro­ împotriva fascismului vinge şi dezvinovăţeşte In cele
Casa Şcoalelor (avînd colegi pe funde transformări. din urmă pe ostaş. „Acum ştiu
Vlahuţă şi Sadoveanu) — 1909. „Ideea unei cărţi — după cum că... dacă e să mă judece după
Traducerea, prelucrarea şi a- însuşi autorul mărturiseşte — dreptate, n-am de ce mă teme...
daptarea acestei lucrări au fost mai cuprinzătoare despre parti­ tuturor regiunilor, al diverselor Camll Petrescu etc., au văzut şl chiar dacă ar fi să cad, nu-ml
funcţii şl grade militare... care
războiul prin frămîntările unor
deosebit de reuşite, ea fiind uti­ ciparea poporului nostru la răz­ îşi deapănă pe rind am intirile Intelectuali, Aurel Mihale vede pare râu... Ştiu că l-am răzbu­ întreprinderea orăşenească
lizată ca manual în şcolile nor­ boiul antifascist — care să în­ faptelor măreţe, epopeile la care nat şi pe el (Alexe) şi pe Nlco-
male timp de aproape trei de­ ceapă din preajma şl din nopţile au participat", din care se în­ războiul prin sufletul poporului lau... că am luptat pînâ la ca­
cenii. T itlul tradus al manualu­ înfrigurate ale insurecţiei arma­ care îşi deapănă cu veridicitate păt pentru adevăr., că am apă­ de industrie locală Deva
lui este .Psihologie pedagogică te din august 1944 şi să se ter­ cheagă ţesătura unică a celor viaţa grea din acele vremi în­ rat cu însăşi viaţa mea onoarea
pentru şcolile normale- şi a apă­ mine in ziua victoriei finale a- trei volume, cuprinse în 36 de tunecate. Această viziune nouă,* de soldat !" (pag. 315), ,Ş1 eu
atestă un grăitor proces de ma­
povestiri.
rut în ediţia Casei Şcoalelor. în supra Germaniei hitleriste — In prezentarea vastului mate­ turizare artistica. l-aş fi împuşcat”, exclamă la confecţionează Ia cerere pentru întreprinderi şl particu­
lucrare apar şl unele păreri ale m-a preocupat din prim ii ani rial faptic al celui de al doilea sfîrşitul povestirii Colonelul ră­ lari, numere de circulaţie pentru autovehicule şl motociclete*
lui Coşbuc în materie psiholo­ după cel de-al doilea război război mondial, prin cîteva con-v In povestirea 4 unui copil nit. precum ţi inscripţia „R*\ avînd viza organelor de miliţie. Nu­
gică, păreri care fac ca manualul mondial. Realizarea ei însă — Cluzii, vom sintetiza unele con­ (.Tata"), e zguduitor tabloul în­ Dacă ar fl să apreciem cartea merele se confecţioneazâ prin injecţia din material plastic —
făţişat de acel care abia păşise în
să fie mai mult decît o simplă sub foima unui roman, aşa cum sideraţii asupra acestei valoroase clasa a patra primară: „cînd se Iul Aurel Mihale, am putea spu­
ne fără rezerve — că deşi e al­
traducere. intenţionasem mai intii, mi-a a- epopei a războiului antifascist. lumina, mâ trezeam în plînsul Iui polistiren pe suport de placă antişoc.
Calităţile didactice şi literare părut atunci aproape imposibi­ .Cronica de război" reconsti­ Nicolae, pe care il găseam la cătuită din povestiri — e o operă Costul unor garnituri complete (faţă spate) este de lei 80
beletristică şi chiar istorică —
pe care condeiul inspirat al lui lă, deşi am incercat să încheg tuie tablouri de un variat timbru fereastră, strigind-o pe mama.
Coşbuc le-a împrumutat acestui diverse planuri şi proiecte în a- cromatic, surprinzînd aspecte remarcabilă. Procedeul povesti­ pentru maşini auto şl le! 62 pentru motocicleta.
manual, preocupările lui pentru cest sens". Şi asta pentru că au- din preajma prăbuşirii frontu­ Nicolae plîngea de foame. Seara rii populare, unde prezenţa na­ De asemenea se execută la cerere numere pentru cată
introducerea psihologiei în şcoala tohul s-a văzut în faţa unui lui din Moldova şi pînâ departe nu mai apuca să mânînce; a- ratorului joacă un rol esenţial,
noastră (chiar prin traduceri pro­ uriaş material de „viaţă în bună în munţii înzăpeziţi ai Boemiei, dormea flâmînd şi obosit, îna­ dă farmec şi autenticitate aces­ şi suporturi port etichetă cu num ăr pentru apartamente.
inte de-a se întoarce mama de
tei minunate creaţii. In aceste
gresiste) ne îndreptăţesc să-l parte trăit, a unei documentaţii în Tatra. Cu toate că cele trei la cîmp. El avea numai patru trej volume emoţionante, găseşti So asigură estetica, durabilitatea şl execuţia rapidă a co­
considerăm un precursor al psi­ dc război practic inepuizabilă... volume sînt alcătuite din poves­ ani şi nu putea pricepe ceea ce menzilor.
hologiei româneşti. Psihologia cu zguduiri profunde, deschiză­ tirile amintite, a căror perspec­ cele mai ‘frumoase sentimente Doritorii sînt ruga{l a se adresa la sediul fabricii de na.
pedagogică tradusă de George toare de drumuri noi epocale in tivă, şi pînâ la un loc şi rezo­ eu 'începusem să înţeleg tocmai patriotice, pagini de adevărată tur! str. Horia nr, 11 Deva,
Coşbuc face deci parte integran­ dezvoltarea societăţii-. Aşa s-a nanţă, diferă, unitatea de con­ în anul acela. Cum săream din antologie, din care respiră uma­
nismul şi dragostea de pace a
aşternut, căutam in ştergarul de
tă din opera sa şi aparţine tra­ făcut că A. Mihale a început cepţie, de construcţie şi chiar de la capătul patului. Acolo ne lăsa poporului român.
diţiilor noastre progresiste. cu o serie de .povestiri de răz­ atmosferă nu poate fi contestată. mama de mâncare o jumătate de
ION DRAGAN boi". !
Autorul a trăit din plin aceas- mămăligă caldă, făcută cine ştie Prof. RADU VASIIiE 1-N0
i 4 M ş&Tţ ( * c K . ) a t ? e Af ej
* i
C a 4 " l D T * Adevărata finerefe l i r -1
M i * ’W H îC si «JB* 1
a trialului
M U L CICLIST AL M AN IEI (Urmare din pag T) de drum, am obţine o şosea lungă
s-ar folosi la construcţia altui fel
de 40 Ijjn cu înălţimea de 1 m şi
Ieri, sute de locuitori ai oraşului blicului, cei doi sprintează puternlo « K w ^ I m f e Amănuntele furnizate de interloL lăţimea de 10 m. De asemenea po­ în trep rin d erea de m ecanizări
Deva au aplaudat pe cei 43 de ci­ pe ultimele sute de metri şi trec foar­ cutorul nostru ne dau imaginea de triv it proiectului de sistematizare,
clişti, participanţi la cea de-a 10-a te aproape unul de altul linia de so­ perspectivă a triajului aşa cum va cele două maluri ale văii Gălzii vor
etapă a turului României. încă cu sire. învingător iese însă olandezul arăta el la sfîrşitul anului 1969, cind fi unite printr-un pod metalic cu şi transporturi forestiere Sebeş
mult înainte de sosire bulevardul Tesselaar care îl întrece cu o lungi­ - se vor încheia toate lucrările. Pină zăbrele in lungime de 26 m. Condu­
principal pe care urmau să ruleze me de bicicletă pe Rîndaşu. El a atunci însă va mai trebui cheltuită cerea şi supravegherea operativă în angajează de urgenţă urm ătorii muncitori calificaţii
concurenţii era arhiplin. Aşteptau bo- realizat timpul de 3 h 32’ 38”. După multă energic, fantezie şi imagina­ execuţia viitoarelor manevre va fi — 14 mecanici auto pentru atelierul central ;
sirea prim ilor ciclişti. Minutele trec 48" a sosit şi grosul plutonului în ţie din partea ambelor părţi: con­ uşurată de cele 18 cabine noi ce vor — un sudor electrogen şi electric pentru coloana I.M.T.F.
însă repede. Animaţia şl tensiunea frunte cu I. Cosma. In pluton era şl structor şi beneficiar. Deocamdată să domina triajul. Montarea a 83 schim­ Baia de Criş.
sporesc. Dar iată, sosesc maşinile ar­ Gh. Suciu, purtătorul tricoului gal­ ne întoarcem pe şantier. bători de cale echivalenţi, va crea
b itrilor şi reporterilor. încă cîteva ben. Chipul multor constructori ne este posibilităţi multiple de descompu­ Informaţii suplimentare se pot primi la sediul întreprinderii
clipe şl dinspre paro îşi fac apariţia In clasamentul general individual cunoscut incă de la efectuarea unei nere şi formare a trenurilor. din Sebeş, strada M. Kogâlniceanu nr. 46,. telefon 157; 196.
prim ii concurenţi, olandezul Tessela- conduce Gh. Suciu urmat la 48' de lucrări similare, dar de proporţii şi
ar şi românul Rîndaşu, Ei au reuşit T. Cosma, la 2’53" de C. Ciocan şl la Nici actuala grupă „B “, .vechiul
să se desprindă din pluton la intra­ 3’31" dc N. Ciumeti. mai mari, triajul C.F.R, Simeria. O triaj, n-a rămas încremenită în li­
rea pe străzile Devei. Astăzi are loc etapa a 11-a Deva- reproducere exactă a cărţilor de v i­ niştea ei. Modernizarea şi sistema­
In aclamaţiile puternice ale pu­ Călimăneştl (196 km). zită arată astfel: întreprinderea tizarea s-au extins peste tot, adu-
construcţii căi ferate Timişoara, şan­ cînd un suflu nou muncii ferovia­
tierul nr. 33 Arad, lotul Coşlariu. re. Bătrînul triaj a prim it o infu­
gj j t A Sîntem bucuroşi să-l găsim aici pe zie tonică de tinereţe şi oricine îşi
AU SOSIT ATLEŢII ITALIENI i ’ îng. loan Busaşiu, şeful şantieru­ După toate calculele se prevede ca
poate da seama câ-i
şade
bine.
lui. împreună cu întregul colectiv,
el a adus la Coşlariu experienţa vechiul tria j să facă casă bună cu
rv
Ieri după-amîază, a sosit în Capi­ pentru locul patru. Echipele mascu­ m ultor încercări prân care a răz­ noile instalaţii şi lin ii montate. Nu
tală, echipa reprezentativă de atle­ line ale Italiei şi Românie! se în- bit. înmănuncheate la un loc toate avem nici un temei să credem con­
tism a Italiei care va întîlnl astăzi lîlnesc pentru a doua oară (în p ri­ Învăţămintele desprinse de pe ma­ trariul. Mai aîcs că prin modifica­
şi mîine de la orele 15 pe stadionul ma întâlnire disputată la Neapole au 1 rile şantiere feroviare, ele ou ser­ rea lin iilo r din sistemul paralelo­
Republicii selecţionatele ţării noas­ cîştigat italienii cu 117-90 puncte). E- vit la organizarea ştiinţifică a mun­ gram in sistemul romb, lungimea
tre. La sosire pe aeroportul Băneasa chipele feminine se înlîlncsc pentru fS ffîM feîf $S cii, s-au materializat în aplicarea u- utilă a acestora sporeşte conside­
oaspeţii au fost întîm plnaţi de re­ a noua oară. Atletele noastre au ob­ nor metode şi soluţii constructive rabil.
prezentanţi ai U.C.F.S., al federaţiei ţinut victoria dc 5 ori. La această noi, deosebit de avantajoase. Un sin­ încercând să prefigurăm chipul
de atletism, ziarişti şi amatori de ediţie lupta se anunţă deosebit de gur exemplu. Prin folosirea mai bu­ triajului din anul 1969, putem anti­
atletism. pasionantă. nă a utilajelor şi mecanismelor e- cipa cu toată certitudinea citeva din
După cum s-a mai anunţat, fiecare ★ Şi ® xistente pe şantier, gradul de trăsăturile lui. Cea mai importantă
echipă va prezenta cîte doi atleţi la După probele atletice de la orele mecanizare a lucrărilor grele şi va fi sistematizarea şi centralizarea
cite o probă. Punctajul în tîln irii va 18,30 amatorii de fotbal vor putea u r­ cu volum mare de muncă, în electrodinamică a triajului, ceea ce
fi următorul : 5 puncte pentru primul mări meciul divizionar dintre Pro­ special terosamentele, a atins un va crea posibilitatea executării au­
loc, 3 puncte pentru locul doi, 2 gresul Bucureşti şi Politehnica T i­ Olandezul Tesselaar Johane.r — indice de 96 la sutâ. Cit priveşte tomate a parcursurilor de circula­
puncte pentru locul trei, 1 punct mişoara. eîştjgâtorul etapei. .stadiul de execuţie a lucrărilor, un ţie în numai 4 secunde faţă de 4
singur calificativ: avans faţă de minute cit durează actualmente o
grafic. Aşa cum sublinia şeful şan­ asemenea operaţiune. Instalaţiile
ne-am continuat cu intensitate an­ tierului, constructorii nu şi-au fă­ moderne ce vor fi montate asigură
 v a s ie B 'O îîie ă Ia m e d e ! trenamentele. Jucătorii sînt restabi­ cut şablon din planul de stat. Cu integral siguranţa circulaţiei în ori­
liţi şi sperăm ca formaţia pe care spiritul lor creator si seriozitatea ce condiţii. Schimbarea concepţiei
o vom alinia duminică să obţină un ce-î caracterizează ei au găsit su­ de amplasare a macazelor de cale
ficiente resurse morale şi fizice în
J iu l — H a p id l , • rezultat onorabil. stare să depăşească orice prevedere. trare şi ieşire a (renurilor din triaj,
va permite creşterea vitezei de in­
Componenţii echipei din Valea Ji­
ului nu manifestai multă poftă fie La sediul lotului recapitulăm tot sporirea numărului de sîmulianie-
Mîine, în 7 oraşe din ţară, se dis­ dintre Jiul s1 Rapid, am avut o joc în meciul susţinut cu .V icto­ ce am văzut pe şantier, facem cal­ tăţi in unitatea de timp, îndeosebi
pută meciurile din cadrul etapei a scurtă convorbire cu antrenorul Jiu­ ria" Călah, au combinat frumos, deşi cule, comparaţii şi nu ne vine să la manevră, primirea şi formarea
5-a a campionatului diviziei A la lui Ştefan Coidum, la sfîrşitul me­ au jucat fără patru titulari: Libardi, credem. Constructorii vor trebui să trenurilor de marfă de mare tonaj.
fotbal, iar în alte 14 oraşe meciurile ciului amical de joî dintre Jiul şi Ion Vasile, Martinovici şi Casandrn. execute un volum de terasamente Toate acestea vor crea condiţii op­
din divizia secundă. Victoria Călan, care a fost cistigat Fotbaliştii din Călan le-ou fost de aproape 400,000 mc. pâmînt, ba­ time să se dubleze capacitatea de
Echipele din regiunea noastră, de localnici cu scorul de 5-0. El ne-a un bun partener de întrecere, ju - last şi piatră. Orice undă de îndo­ descompunere a triajului pe par­
care activează în cele două categorii declarat : cînd de la egal la egal cu adversa­ ială se risipeşte cînd aflăm că mai cursul a 24 de ore.
de fotbal ale ţârii, vor susţine par­ — Intîlnirea de duminică o p ri­ rii lor. bine de 70 la sută din impresionan­ Înfăptuirea sistematizării şî cen­
tide interesante. Jiul Petroşani va vim cu multă seriozitate. Rapidul Meciul de mîine cu Rapidul este tul volum de terasamente, a si fost tralizării electrodinamice a triaju ­
primi acum replica feroviarilor bu- este o formaţie puternică, omogenă, aşteptat aşadar, cu un interes legi­ realizat. Rigla de calcul şi mintea
cureşteni, care luptă de m ulţi ani cu o înaintare mobilă, al cărei joc tim de către iubitorii fotbalului din Inginerului dedată cu poezia cifre­ lui Coşlariu este un pas sigur in
să inlre în posesia rivnitului titlu derutează apărarea adversa. Rezul­ regiunea noastră. lor, ne vin în ajutor. Dacă întregul marşul nostru înainte jalonat.de cel
de campioni, iar cele două echipe tatul de 8-i obţinut in ultima eta­ D. GIIEONEA volum de excavaţii şi terasamente de al IX-lea Congres al partidului.
din categoria B, A. S. Cugir şi Mi­ pă în fata fotbaliştilor de la C.S.M.S.
nerul Lupeni, se vor întîlni la Cugir. iaşi este o bună carte dc vizită cu
In vederea meciurilor de mîine, care bucm’eştenii se prezintă mîine
— Despic echipa pe care o antre­ De ta cor&sp^ndenfii voluntari
cele trei formaţii din regiunea noas­ în oraşul de pe Jiu. rete; 8.15 Ritmuri vesele; 9,40 In ­ şcolar: M ărturii despre George Coş­
tră s-au pregătit cu seriozitate şi termezzo cu muzica uşoară; 10,15 Să buc; „Cicoarea" — ecranizare după
speră să obţină rezultate bune. naţi, ce ne puteti spune ? 2 4 citim împreună; 10.45 Din folclorul poezia lui Geoige Coşbuc; 19,00 Te­
Anticipînd partida cap de afiş — După meciul cu Steaua noi Expoziţie edueative. Aşa de pildă, la Clubul muzical al popoarelor; 12,00 Cîntece lejurnalul de seară; 19,15 Campio­
muncitoresc din Cugir au avut loc
pioniereşti; 12,10 Revista revistelor
in ultima vreme trei asemenea con­ economice; 13,00 Muzică de prome­ natul mondial de gimnastică —
Dortmund; 20,00 Tele-enciclopedia ;
P E S C U R T o interesantă expoziţie de caricaturi. 900 de auditori. SEPTEMBRIE 1966 nadă; 13.30 „Am ales această me­ 21,00 Doine, cîntece şi jocuri popu­
In oraşul Cugir a fost organizată
ferinţe, la care au participat peste
Melodii
din
f il­
lare ;
21,30
4b Duminica trecută, pe stadîo nul Jiul din Petroşani a avut loc La realizarea ei şî-au dat concursul Au stîrnit mult interes, conferin­ lodie pentru tine"; 15,10 „Să cînte me; 21,50 Film : „S fintul"; 22,40 Prie­
tinereţea" — muzică uşoară; 15,30
un concurs intcrruional de atletism . Au participat sportivi din raionul numeroşi artişti amatori din locali­ ţele: „Pe urmele strămoşilor noştri" De ce? De unde? De cînd? 16,15 tenul meu, piarnll — muzică uşoa­
Haţeg, oraşele regionale DevA şi P etrosani. tate. Expoziţia a fost vizionată dc şi „Norme de conduită în societa­ R A D I O De prin . sate adunate — muzică ră şi de dans; 23,00 Telesport; 23.10
fată cîştigâlorii locurilor I: 109 m, Nemeş Magdalena, Straja Lu- circa 10.000 iubitori ai caricaturii. te". Pe lingă aceste conferinţe care populară; 17,15 Orchestra de muzică Telejurnalul de noapte; 23,20 Bu­
peni şi Niculescu Mîreea, Ştiinţa Pet r'.şani: -00 in, Poinolescu Maria şi »)/. VÎLCEANU au avut loc la club, trebuie să a- populară „B rîuleţul1* din Constanţa; letin meteorologic; 23,25 închiderea
Ban Tiberiu, Straja Lupeni; 400 m, Buruian Liliana, .1 iu 1 şi Dobroiu m inlim şi pe cete care au avui loc 19.30 Scriitori ia microfon : Consr. emisiunii.
Gheorghe, Minerul Lupeni ; 800 ni, Szochc Maria. Jiul şi Ularu Vasile, Medalion în întreprinderi, la nivel de sec­ Prîsnea; 20,40 Fragmente din opere­
Jiul ; 1500 m, Ivan Visarionovici, Şcoala profesională l.upent; 5000 m, toare. Programul I : 5,06 Program muzi­ ta „Farmecul unui vals" de Oscar
Valea loan, Deva: lungime, Nemeş Magdalena şi Cimbalmos tnlin, Şcoa- Uter ar-muzical ROŞU RODICA cal dc dimineaţă; 5,30 Actualitatea St mus; 22,30 Moment poetic: versuri
la profesională Lupeni: înălţime, Batizan Ana Haţeg şi Kribaian Au- agrară; 6,45 Salut voios de pionier; din revista „Viaţa românească" ; TIMPUL PROBABIL’
rel; greutate, Ivaseu Voichiţ-a, Maţ eg şi Popescu Lucian, Jiul: suliţă, Cu prilejul centenarului George Un nou traseu 7,30 Muzică uşoară pentru toate gus­ 22,35 Pe ringul de dans; 0,55 Din nou
Nistor Stele Jiul si Popescu Lucian; disc, Chelemen Şarlota, Viitorul Coşbuc, la clubul C.F.R. din Teiuş turile; 8,00 Sumarul presei; 8,30 La muzică rle dans.
Vulcan şi Popesc u Lucian ; 80 m garduri, Cliiş Elena, Jiul. a avut loc un medalion literar-mu- de autobuze microfon, melodia preferată; ] 0,0:: Radiojurnale şi buletine de ştiri:
Opt echipe de seniori şi tot atitea echipe de copii de pe ra2n zical organizat de colectivul biblio­ Ansambluri artistice şcolare; 11.20 5,00; 6,00; 7,00; 10,00; 12,00, 14,00; PENTRU 24 ORE
oraşului regional Petroşani, au luat startul în vederea desemnării ram- tecii clubului. La reuşita medalio­ Revista literară radio. Număr în­ 16,00: 10,h0; 22 00; 23,52 (programul
pioanei orăşeneşti a ediţiei 1906>' 1967. nului şi-au dat concursul Gcorgeta Direcţia regională a transporturi­ chinat lui George Coşbuc; 12,10 Se- 1); 7,30; 9.00; 11,00; 13.00; 15.00;
Ca o măsură nouă luată de co misia orăşenească a fost aceea ca Medica, bibliotecară, Smarandn lor auto Hunedoara a înfiinţat în- leeţiuni din opereta „Ţara surîsu- 17,00; 21,00; 23 00; 0.52 (programul U). Vremea devine uşor neslabilâ cu
fiecare asociaţie sportivă care paiti râpa in campionatul seniorilor, par- Cîmpean, Adriana Timiş, Vasile Mo­ repînd cu data de 15 septembrie a c. iui" de Lehar; 13,12 Un cîntec drag, cerul temporar noros în cursul zilei.
ticipâ în mod obligatoriu şi cu echi pă de copii care va juca în deschi ca şi Ludovic Veieş, cititori ai bi­ un nou traseu experimental de au­ 14.40 A rii din operete interpretate Vînt potrivii din nord. Temperatura
derea meciului de seniori. S BALOI bliotecii, precum şi orchestra clu­ tobuze pe distanţa Deva-Petroşani. de Adriana Codreanu; 17,00 Trans­ staţionară; ziua va fi cuprinsă între
corespondent bului condusă de torn Pojoni. Plecarea din Deva are loc la ore­ misiune sportivă. Turul ciclist al Televiziune 10 şi 24 grade iar noaplea intre 6 şi
4b Pe terenul din Pîclisa s-a disputat întâlnirea dc handbal in 7 A. OŢOIU le 6,00 cu sosirea în Petroşani, car­ României; 18,05 In jurul globului ; 10 grade.
între Bucura si Metalurgistul Cug ir din cadrul campionatului regional, tierul Livezeni, la orele 8,25. Auto­ 18.40 Ştiinţă, tehnică, fantezie; 20,00
Meciul a fost cîştigat de gazde cu scorul de 11—8. Acţiune atractivă buzul se înapoiază din Petroşani la Radîogazeta de‘seară; 21,15 Varietăţi PENTRU URMA!OARELE
^ Duminică s-a disputat, pe terenul din Pîclisa, intîlnirea de vo­ orele 15,40 cu sosirea în Deva-la o- pariziene. Program de muzică uşoa­ 17,00 Atletism — intîlnirea
lei masculin din cadrul rampiona tului regional între echipele Sănă- rele 18,05. Preţul unui bilet este de ră cu Dai el, Aubert şi Blondo ; dintre echipele României şi Ita­ 2 ZILE
tatea Pirlişa şi Metalurgistul Cugir. Gazdele au câştigat cu 3-0. Una din acţiunile cluburilor care 31 lei. 22,2a Cîntă Anca Agemolu; 23,00 La liei — transmisiune de la sta­ Vreme neslabilâ cu temperai ura la
NICI) SIIUCHEA atrag foarte m ulţi auditori o consti­ balul de sîmbătă seara. dionul Republicii din Capita­ început staţionară apoi în uşoară scă­
corespondent tuie conferinţele pe teme instmetiv- D. ANGIIEL Programul II: 7,45 Coruri din ope­ lă ; 18,00 Emisiune pentru tineretul dere