Page 82 - Drumul_socialismului_1966_09

PAGINA A '-A
DRUM UL 8OC/AL1SM 0LUI Nr. 5648
" - .!■' —nmuT bm b w ' h i h w b 1 ■ a n H B B B B I
A. w
CIT L U C R EA ZĂ maşlnlle-unelU h» mod V i L d i R E i
corespunzător.
Chiar şi prin exemple­
le citate sînt evidenţiate
rezervele care există în
unităţile industriale din
regiune în ceea ce p ri­
UTILAJELE şl conducerile tehnice a- veşte folosirea raţională M I N U T 3 OR
pllcâ metode greoaie de
a fondului de timp. La
realizare a sarcinilor de
acestea însă mal trebuie
plan. a i eforturi mărite,
în loc să se ocupe mal adăugate pierderile din
mult de folosirea exten­ timpul de funcţionare
abaterile
provocate de
In acţiunea de îmbu­ cu 0,3 pînâ la 3,8 pro­ sivă a utilajelor din do­ disciplinare, de la In­
nătăţire a organizării cente faţă de trimestrul tare La I. M. Hunedoa­ neuniformitatco încărcă­ P IE R D U T
de
strucţiunile
lucru,
producţiei pe care a In- I a.c., in aceeaşi propor­ ra utilaje de bază cum U
treprlns?6 Comitetul re* ţie fiind depăşiţi şl tim ­ sînt maşinile de excavat rii utilajelor pe schim­
gional de ' partid încă de pii de funcţionare plani­ şi încărcat, screperele şi buri, aprovizionarea de­
la începutul acestui an, ficaţi. Scurtarea perioa­ altele, sînt folosite cu to­ fectuoasă cu materii p ri­ Nu spun o noutate aflrm înd efi în­ este încă una din breşele prin care
s-a trasat) ca sarcină co- dei de reparaţii la rece tul nesatisfăcâtor. Aceas­ me şi materiale, slaba tre organizarea producţiei, a muncii se pierd minute ce ar trebui destinate
lectivelor/de muncă din şi la cald n cuptoarelor ta pentru câ întreţinerea întreţinere şi reparare a şî folosirea raţională a tim pului de producţiei. Se întîmplâ frecvent ca
unităţile economice ca a- 'M artin prin efectuarea şi repararea acestor u ti­ ulilajelor, neurmârirea lucru există o strînsâ interdependen­ la preluarea schimbului muncitorii
tenţia principală-, fîe unei reparaţii mai raţio­ laje, cît şi asigurarea ce­ operativă a Indicilor teh­ ţă. Intre aceste două noţiuni corela­ sâ aştepte timp îndelungat în faţa
îndreptată înspre folosi* nale, şi de bună calita­ lorlalte condiţii de lu­ nici realizaţi, îndruma­ ţia nu este st: ict matematică ; ea se ghişeelor, pentru câ distribuitorii de
rea mat raţională a a- te. aprovizionarea ritm i­ cru, nu au preocupat su­ rea şi controlul superfi­ manifestă doar prin natura efecte­ materiale nu organizează eliberarea
gregatelor, înspre creşte­ că şi în sortimentul ce­ ficient conducerea între­ cial ş a m.d. lor ce le generează o mai bună sau loturilor de piese cu cîteva ore înain-
MIC DICŢIONAR ECONOMIC rea Indicilor de utiliza­ rut a furnalelor, oţelârll- prinderii şi cadrele tch- Din cele relatate rezul­ mal slabă organizare a producţiei, şi le de începerea lucrului. In hala de
nico-inginereşti.
re. In acest şcop, la ma­
lor şi
laminoarcior eu
ambalaj continuă sâ se piardă 15-20
im plicit a muncii, pe planul folosi­
tă că sînt încă rezerve
joritatea întreprinderi-- materii prime, mai buna Şi la exploatările m i­ care stau la îndemîna rii raţionale a celor opt ore de mun­ minute fiindcă schimbul precedent
FONDUL DE TIMP este totalitatea tim pului de lucru aflat lor, organizaţiile de întreţinere şi reparare a niere din Valea Jiului fiecărui colectiv pentru că. In cadrul Uzinei „30 Decembrie" nu-şi evacuează spaţiul şi nu pregă­
la dispoziţia unei întreprinderi pentru realizarea sarcinilor de partid şl conducerile teh- tuturor utilajelor, evita­ sînt utilaje importante creşterea tim pului de lu­ din Cugir practica nc-a dovedit câ teşte maşinile pentru cei ce se suc­
plan. Mărimea fondului de timp este dată de numărul salariaţilor nlco-adminlstrative au a- rea avariilor, întreruperi­ folosite sub nivelul posi­ cru efectiv a fondurilor acţiunile ferme, bine gîndite de ra­ ced în tura următoare. Numai aici,
scriptici şi al zilelor sau orelor posibile pentru lucru într-o anu­ nallzat posibilităţile . de lor şl opririlor, întărirea bilităţilor. Ba mai mult. fixe Organizaţiile de ţionalizare a organizării producţiei şi într-un punct de lucru aparent neîn­
mită perioadă dc timp (lună, trimestru, an). Aceasta se exprimă In care dispun şi au, fost disciplinei în muncă şi pe ansamblul C.C.V..J. se partid şi conducerile în­ a muncii determină efecte din cele semnat, din această cauză producti­
om-zile şl om-ore. stabilite măsuri de valo­ echilibrarea personalului observă o tendinţă de treprinderilor trebuie să mal favorabile pe linia îndeplinirii vitatea muncii pe operaţie este mal
Pentru măsurarea fondului de timp şl a gradului său de fo­ rificare a acestor posibi­ pe schimburi şl concedii, scădere & tim pului efec­ aibă în vedere Importan­ sarcinilor economice. In ultima vre­ scăzută cu 7 la sută, ceea ce ne de­
losire sînt utilizaţi indicatorii: FOND DE TIMP M AXIM PO­ lităţi, au fost principalele mă­ tiv ele lucru la maşinile ţa valorificării .acestor me s-a reorganizat fabricaţia lanţu­ termină sâ folosim 13 muncitori în
SIBIL, care sc obţine prin scăderea numărului zilelor de sărbă­ Analiza Indicilor ex­ suri luate la combinat de încărcat cu cupă, plug posibilităţi de creşterea rilor tăietoare într-un singur atelier, loc de 10 pe schimb, clţl ar fi nece­
tori şl a concediilor de odihnă din totalul tim pului calendaristic tensivi de funcţionare a care au condus la obţi­ şl combalnâ, care de producţiei şi productivi­ a lanţurilor articulate în flu xuri de sari In condiţiile unei activităţi nor­
fondurilor fixe arată câ nerea rezultatelor ară­ fapt a diminuat rezulta­ fabricaţie şl a maşinii de spălat rufe male.
şl FONDUL DE TIMP EFECTIV U TILIZA T, calculat ca o sumă tate. tele obţinute la produc­ tăţii muncii. In centrul
a tim pului util (om-zlle) folosit în activitatea productivă. Din di­ el au crescut in acest an ţia de cărbune. La I. M. atenţiei coleclivelor de în fluxuri tehnologice pentru repe­ In sfîrşlt, o cauză importantă pen­
ferenţa dintre aceştia doi rezultă TIM PUL NEUTILIZAT. la majoritatea întreprin­ Rezultnte bune privind muncă, chiar şi acolo un­ rele conducătoare. Măsurile am inti­ tru care înregistrăm încă un coefi­
derilor, ceea ce a contri­ creşterea timpului de Deva însăşi modul de de s-au obţinut rezulta­ te au determinat concentrarea pro­ cient necorespunzâtor de folosire a
Reducerea Ia maximum a tim pului neutillzat constituie o im ­ buit la obţinerea a în­ funcţionale a agregate­ urmărire şl înregistrare te bune pînA în prezent, ducţiei. reducerea operaţiilor de trans­ tim pului de lucru este provocată de
portantă rezervă pentru creşterea productivităţii muncii şi a semnate cantităţi de pro­ lor s-au obţinut şl la alte a acestor indici este de­ trebuie să stea în perma­ port, au înlesnit îmbunătăţirea asis­ transportul muncitorilor pe C.F.R A-
producţiei. Această micşorare se poate realiza prin lichidarea ab­ duse date peşte plan, La întreprinderi cum sînt: fectuos. ceea ce face sâ nenţă problema creşte­ tenţei tehnice pe schimburi. $ 1, lu­ proape cu regularitate trenurile so­
senţelor ncplanifieate de la lucru (involrl, absenţe nemotlvate, Combinatul siderurgic Uzina „30 Decembrie" se tragă concluzii erona­ rii Indicilor de utilizare crul cel mai Important, au scurtat sesc cu întîrziere, fiecare muncitor
concedii de boală etc.), a întreruperilor in procesul de producţie, Hunedoara, de exemplu, Cugir, „M arm ura- Sime- te, care au consecinţe a agregatelor, maşinilor durata de fabricaţie a unor repere navetist pierzind astfel aproximativ
a cheltuielilor dc timp folosite pentru recondiţionarea rebuturi­ la aproape toate secţiile ria, Fabrica dc produse negative asupra produc­ şi utilajelor, rezervă im­ principale la lanţurile tăietoare cu 30 20 de minute de lucru. Un simplu
lor, a abaterilor dc !a procesele tehnologice, a nelndepllnirll nor­ de bază, au fost luate a- refractare Alba Iulia, ţiei. Asemenea situaţii portantă de creştere a minute şl cu 2 ore pe produs, la ma­ calcul ne arată câ la trei schimburi
melor de către unii salariaţi. ZEVEDEI ŞTEF semenea măsuri care au I.C.I.L. Slmerla şi altele mal pot fi întîlnfte la producţiei. şina de spălat. se Iroseşte o oră, fără a mai socoti şi-
economist ing. ŞTEFAN CORNEA Incepind din 1966, in toate secţiile faptul câ întîrzierile navetiştilor îi
făcut ca în trimestrul II, Sînt însă unele între­ U, V. Călan, U. M. Cu­
tim pul efectiv de lucru prinderi Industriale un­ gir, R M.R. SImerlo. un­ activist al Comitetului unde este posibil, adică 60 la sută determină pe cei sosiţi din vreme sâ
din numărul total al muncitorilor, se
regional Hunedoara al
aştepte, deoarece lucrul se desfăşoa­
al agregatelor sâ crească de organizaţiile de partid de nu sînt folosite toate r.c .R . lucrează în acord global. Chiar şl în ră In lanf. Printr-un calcul se poate
ARITMETICA secţia sculârle — Inîma uzinei — constata câ, în tim pul pierdut dato­
rită întârzierilor trenului, în secţia
am realizat acest lucru. Măsurile e-
m intite şl-au transferat efectele Ime­
maşini de spălat rufe s-ar putea fa­
diat şl asupra modului cum munci­ brica circa 10 maşini de spălat rufe
torii folosesc timpul afectat produc­ „Alba Lux 2- pe zi.
Examinarea „fotografici* zilei de
ţiei. Procentul de irosire al acestui muncă a scos la Iveală, făcind un cu­
timp a scăzut cu circa 8 la sută faţă
ORELOR DE LUCRU de anul precedent. că în uzină sc consumă productiv
mul al tuturor minutelor pierdute,
Ca urmare, productivitatea muncii
a sporit cu 17,5 la sută faţă de anul
1965 şi 3,04 la sută faţă (le prevede­ doar 80-85 la sută din totalul celor
opt ore. Este un adevăr care ne dă
rile primelor opt luni. O asemenea de gîndit, fiindcă dacă am reduce cu
creştere nc-a dat posibilitatea depă­ numai 50 la sută pierderile de timp
Din 8 în 8 ore în faţa marilor agre­ producţie, a îndeplinirii exemplare şirii sarcinilor pe opt luni cu 2,00 consemnate pină acum productivita­
gate ale Hunedoarei siderurgice are a sarcinilor de plan Totodată s-a şi respectiv 3.32 la sută la producţia tea muncii, la nivelul uzinei, ar pu­
loc predarea ştafetei inlre schimburi. căutat ca invâţâmîntul de partid sâ globală şi marfă vindută şi încasată, tea creşte cu încă 3,75 la sută.
Aici unde „focul*' este continuu, gi­ fie tot mai strîns legat de activita­ in condiţiile reducerii preţului dc Desprinzînd din activitatea noastră
ganţii de metal nu cunosc odihnă. In tea de producţie. De asemenea în cost şi obţinerii unui volum însemnat aspectele puse în discuţie, oricine îsi
această activitate în faţa furnalelor baza planului ( de măsuri s-a stabilit de beneficii peste plan. poate da seama câ dispunem încă de
şî a cuptoarelor Martin, la liniile de ca înaintea intrării în ordinea de zi Analizînd .fotografia- unei zile de serioase rezerve în privinţa îmbună­
laminare şi bateriile de cocs se dă organizaţiile de partid sâ discute muncă se constată totuşi câ in secţii tă ţirii coeficientului de timp afectat
o luptă continuă cu timpul pentru unele abateri disciplinare şi sâ ia mai există portiţe prin care o anu­ producţiei. Tocmai de aceea se va
fiecare oră, pentru fiecare minut. atitudine hotârîtâ împotriva lor. La mită parte din timp se iroseşte. S-o lua măsura ca maiştrii şi ceilalţi con­
Aritmetica orelor de lucru îşi are ordinea de zi a adunărilor generale privim începînd de la prima oră de ducători ai producţiei sâ se prezinte
aici echivalentul în sporirea produc­ au fost analizate probleme ale disci­ lucru. Aproape fără excepţie, în fie­ cu 15 minute înainte de schimb, spre
ţiei, în cantităţile suplimentare de plinei tehnologice şi de muncă. care secţie de fabricaţie sînt nume­ a putea repartiza lucrul şi acorda a-
fontă, oţel, laminate, cocs etc. — Analizarea unor aspecte legate B roşi muncitori care îşi încep activi­ sistenţa tehnică necesară Tn!r-un v ii­
Tocmai de aceea organizaţiile de de starea disciplinară alît in muncă tatea cu 15-20 minute întîrziere. In lor apropiat, in scopul creării unui
partid si, sub îndrumarea lor, sindi­ cît şi tehnologice — ne-a relatat tov. secţia maşinilor de spălat rufe o can­ decalaj necesar între uxinare şi mon­
catul şi organizaţiile U.T.C. şi-au în­ loan Cabutâ. inginer şef adjunct al titate apreciabilă de timp se consu­ taj, la secţia maşinilor de spălat se
dreptat atenţia spre urmărirea unui secţiei cocsificare, a avut efecte po­ mă neproductiv, prin neasigurarea va întocmi o programare mai siste­
indicator important al activităţii si- zitive în activitatea noastră genera­ unui permanent decalaj între uzina- matică a producţiei ; lansarea comen­
d cru rg iştilor: folosirea fondului de lă S-a creat o opinie de masă în re şi montaj. zilor în fabricaţie se va face cu cel
timp. cadrul colectivului, s-a întărit răs­ Montoriî sînt nevoiţi uneori sâ aş­ puţin 45 de zile înainte de data li­
La uzina cocsochimicA s-au desfă­ punderea pentru bunul mers al pro­ tepte destul de mult pînâ se comple­ vrării produsului finit. In prima fa­
şurat acţiuni care au condus la îm ­ ducţiei. In prezent se dă tot mai tează seturile de piese necesare în­ ză, montajul şi ambalajul maşinilor
bunătăţirea indicelui de utilizare a mare atenţie dozării marjei de căr­ ceperii activităţii. de spălat vor fi organizate în flux
orelor de luciu şi funcţionare a agre­ buni. comprimării piloţilor, încălzirii In munca curentă mai intervin tehnologic, şi pe bandă, in fazan H-a.
gatelor. cuptoarelor, um idităţii cocsului etc. opriri şi din lipsa unor materiale ca: Spre a se evita risipa de timp, con­
— Prin specificul muncii — ne lucru ce sc reflectă în îmbunătăţirea motoare electrice sau tablă din alu­ semnată din cauza aprovizionării, la
spunea tov. Solomon Sâlăjan, secre­ indicelui de calitate — rezistenţa miniu, datorate fie lipsei de urmă­ magaziile intermediare sau de piese
tar al comitetului de partid de la cocsului — şi creşterea producţiei. rire a modului cum se face aprovi­ finite se vor lua măsuri astfel ca
uzina eocsochimicâ — procesul de fa­ — Opinia de masă împotriva ce­ zionarea, fie prin neonorarea la timp distribuirea materialelor sâ fie pre­
bricare a cocsului se desfăşoară după lor care se abat de la disciplina de a comenzilor de către furnizori. Tre­ gătită de la un schimb la altul, cu
un program orar riguros Abaterile producţie a avut un rol deosebit în buie sâ remarc totuşi câ acest fapt cîteva ore înainte de începerea lu­
în plus sau in minus de la perioada combaterea diferitelor aspecte — duce la irosirea a 10-15 la sută din crului.
de cocsificare au consecinţe în ce ne-a relatat tov. Ludovic Lada, pre­ totalul pierderilor de timp ce le con­ PETRU DANILA
priveşte cantitatea şi mai ales cali­ şedintele comitetului sindical de la semnăm. inginer sef adjunct la Uzina
tatea cocsului. De aceea, organizaţiile U.C.C. Astfel în organizaţiile de ba- Preluarea şi predarea schimburilor „30 Decembrie- Cugir
de partid militează permanent pentru ză'cît şi în grupele sindicale au fost
încadrarea în disciplina tehnologică. discutate uncie abateri de la disci­
Ca urmare a muncii depuse, in cele plină luîndu-se atitudine combativă
8 luni din acest an s-nu dat peste hotârîtâ. Muncitorii Petru Lupu, început deja sâ se facă simţită. Mi­
plan 4.062 tone cocs metalurgic. In ­ loan Nicula, T Dona. Viorel Alic a- nerii nu mai duc lipsă acută de va­
dicele de calitate al cocsului — re­ veau obiceiul sâ absenteze nemoti­ NARE gonete goale şi materiale, iar cind
zistenţa la toba MICUM — s-a situat vat de la luciu iar în procesul de şi a doua etapă de sistematizaie a
în fiecare lună peste cifra planifi­ producţie se dovedeau indisciplinaţi. transportului va fi terminată, aceas­
cată de 71.5 la sută. Atitudinea lor a fost discutată în tă cauză principală a pierderilor de
timp va fi înlăturată aproape defi­
Sfîrşitul anului trecut a prezentat o grupa sindicală fund aspru criticaţi. nitiv In ceea ce priveşte prelungi­
situaţie nu prea satis/âcâloai e în ce Poziţie combativă a fost luată şi Folosirea deplină a timpului de lu­ târli miniere Lupenl, bunăoară, sec­ Fotografierea unui schimb la lucrări­ paraţille capitale la puţul „Victoria- rea duratei de utilizare a materialu­
priveşte indicele de folosite a fondu­ împotriva maistrului Nicolae Bolea, cru este dc neconcoput fără aprovi­ toarele 5 pe de o parte ş1 7, 8 şl 9 le de pregătire scoate în evidenţă de unde ei ajung în imediata apro­ lui de susţinere, s-a acţionat mai a-
lui de timp Numărul absenţelor ne- care a învoit de la sine pe muncito­ zionarea lehnico-materialâ corespun­ pe dc altă parte, constituie exemple faptul câ pentru aprovizionarea cu piere a sectorului. Din incinta minei les pe direcţia introducerii pe scară
molivate a atins cifra de 000 zîle/om. rul Gheorghe Dupu pe timp de 7 zătoare a fiecărui loc de muncă. „Go­ concludente despre modul în care a- materiale şi vagonete goale echipa la puţ personalul va fi transportat largă a stîlpîlor metalici de diferite
Au avut loc abateri şi de la discipli­ zile. lurile" din aprovizionare atrag după provizionarea Influenţează direct a- are nevoie de 104 minute din timpul cu autocamioane. Astfel timpul de tipuri. Pe lingă reducerea consumu­
na tehnologică care au influenţat întreaga activitate desfăşurat A în ele stagnări, pierderi de timp şl, in supra procentului de utilizare a fon­ dc lucru. Situaţia este creată de fap­ transport al personalului se reduce lui specific de lemn, se exclud golu­
producţia cantitativ si calitativ. O a- vederea întăririi stării disciplinare la ultimă instanţă, realizarea urnii vo­ dului de timp. „Situat în imediata tul câ lemnul trebuie adus manual pe la mai m ult de jumătate. „Trans­ rile în aprovizionare deoarece sysţi-
lare stare de lucruri a determinat co­ uzina eocsochimicâ. a contribuit la lum ele producţie sub posibilităţile apropiere a puţului centru, străbătut o distanţă destul de mare cu căru­ portul materialelor însă ne pune nerea fiind asigurată pe timp înde­
mitetul de partid de la U C C. să des­ îmbunătăţirea indicelui de folosire a reale de calea principală de transport, sec­ ciorul şi apoi introdus în frontul de probleme deosebite — ne relata in­ lungat se poate aduce din vreme ma­
făşoare o muncă politică susţinută fondului de timp. In cele opt luni Arest lucru iese pregnant in evi­ torul 5 dispune de condiţii optime lucru, câ vagoanele trebuie şi ele ginerul Ludovic Fejeş — deoarece terialul pe care minerii să-l aibă la
pentru remedierea stărilor do lucru. din anul curent acest indice a fost dentă în exploatările miniere, unde de aprovizionare şi deci, de posibili­ împinse Ia gura de încărcare de că­ trebuie sâ reducem timpul de ma­ indemînâ.
Inlr-una din şedinţele largi Ic ale de 90,08 la sulă. aprovizionarea defectuoasă poate du­ tatea reducerii complete * pierderilor tre mineri. Aceasta pentru câ, fiind nevră şi să asigurăm minerii la timp
Rezolvarea problemelor dc natură
comitetului de partid s-a pus în dis­ — Este un procent care nu ne poa­ ce nu numai Ia nerealizarea produc­ de timp provocate de lipsa materiale­ lucrare „în fund de sac", nu este cu materialul rulant. In acest scop tehnică şi organizatorică va face ca şi
cuţie problema disciplinei în uzina te mulţumi, precizează Iov Solomon tivităţii planificate, ci şi la parali­ lor sau a vagonetelor goale" — spunea permisă decit intrarea locomotivelor au fost create dublaţii care asigură
eocsochimicâ. Concluzia reieşită a- Sălăjan. Tocmai de aceea, comitetul zarea activităţii productive a unor tovarăşul Ludovic Fejeş, inginer şef prevăzute cu instalaţii antigrizutoase gararea vagonetelor goale, flux con­ în acest sector îndepărtat pierderile
râta câ nu toate organizaţiile de de partid a indicat organizaţiilor de fronturi de lucru. Strict legat dc c- adjunct cu problemele de producţie De multe ori însă, materialele şi va- tinuu de transport şi crearea unui de timp sâ fie considerabil reduse.
partid de aici au militat, pentru pre­ bază, în special celor de la secţia xecutarea corectă a susţinerii locului de la E M. Ldpeni. Acest lucru este gonetele sosesc cu întîrziere, deoare­ stoc. tampon de vagonete care sâ Efectul imediat al utilizării raţionale
venirea şi combaterea abateri 1 or dis­ cocsificare unde indicele de folosire de muncă şi de evacuarea matei laiu­ evidenţiat, de altfel de depăşirile de ce, de la puţ şi pînâ în sector trebuie permită încărcarea încă de la înce­ a timpului de lucru, la care va con­
tribui şi aprovizionarea corespunză­
ciplinare. In organizaţia dc ba­ n fondului de timp este mai scăzut lui dciocat. minerul este pus in im­ plan înregistrate lună de lună dc sâ se parcurgă mai mult de 3 200 m. putul tăierii cărbunelui cu plugul.
ză din schimbul D abaterile unor sâ pună din nou în discuţia adunări­ posibilitatea de a-şi continua lucrul sectorul 5, depăşiri realizate cu aju­ Acestea fiind condiţiile, pentru re­ Au fost executate lucrări ce permit toare a locurilor de muncă, va fi
tovarăşi nu au fost combătute, îm­ lor generale probleme legale de dis­ dacă nu are asigurat lemnul pentru torul unor mijloace moderne de ex­ ducerea timpului de aprovizionare extinderea zonei de activitate a lo­ creşterea productivităţii muncii.
potriva lor nu s-a creat acea opinie ciplina de muncă şi tehnologică, fn susţinere şi vagonetele goale. Pre­ ploatare, dar care impuneau trans­ s-a acţionat pe două direcţii princi­ comotivelor electrice cu troley şi, a „Calculele arată câ la capitolul apro­
vizionare dispunem de
rezerve de
de masă care sâ curme din rădăcină luna septembrie organizaţiile de ba­ zenţa lor însă la locul de muncă este portarea cărbunelui şi suplimentarea pale şi anume : reducerea timpului celor Diesel. In faza următoare ur­ timp care ne vor permite ca in 1967
râul Acest lucru s-a râsfrînt si asu- ză şi-au prevăzut pentru adunările condiţionată de buna organizare a locurilor de muncă cu vagonete de transport a materialelor şi perso­ mează sâ se prelungească Jinia elec­ productivitatea muncii în sectorul 8
ra activităţii grupei sindicale şi or­ generale asemenea analize. activităţii de transport de la suprafa­ nalului şi prelungirea duratei de uti­ trică aeriană şi deci raza de acţiune sâ crească cu aproximativ 28 la sutâ-
ganizaţiei U.T.C. Desigur vor fi prilejuri bune de a \ goale. lizare a materialelor de susţlhere a locomotivelor electrice cu încă a ţinut să precizeze Inginerul şef cu
Pentru îmbunătăţirea muncii dc lua atitudine împotriva unor abateri ţă şi din subteran, de depărtarea la Sâ analizăm însă felul cum sînt 1.000 nv, sâ creăm încă două stocuri problemele de producţie de la Lu­
viilo r comitetul de partid a stabilit şi a găsi noi rezerve în vederea uti­ care se situează locul de muncă de aprovizionate locurile de muncă din Pentru ca m inerii sâ parcurgă dis­ tampon de vagonete la puţul „Vic­ penl.
o serie de măsuri. Ca urmare s-au lizării cît mai bune a timpului de sursa de aprovizionare şi calea prin­ sectorul 8, unul din sectoarele si­ tanţa pînâ la locul de muncă într-un toria* şl in apropierea fronturilor de
organizat cu colectivul de muncă ex­ lucru. cipală de transport. In cazul Explou: tuate ia extremitatea zAcâmîntului. timp cit mal scurt, s-au executat re­ lucru*. Eficienţa acestor măsuri a S. POP
puneri cu caracter educativ privind
importanţa respectării disciplinei de V FUKIR
MASURI CE
La noi în turnătorie, ponderea mai Am organizat apoi fn fiecare schimb reparării lor si manopera necesară juns este eliminat deoarece avem trei
mare a timpului de luci u revine ope­ cile o echipă caic răspunde dc dez­ acestei operaţii au fost reduse la ju- freze dintre care două sînt totdeauna
raţiilor de formare, elaborare, turna­ baterea formelor turnate şi asigura­ mâlale. de rezervă
re şi curăţare. Asupra lor ne-am în­ rea schimbului următor cu cel puţin O dată cu creşierea frontulu i;de lu­ Sâ analizăm acum efectul final al
dreptat maî m ult atenţia, urmărind douâ-liei perechi de rame. cru la formare s-a impus şi mărirea măsurilor de care am vorbit. In pri­
două lucruri esenţiale : reducerea Efectul acestei măsuri sc vede în spaţiului de turnare, deoarece aici se mele opt luni ale anului trecut am
timpului la fiecare operaţie, fără di­ primul rînd la formare, de unde ple­ pierdea prea mult timp cu eliberarea înregistrat o depăşire de plan de
minuarea calităţii produselor turna­ cau mai rnulle neajunsuri care influ­ spaţiului şi asamblarea altor forme. 536.9 tone. Cu toate câ sarcinile de
te. şi folosirea deplină a tuturor for­ enţau toate fazele de lucru. Mai îna­ Ca acest timp sâ fie „recisligat" o- plan din acest an sînt sporite, tot în
ţelor existente in scopul realizării inte, fiecare echipă de formare tre­ peraţia respectivă se făcea cu mai primele opt luni, am realizat o de­
integrale a sarcinilor sporite de plan. buia sâ lase un minim do rame pre­ pnţ\n?i grijă şi control. De aceea, cu păşire mai mare cu 1273,7 tone şl O
Fontă mai multă puteam produce, gătite pentru schimbul următor,. U- forţe proprii, am terminat în prima economie de 45 289 ore efectiv lu­
dată fiind capacitatea şi productivi­ neori se făcea acest luciu, alteori nu. jumătate a anului curent lucrările de crate.
tatea mate a cubilourilor noaslre. In ultim ul caz, la începerea lucrului, extindere a groapei de turnare. Ce Rezervele în această direcţie însă
Ele funcţionau însă, de multe ori, cu formatorii pierdeau mult timp cu am cîştigat ? Fiecare schimb are a- nu s-au epuizat. Mă gindesc la cele
opriri fiindcă nu puteam asigura for­ pregătirea ramelor Acum însă. eli- cum posibilitatea sâ execute cel pu­ 57 de cazuri de absenţe nemolivate
mele asamblate pentru turnare Ca sâ minîndu-se pierderile de timp cau­ ţin trei forme in plus faţă de perioa­ înregistrate în ultimele cinci luni
înlăturăm acest neajuns trebuia sâ zate de pregătirea ramelor, formato­ da anterioară, sâ le controleze cu a- care pătează rezultatele bune pe care
luăm o serie de măsuri care să asi­ rii au posibilitatea sâ lucreze mai tenţic sporită la asamblare şi sâ le le-ani obţinut pînâ acum. Trebuie sâ
gure simultan efecte sporite la toate mult. loarne în g rijit (ceea ce se resimte urmărim în continuare folosirea efi­
operaţiile procesului tehnologic. Posibilităţile sporite de lucru ale direct în calitatea bună a lingoliere- cientă a timpului de lucru la toate
In acest fel. prin fonduri de mica formatorilor au fost mult influenţate lor), fără sâ mai creeze greutăţi locurile de muncă, pe toate fazele
mecanizare, am introdus anul trecut şi de folosirea modelelor metalice. schimbului următor. Suferea însă rit­ procesului tehnologic şi sâ-i cointe­
trei graifere monocablu la evacuarea Încă în 1964 am făcut încercări cu micitatea producţiei livrate din cauza resăm mai mult pe oameni în aceas­
amestecului vechi de la dezbatere şi un astfel de model Rezultatele fiind strangulării la prelucrare. Maşina de tă direcţie.
curăţare. Operaţia respectivă se exe­ bune, anul trecut am extins acest frezat nu putea fi folosită la capa­
sistem, asigurînd cel puţin 3 modele ing. CALINAT HARANGUŞ
cuta înainte de cel puţin zece oa­ pe schimb. Acum, la extragerea mo­ citatea ei maximă deoarece aveam o adjunctul şefului secţiei turnăto­ Reparaţiile executate în mod operativ şl de bună calitate, de către electricianul Laurian Romoşan, de
meni, iar acum, de numai trei oa­ delului, formele nu se mai deterio­ singură freză şi se pierdea timp cu ria de iingotiere do la Uzina la FC. Orâştie, contribuie nem ijlocit la creşterea timpului de funcţionare a maşinilor ce le are în supra­
meni şi într-un timp mai scurt. rează ca înainte, iar timpul afectat recondiţionarea ei. Acum acest nea­ „'Victoria" Călan veghere,