Page 83 - Drumul_socialismului_1966_09
P. 83
rH \J tl\A A
D R U M U L S O C IA L IS M U L U I 3648
Primirea de către tovarăşul Gheorghe Cioară
a secretarului de stat
pentru comerţul exterior al Franţei
(Urmare din pag. a ba) Athenee Palace. Au participat Emil
Drăgânescu, m inistrul energiei elec-
schimburile comerciale dintre Repu Irice, Pompiliu Macovei, preşedinte
blica Socialistă România şi Republi le Comitetului de Stat pentru Cultu
ca Franţa, precum şi cu unele state ră şi Artă, Victor Ionescu, preşedin
africane. tele Camerei de Comerţ, adjuncţi al
Protocolul a fost semnat de m i m inistrului comerţului exterior, func
nistrul comerţului exterior al Repu ţionari superiori din Ministerul Afa
blicii Socialiste România. Gheorghe cerilor Externe şi alte persoane ofi
ciale.
LUCRĂRILE SESIUNII Sosirea tovarăşului MANEVRELE Cioară, şi de secretarul de stat pen Cioară şi Charles de Chambrun, a*
Gheorghe
dejunului
, In tim pul
comerţul
tru
exterior al Franţei.
Charles de Chambrun.
Din partea
Corneliu Mănescu M flLITARE Republicii Congo (Brazzaville) a sem rostit toasturi. Apreciind re zu lta t^
le tratativelor ce au avut loc. vor*
nat dl. Michel Gami.
ADUNĂRII GENERALE la New York VLTAVA xandru Albescu, adjunct al m inistru bltorii au exprimat convingerea că
La solemnitate au participat Ale
protocolul semnat va
contribui la
dezvoltarea în continuare a relaţii
lui comerţului exterior, funcţionari
superiori din acest minister şi din lor economice dintre România şl
M inisterul Afacerilor Externe, pre Franţa.
drei Gromîko a arătat că soluţia a-
NEW YORK 23. — Trim isul spe
membri al misiunii permanente a
A 0. N. U. cestei probleme este Indicată In pro cial Agerpres, Nicolae Ionescu, României la O.N.U., ziarişti. cum anunţă agenţia CTK, în Repu cum şi membrii delegaţiilor celor In dupâ-amiaza aceleiaşi zile. am
(Agerprea). — După
PRAGA 23
.
$r
două ţări. Au fost de fată Jean Louls
gramul
de
prezentat
guvernul
Răspunzând, pe aeroport, întrebă
transmite : Joi seara a sosit la New
R. D. Vietnam şi Frontul Na York m inistrul afacerilor externe rilor ziariştilor, ministrul afacerilor blica Socialistă Cehoslovacă ru luat Pons, ambasadorul Franţei la Bucu basadorul Franţei la Bucureşti, Jean
sfirşit manevrele m ilitare Vltava,
reşti şi membri ai ambasadei.
l/ouis Pons, a organizat un cocteil în
ţional de Eliberare din Viet al Republicii Socialiste România, externe al României a declarat că la care au participat trupe din R.S. După semnarea protocolului minis saloanele ambasadei, iar seara a ofe
NEW YORK 23. — Trim isul spe namul de sud. El comportă în Corneliu Mănescu, şeful delegaţiei sarcina cea mai importantă a actua Cehoslovacă, R.D. Germană, R.P. trul Gheorghe Cioară a oferit o ma rit un dineu.
cial Agerpres, N. Ionescu, transmi cetarea necondiţionată a bombardă române la cea de-a X X I-a sesiune lei sesiuni este să realizeze paşi Ungară şi U.R.SS. să oficială în saloanele hotelului (Agerpres)
te r In cadrul lucrărilor celei de-a rii teritoriului R.D. Vietnam, retra a Adunării Generale a O.N.U. înainte In ce priveşte problemele a Intr-o declaraţie făcută presei la
21-a sesiuni a Adunării Generale a gerea din Vietnamul de sud a tutu Pe aeroportul Kenncdy, m inistrul căror soluţionare este cerută de toa terminarea manevrelor, general ma
O.N.U., vineri dimineaţa au conti ror forţelor armate ale Statelor Uni de externe al României, însoţit de te popoarele : probleme care privesc ior F. Sadek. locţiitor al m inistrului
nuat dezbaterile generale. Cu acest te şi ale aliaţilor lor, acordarea po Mircea Maliţa, adjunct al m inistru pacea, securitatea, dezarmarea gene apărării naţionale al R. S. Ceho
prilej, au urcat la tribuna O.N.U. sibilităţii poporului vietnamez de lui afacerilor externe, a fost întîm- rală. ' slovace a arătat că scopul manevre
rea acţiunilor m ilitare comune ale Conferinţa Generală a A.I.E.A.
şefii delegaţiilor Guatemalei, Ca a-şi rezolva singur problemele sale pinat de Gheorghe Diaconescu, am După părerea noastră, a spus Cor lor — coordonarea şi perfecţiona
nadei şi U.R SS. interne. Agresorul a venit în Viet basador, reprezentantul permanent neliu Mănescu, condiţia principală
nam, agresorul trebuie să plece — pentru realizarea acestor progrese
In intervenţia sa, ministrul de ex a declarat , ministrul de externe al al ţării noastre la O.N.U., Pelre Bă- trupelor celor patru, armate parti
terne al Guatemalei, Emilio Are- lăceanu, ambasadorul României la o constituie respectarea principiilor cipante — a fost îndeplinit. Timp V1ENA 23. — Corespondentul A- membre, delegatul român a propus
nales, a subliniat printre altele că Uniunii Sovietice. Washington, şefi ai m isiunilor per cartel O.N.U., respectarea dreptului de 3 zile au fost făcute antrena gerpres P. Slăncoscu, transmite: A să se studieze posibilitatea fixă rii u-
ţara sa doreşte să menţină relaţii In cuvîntarea sa, A. A. Gromîko manente ale ţărilor socialiste la fiecărui popor de a-şi hotărî sin mente de dislocare operativă de zecea sesiune anuală a Conferinţei nor manifestări de o importanţă mar
cu toate statele reprezentate în or a prezentat Adunării Generale trei O.N.U., şeful protocolului O.N.U. gur soarta, fără nici un amestec trupe la mari distanţe, de forţare Generale a Agenţiei Internaţionale jorâ în momentul de faţă (cum ar fi
ganizaţia Naţiunilor Unite şi în or propuneri cuprinse în proiecte de Au fost, de asemenea, prezenţi, străin. Delegaţia română, m ilitînd a unor rîurl, de folosire a unităţilor pentru Energia Atomică (A.I.E.A.) simpozionul privind caracteristicile
ganismele sale şi consideră că toate rezoluţii ale Uniunii Sovietice. Una membrii delegaţiei române la sesiu consecvent pentru apărarea acestor de desant aerian. Manevrele, a spus îşi continuă lucrările în şedinţe ple tehnico-economice âle utilajelor cen
ţările trebuie să fie reprezentate în din rezoluţii se referă la desfăşura principii, se va strădui să-şi aducă el, au demonstrat că trupele dis nare şl pe comisii. Vineri dimineaţa tralelor electro-nucleare) Ia odată mat
O.N.U, Referindu-se la problema rea îndeplinirii declaraţiei cu p ri nea a XX I-a a Adunării Generale, contribuţia. pun de o puternică tehnică moder au început discuţiile în Comisia pen apropiată. Ţinem să subliniem din
dezarmării, el şi-a exprimat păre vire la inadmisibilitatea amestecului nă pe care o folosesc cu măiestrie. tru program, acţiuni tehnice şi buget. nou, a spus vorbitorul, importanţa
rea că «deşi rolul ţărilor mici pare în treburile interne ale statelor, cu Mareşalul A. Greciko, comandan In legătură cu programul A I.E.A. pe crcscindâ pe care agenţia trebuie s-o
lim itat în această problemă, trebuie privire la apărarea independenţei si Vizita parlamentarilor români tul suprem al forţelor armate unite urm ătorii doi ani, au luat cuvîntul acorde pregătirii de cadre în special
exercitate presiuni asupra marilor suveranităţii lor. Ea cerc să înceteze ale statelor participante la Tratatul delegaţi din S.U.A., Iran. Tndia, în domeniul energeticii nucleare.
puteri pentru a le determina să pă de urgenţă amestecul în treburile de la Varşovia, a declarat unui co Australia, România, Congo (Kinsha Oprindu-se asupra prevederilor din
şească pe un drum care să între interne ale statelor şi popoarelor, respondent al agenţiei CTK că ma sa), Bielorusia. program privitoare la aplicaţiile ra
rupă cercul vicios al cursei înar cheamă toate statele şi popoarele în Cehoslovacia nevrele au constituit punctul cul In cuvîntul său. prof. Ion Ursu, ri io-izotopilor în diferite domenii, de
mărilor". M inistrul guatemalez s-a să îndeplinească cu stricteţe toate minant al pregătirii trupelor parti membru corespondent al Academiei legatul român a menţionat că ar tre
pronunţat oentru o reducere a stocu obligaţiile potrivit Cartei O.N.U. şi PRAGA 23. — Trim isul special cipante. care au dat dovadă de o Republicii Socialiste România, pro bui acordată o importanţă mai mare
rilor de arme nucleare, încheierea prevederile declaraţiei cu privire la liste România, contactele avute cu înaltă pregătire de luptă. rectorul Universităţii din Cluj. a ară folosirii izotopilor radioactivi în in
unui tratat cuprinzător de interzi neamestec şî condamnă toate for Agerpres, Mircea Moarcăş, transmi deputaţi, fruntaşi ai vieţii publice, tat că delegaţia română consideră că dustrie Arătînd însemnătatea pe care
te : Vineri la amiază, preşedintele
cu conducători de mart întreprin
cere a experienţelor nucleare şi a mele de amestec. Adunării Naţionale a Republicii So deri economice şi instituţii cultu proiectul de program al A.I.E.A. pen o capătă metoda folosirii izotopilor
sp rijin it propunerea privind denu- Un al doilea proiect de rezoluţie cialiste Cehoslovace, Bohuslav Las- rale, schimburile de inform aţii care tru următorii doi ani a fost întocmit stabili, delegatul român a sugerat ca
clearizarea Am ericii Latine. propune ca toate statele care au tovicka, a oferit un prinz oficial în au avut loc au contribuit Ia adîn- întrevedere cu grijă, ţinîndu-se seama atît de po în programul de bază al Agenţiei să
M inistrul de externe al Canadei, baze pe teritoriul statelor indepen cinstea delegaţiei M arii Adunări cirea în continuare a tradiţionalei sibilităţile Agenţiei, cît şi de rolul pe figureze şi domeniul cercetării şi a-
Paul M artin, abordînd o serie de dente sau pe teritoriile dependente Naţionale a Republicii Socialiste prietenii româno-cehoslovace. care organizaţia trebuie să-l joace în plicaţiilor izotopilor stabili.
aspecte ale relaţiilor economice in din Asia, Africa şi America Latină România, condusă de Avram Bu- Cu acest prilej, conducătorul de W. Gomulka-Gus Hali dezvoltarea colaborării internaţiona In încheierea intervenţiei .sale,
ternaţionale, a arătat, printre altele, să lichideze de urgenţă aceste baze naciu, preşedintele Comisiei consti legaţiei române, în numele preşedin le. Refleclînd cu fidelitate situaţia prof. Ion Ursu a spus : Ţinînd sea
că progresul înregistrat în acordarea şi să nu le mai creeze pe viitor. tuţionale a M.A.N., care se află în telui M arii Adunări Naţionale a Re actuală în domeniul folosirii în sco ma de rezultatele pozitive obţinute
de asistenţă ţărilor în curs de dez Cel de-al treilea proiect de re Cehoslovacia. publicii Socialiste România, Ştefan VARŞOVIA 23 (Agerpres). — La puri paşnice a energiei nucleare în pînă acum, ne exprimăm convinge
voltare este insuficient. zoluţie prezentat de A. A. Gromîko In tim pul prinzului, care s-a des Voitec, a invitat pe preşedintele 22 septembrie, Wladvslav Gomulka, lume. programul cuprinde, ca o pro rea că ducerea la îndeplinire a pro
In continuare a luat cuvîntul mi abordează unele aspecte ale dezar făşurat Intr-o atmosferă de caldă Adunării Naţionale Cehoslovace, prim-secretar al C.C. al P.M.U.P., blemă majoră, energetica nucleară. gramului pe care îl adoptăm va con
nistrul de externe al Uniunii Sovie mării nucleare, arâtînd că armele prietenie, Bohuslav Lastovicka şi Bohuslav Lastovicka, să facă o v i a avut o întrevedere cu Gus Hali, Arâtînd că specialiştii Agenţiei au stitui un nou pas înainte în activi
tice, Andrei Gromîko. Făcînd o tre nucleare creează o primejdie pentru Avram Bunaciu, au rostit toasturi. zită în România, în fruntea unei de secretar general al P.C. din S.U.A., reuşit să sesizeze acele aspecte ale
cere în revistă a principalelor aspec Scoţînd în evidenţă importanţa legaţii parlamentare cehoslovace. In care se află în vizită în R.P. P0I9 - energeticii nucleare care interesează tatea Agenţiei.
te ale vieţii politice internaţionale, securitatea tuturor statelor şl frî- schimburilor interparlamentare în vitaţia a fost acceptată cu satisfac nâ. Cu acest prilej au avut loc cori în cea mai mare măsură statele Lucrările Comisiei continuă
el s-a oprit, în special, asupra pro nează realizarea dezarmării generale tre cele două ţări, ş( a dezvoltării ţie. vorbiri referitoare la probleme de
blemelor privind agresiunea S.U.A. şi totale. interes comun pentru cele două
în Vietnam, dezarmarea, desfiinţa Joî seara, Comitetul general al lor, vorbitorii au subliniat că ac In cursul dim ineţii de vineri, partide. Ambele partide au condam
vizitat studiourile de j nam, exprimîndu-şi sprijinul deplin Dezbaterile Consiliului
rea bazelor m ilitare de pe teritorii Adunării a terminat repartizarea pe tuala vizită a delegaţiei M arii Adu membrii delegaţiei parlamentare nat agresiunea americană în Viet-
străine, lichidarea colonialismului şi nări Naţionale a Republicii Socia- române, au
film e cehoslovace „Barrandov" din
rasismului, relaţiile economice inter comitete a punctelor de pe ordinea Praga. faţă de lupta dreaptă a poporului
naţionale. de zi a sesiunii. Adunarea Genera l vietnamez.
Condamnînd agresiunea S.U.A. în lă se va întruni sîmbâtă dimineaţa pentru comerţ şi dezvoltare
Vietnam şi subliniind că «fiecare în şedinţă plenară pentru a lua în Declaraţiile
iniţiativă pe care Washingtonul o discuţie şi a adopta recomandările Lupte puternice în Kisangani (Congo)
califică «de pace" este urmată de o care îi vor fi prezentate în legătură lui McNamara GENEVA 23 — Corespondentul A- ţiei române, Titus Crislurcanu. Vor
nouă escaladare a agresiunii11, An cu desfăşurarea lucrărilor sesiunii. gerpres, Horia Liman, transmite : Joi bitorul a insistat asupra necesităţii
KINSHASA 23 (Agerpres)..— Ora lui. Agenţia France Presse relatează seara, participanţii la cea de-a 4-a ca U.N.C.T.A.D. să aibă competenţa
WASHINGTON 23 (Agerpres). — şul Kisangani. fost Stanleyville, ca că toate comunicaţiile între Kinshâ- sesiune a Consiliului pentru comerţ şi să dispună de mijloacele care să-i
M inistrul apărării al S.U.A., Robert pitala regiunii Orientale, este de v i sa şi Kisangani sînt întrerupte. Po şi dezvoltare au dezbătut un proiect îngăduie să se ocupe de problemele
Interviul deputatului francez McNamara, a anunţat joi în cadrul neri dimineaţa teatrul unor puterni triv it aceleiaşi agenţii, jandarmii re de rezoluţie intitulat internaţional". dreptului comercial internaţional.
„Dezvoltarea
dreptului comercial
unei conferinţe de presă că guver
Astfel, organizaţia va putea acorda
Uell au aruncat în aer podul Tshopo.
ce lupte între forţele armate ale ge
nul american a hotârît să facă o co neralului Mobulu şi foştii jandarmi Ultimele ştiri sosite din capitala con La originea acestui proiect se află asistenţă pentru crearea de condiţii
propunerile făcute de delegaţia ro
Influenţa acestor blocuri pe arena
mandă suplimentară de 280 de a-
J. diamant Internaţională, a declarat el. In ceea vioane — tactice în cursul anului fis katanghezi care au refuzat în u lti goleză atestă că rebelii katanghezi mână în şedinţa plenară a Consiliu mai favorabile comerţului mondial
şi pentru sprijinirea mai ales a ţâ
ce o priveşte, Franţa a făcut deja cal 1968-1969, al căror cost se va ri mele zile să-se supună ordinelor ve continuă să controleze aeroportul lui din 6 septembrie şi în şedinţa rilo r în curs de dezvoltare, în efor
multe pe această cale şi prin a- dica la aproxim ativ 700 milioane do nite de la Kinshasa, capitala Congou-. Kisangani. din 13 septembrie a Comitetului nr. turile depuse pentru dezvoltarea eco
MOSCOVA 23 (Agerpres). — ceasta şi-a demonstrat ataşamentul lari. El a precizat că cea mal mare 1 al sesiunii, în care se subliniază nomică şi creşterea ponderii lor în
Jean Chamant, vicepreşedinte al faţă de cauza asigurării unei destin necesitatea ca U N.C.T.A.D. să se o- schimburile internaţionale.
Adunării Naţionale a Franţei, con deri a încordării pe o perioadă în parte a acestor avioane suplimenta cupe, în afara problemelor înscrise Proiectul de rezoluţie s-a bucurat
ducătorul delegaţiei Comisiei pen delungată. re va fi afectată marinei americane, pe ordinea de zi. şi de aspectele ju ri de un deosebit interes în plenară.
tru afacerile externe a Adunării In legătură cu securitatea euro care a suferit cele mal mari pier V I E T N A M dice ale comerţului internaţional. In S-a hotârît ca, dată fiind impbrtanţa
Naţionale, care a făcut o vizită în peană, Chamant a arătat că, pentru deri în Vietnam. urma discuţiilor purtate cu diferite lui, să fie inclus în preocupările ce
U.R.S.S., a acordat un interviu u- a nu se mai repeta tragedia celui delegaţii, alţi 33 de coautori s-au a- lei de-a 5-a sesiuni a Consiliului pen
nui corespondent al ziarului «Iz- de-al doilea război mondial, trebuie McNamara a afirm at că bugetul SAIGON 23 (Agerpres) — imediate ale Saigonului. După cum sociat proiectului. tru comerţ şi dezvoltare. De aseme
vestia* în care a împărtăşit impre recunoscută existenţa celor două m ilitar al S.U.A. pentru anul 1967- In ultimele 24 de ore forţele pa anunţă agenţia France Presse. nu In şedinţa plenară de vineri di nea. s-a holărît ca proiectul de re
siile culese în tim pul vizitei şl a Germanii. Sîntem pentru unificarea 1968 a fost alcătuit pe baza Ipotezei triotice sud-vietnameze au organizat mai în cursul nopţii de miercuri spre mineaţa, proiectul de rezoluţie a fost zoluţie sâ fie adus la cunoştinţa ac
vorbit despre problemele care au Germaniei, a declarat el, dar acest că operaţiunile m ilitare în Asia de o serie de atacuri în îm prejurim ile joi patrioţii au atacat două posturi prezentat de delegaţia Uruguay-ulul. tualei sesiuni a Adunării Generale
făcut obiectul convorbirilor In Uniu proces nu trebuie să devină cauza ale trupelor saigoneze dislocate în A luat apoi cuvîntul şeful delega a Organizaţiei Naţiunilor Unite.
nea Sovietică. unui nou co n flict; popoarele Eu sud-est vor continua pînă la 31 Iu jurul oraşului şi au făcut să explo
Referindu-se la căile prin . care ropei vor să trăiască în bună veci nie 1967. El a recunoscut însă că deze un depozit de carburanţi la
ţările pot aduce o contribuţie dem nătate cu o Germanie paşnică. Crea s-ar putea ca aceste previziuni să se Nha Be, o suburbie a capitalei. For
nă la destinderea încordării Inter rea unei asemenea Germanii trebuie dovedească a fl greşite, şl războiul ţele saigoneze au suferit pierderi şi Delegaţia sindicală
naţionale, J. Chamant a arătat că! să se bazeze, după părerea Franţei, să continue şi după această dată, din pagube materiale.
una dintre acestea este retragerea pe două g a ra n ţii: în prim ul rind, Totodată, se anunţă că în zorii zi
din blocurile militare, care sînt o recunoaşterea frontierelor de pe care cauză guvernul a hotârît să re lei de joi o unitate a partizanilor a
urmare şi un m ijloc de menţinere Oder-Neissc; în al doilea rînd re vizuiască unele din programele sale atacat cu tir de morliere localitatea română în R. P. Ungară
a războiului rece. Trebuie redusă nunţarea la arma nucleară. de înarmare. Camau, reşedinţa provinciei An Xu-
yen.
BUDAPESTA 23 — Coresponden format pe membrii delegaţiei sindi
tul Agerpres, A. Pop„ Iransm ite: cale române despre activitatea comi
Grave incidente între studenţi şi politie După cum anunţă agenţia VNA, dicatelor din România, condusă de tetului sindical din uzină.
Delegaţia Uniunii Generale a Sin
HANOI 23 (Agerpres). —
delegaţia sindicală
Dupâ-amiazâ,
Constantin Drăgan, preşedintele Con
forţele armatei vietnameze au dobo-
rît in ultimele zile alte opt avioane siliului Central al Uniunii, care face română a vizitat fabrica de textile
şi piele sintetică din localitate. Nan-
RIO DE JANEIRO 23 (Agerpres). semn de protest împotriva recentelor In oraşul Salvador, capitala sta americane. Astfel, şase avioane au o vizită de prietenie în R. P. Unga dor Ankovich, directorul fabricii, a
Tensiunea politică din centrele u- arestări în rîndul studenţilor de la tului Bahia, poliţia a intervenit îm fost doborîle deasupra provinciei ră, a fost vineri oaspetele uzinei de vorbit oaspeţilor despre dezvoltarea
niversitare braziliene continuă să facultăţile din Sao Paulo, Belo Ho- potriva participanţilor la un marş al Nghia Lo, un altul — de tipul «F- vagoane din oraşul Gyor. Ede Hor- întreprinderii şi despre sarcinile care
crească. In mai multe centre univer rizonte şi Rio de Janeiro. studenţilor, arestînd aproximativ 100 105' — deasupra provinciei Quang vath, directorul uzinei, a prezentat stau în prezent în faţa colectivului ei.
sitare ale ţării s-au produs noi inci La Rio de Janeiro şi Belo Hori- de manifestanţi. In cursul incidente Binh. Iar cel de-al optulea deasupra oaspeţilor istoricul ei şi a relevat că
dente violente între studenţi şi poli zonle au fost mobilizate puternice lor au fost rănite grav 12 persoane. provinciei Nghe An. în prezent această uzină se numără In aceeaşi zi, Brutyo Janos, pre
ţie. Aproxim ativ 5.000 de studenţi au forte poliţieneşti pentru a împiedica Cercurile politice din Rio de Ja Numărul total al avioanelor ameri printre întreprinderile cele mai mari şedintele Consiliului Central al Sin
demonstrat în Piaţa Libertăţii din demonstraţiile. Cu toate acestea, a- neiro — relatează agenţia France cane doborîte pînă în prezent pe te din R. P. Ungară. dicatelor din R. P. Ungară a oferit
Sao Paulo cerind încetarea actelor proximativ 500 de studenţi din Rio Presse — au fost indignate de ştirile ritoriul R.D. Vietnam se ridică la In încheierea vizitei, Bela Gidro, un dineu în cinstea delegaţiei sindi
de violenţă din partea forţelor poli de Janeiro au organizat un m iting în privitoare I3 violenţele poliţiei împo 1 454. secretarul comitetului sindical, a in cale române.
ţieneşti. Coloanele de demonslranţi clădirea facultăţii de medicină în triva tineretului universitar. In mo
au fost atacate de poliţie care a fo timp ce pe străzile oraşului patrulau mentul de faţă, anunţă coresponden
losit bastoane de cauciuc şi grenade peste 2.000 de poliţişti. La Belo Ho- tul din Rio de Janeiro al agenţiei
cu gaze lacrimogene. Peste 200 de rizonte, poliţia a ocupat curtea U ni Prensa Latina, guvernul brazilian
studenţi au fost arestaţi. Clădirea versităţii federale a statului Minas studiază posibilitatea decretării stă R.D. VIETNAM. — Unul din 9 BUDAPESTA # ANKARA
Universităţii particulare Mackenzie rii de urgenţă în ţară pentru a con miile de ostaşi ai marinei m ili După vizita făcută în R.P. Bulgaria, Robert Winters, .La Ankara s-a anunţat oficial că preşedintele Turciei,
din localitate continuă să rămînă o- Gerats pentru a nu permite organi tracara valul crescînd al nemulţumi tare din R.D. Vietnam, veghind m inistrul comerţului al Canadei, a sosit joi seara în- Cevdet Sunay, va întreprinde o vizită în S.U.A., la în
cupată de cei 200 de studenţi, în zarea unui miting. rilo r studenţeşti. asupra teritoriului ţării. li-o vizită oficială în R.P. Ungară, Ja invitaţia minis ceputul lunii decembrie.
trului comerţului exterior, J. Biro.
9 GEORGETOWN
t ţ VARŞOVIA Comunicaţiile telefonice ale Guyanei cu Insulele Bar-
La 22 septembrie a luat sfîrşit la Varşovia sesiunea
Amănunte în legătură Comisiei mixte ilalo-polone. Cele două părţi au salutai bados au fost întrerupte ca urmare a ruperii cablului
dezvoltarea colaborării tehnice, industriale şi economi maritim, care leagă Guyana de aceste insule. Spre sur
ce dintre întreprinderile din Italia şi Polonia. prinderea celor care au ridicat cablul la suprafaţă, pen
cu zborul lui „Cosmos-122“ 9 NEW YORK tru a-1 lega, s-a constatat că ruperea s-a datorat „agre
99 '
Secretarul general al O.N.U., U Thant, a acceptai, în sivităţii" unu! peşte de mari proporţii.
MOSCOVA 23 (Agerpres) ne cea unde domneşte r.oap- TASS, directorul Centrului principiu, să asiste la conferinţa şefilor de state, mem
In cele aproape trei luni jea. Dc altlel, datele furniza hidrometeoro/ogic al U.R.S.S., bre ale O.U A., care va avea loc la 5 noiembrie la
care au trecut dc la lansarea te de „Cosmos-î 22“ despre profesorul V Bugaev, a de Addis Abeba. Invitaţia a fost adresată joi de secreta
satelitului artilicial al Pd- taifunurile „Alice", „ Cora*’ clarat că plasarea a trei-pa rul general adjunct a) acestei organizaţii, Mohamed
mini ului „Cosmos-122" aces şi „ Grace" au losl transmise tru satelifi meteorologici pc Sahnoun.
ta a funcţionat neîntrerupt de satelit tocmai datorită a- o orbită care depăşeşte dis
ca satelit meteorologic pen paraturii lui care funcţionea tanta de 600 kilometri vq 0 HONN
tru pronosticarea operativa ză pe baza razelor inlraroşii. permite îmbunătăţirea prog Cancelarul vesl-german, Ludwîg Erhard, se va în-
a timpului. Caracteristica ttlni cu preşedintele Johnson la Washington, luni şi
principala a acestui satelit Inlr-o convorbire cu un nozelor timpului pe citeva marţi, in vizita sa în Statele Unite, Erhard va fi înso
este, p o trivit.agenţiei TASS. ' orespondent al agenţiei zile tnainle. ţit de m inistrul de externe, Gerhard Schroder, de m i
aceea cd el poate obţine i- nistrul apărării, Kai Uwe von Hassel, precum şi dc
magînl televizate panorami Ludger Westrîck, fostul ministru cu însărcinări spe
ce cu ajutorul razelor intra- ciale.
roşii şi, simultan, date des ,.$urveyor-2“ s-a prăbuşit
pre temperatura suprafeţei O NEW YORK
Pdmîntulul; norilor, despre fnlr-un interviu acordat unor ziarişti la New Yorl
pierderile calorice afe supra pe suprafaţa Lunii ministrul economiei al Danemarcei, Ivar Norgaard, ;
feţei Pămtntulul şl despre declarat, că guvernul său va propune în curînd ca ţâ
radiaţia solară reflectată dc iile scandinave să adere la Piaţa comună.
globul pămlntcsc. Aparatele PASADENA 23 (Ager- 0.650 km la oră. zdrobindu-
care lucrează pe baza raze preş). — se complet, Sonda urma sd 9 OUAGADOUGOU
lor inlraroşii, instalate pe sa Vineri dimineala, sonda aselenizcze lin pc suprala(a Holărîrea adoptată miercuri de guvernul Voltei Su
telit, oferă posibilitatea ob lunară americană ,.Suiveyor- lunară pentru a lua o serie perioare de a interzice orice fel de activitate politică pc
REPUBLICA CUBA. — In portul Havana a început ţinerii unor imagini despre 2" s-a prăbuşit pe supraiafa de imagini ale acesteia, ne întreg teritoriul ţării «se încadrează printre măsurile JAPONIA. — Montarea elicei unuia dintre avioane
încărcarea unui vapor aparţinind liotei comerciale cu starea timpului alîl pe e- Lunii în apropiere de crate cesare viitoarelor zboruri ti restrictive anunţate la 19 septembrie", consemnează le fabricate în halele fabricii de avioane Komaki, a-
baneze, vasul ..El Jiguani" cu un tonaj de 13.000 tone. misfera unde este zi, cit $i rul Copernic, cu o viteză de mone In Litnă. agenţia France Presse. parţinînd Companiei Mitsubinshi, din Tokio.
Redacţia şl administraţia ziarului str Dr Petru Groza nr. 35. telefon 12 73, 15 85, 131! Ta xa plâtllâ lo numerar conform «Drobarll Direcţiei Generala P.T.T.R. — nr. 2G3 328 din 0 noiembrie 1949. - TtpamJ întreprinderea PoUgraflafi Hunedoara-De va.