Page 84 - Drumul_socialismului_1966_09

Bib.«ot^ca C e d r ii.- i

|J.m cd->ara-r>«''^ 1
PROLETARI OIM TOATE TARILE. UNTŢI-VA
Centenarul Academiei

Sesiunea generală

Sesiunea generală ştiinţifică, con­ te au relevat preocuparea oamenilor
sacrată Centenarului Academiei Re­ de ştiinţă pentru înfăptuirea progra­
publicii Socialiste România, s-a în­ mului unitar al cercetării ştiinţifice
cheiat sîmbătă la amiază. în perioada 1966—1970, elaborat de
La şedinţa de închidere au luat Consiliul National al Cercetării
parte tovarăşii Manea Măneseu, Ştiinţifice.
membru supleant al Comitetului In cadrul sesiunii preşedinţii sec­
Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., ţiilo r Academiei au evocat creaţia
Roman Moldovan, vicepreşedinte al şi tradiţiile şcolilor ştiinţifice ro­
Consiliului de M iniştri, preşedintele mâneşti, aif subliniat realizările ob­
Consiliului Naţional al Cercetării ţinute în anii construcţiei socialis­
Ştiinţifice, miniştri, conducători de mului şi perspectivele dezvoltării
instituţii centrale şi organizaţii ob­ ştiinţelor în Republica Socialistă
şteşti. România.
In cele patru zile, cit au durat
ANUL X V III. NR. .1649 DUMINICA 25 SEPTEMBRIE 1966 4 PAGINI — 25 BANI lucrările, au fost prezentate aproxi­ Concluziile sesiunii generale ştiin­
ţifice au fost prezentate de acad,
mativ 400 de comunicări, din toate Miron Nicolescu, preşedintele Aca­
domeniile ştiinţei. La elaborarea lor demiei, care, după cc a trecut în
au contribuit peste 1 000 de oameni revistă principalele probleme dez­
Anchetă la R, M. R. Hotărîrea Consiliului de Miniştri dc ştiinţă din institutele şi centrele bătute, a adus un omagiu înainta­
Academiei, din universităţi şi insti­
tute de învăţâmînt superior, din şilor ştiinţei şi c u ltu ri româneşti şi
a exprimat, în numele oamenilor
privind dezvoltarea producţiei institute de cercetare departamen­ partid şi guvern pentru sprijinul şi
(le ştiin(ă, recunoştinţa fată
de
tale, staţiunile experimentale şi la­
ELEVII DIN PROMOŢIA 1966 boratoarele uzinale din întreaga preţuirea acordată activităţii lor.
ţară. Alături de personalităţi mar­
Totodată, vorbitorul a relevat ho­
cante ale vieţii noastre ştiinţifice,
tărîrea oamenilor de ştiinţă şi cer­
sesiunea a reunit un mare număr cetătorilor din Academie, instituţiile
de tineri cercetători, schimbul de de învăţămînt superior, instituţiile
Consiliul de M iniştri a emis, (a Plata prestaţiilor de servicii pen­ mîine al ştiinţei româneşti si unităţile ştiinţifice departamen­
De fapt nu mai sînt de cind era în anul III. propunerea Uniunii Naţionale a tru producerea de pîine şi a celor­ Sesiunea a prilejuit un bogat bi­ tale de a intensifica activitatea de
elevi. De mai bine de Mie îmi place meseria t r * v " . . * Cooperativelor Agricole (le Produc­ lalte sortimente de panificaţie se lanţ al activităţii ştiinţifice şi în cercetare în scopul creşterii contri­
două luni, mai precis de strungar, ele aceea ţie, o hotărîre privind dezvoltarea va face în natură sau in bani, po­ acelaşi timp a evidenţiat sarcinile buţiei ştiinţei româneşti la înfăp­
de la absolvirea Şcolii am căutat să-i insuflu producţiei de pîine în comune. Po­ triv it specificului local şi cererii de viitor ale cercetării, in strinsă tuirea politicii partidului de con­
profesionale din Sime­ şi „mezinului" dragoste triv it hotărîrii, cooperativele agri­ beneficiarilor. legătură cu cerinţele actuale ale struire a socialismului şi comu­
ria, au intrat în rindul pentru meseria care şi-a cole de producţie şi organizaţiile Cantităţile de griu sau de făină dezvoltării economici şi culturii in
muncitorilor. Este ade­ ales-o. Zilnic îi arătam cooperaţiei de consum sînt autori­ primite ca plată a prestaţiilor de ţara noastră. Comunicările prezenta­ nismului in patria noastră.
vărat, deocamdată sînt cum se citeşte un desen, zate să înfiinţeze brutării în comu­ servicii de către brutăriile C.A P.
cei mai tineri munci­ cum trebuie fixate pie­ nele în care nu există asemenea u- sau ale cooperaţiei de consum sînt
tori, sînt „mezini", în­ sele in maşină, cum nitâţi. scutite de impozite pe circulaţia
cepători in ale mese­ trebuie întreţinută şi Organizaţiile cooperaţiei dc con­ produselor. Din aceste cantităţi bru­
riei, mîine insă, după exploatată maşina pe sum pot înfiinţa brutării în comu­ tăriile cooperativelor agricole de
ce vor dobîndi experien­ care lucrează, îl pu­ nele în care adunările generale ale producţie voi* putea fabrica produ­
ţă, se vor număra prin­ neam sâ confecţioneze cooperativelor agricole de produc­ se de franzelărie care se vor vinde
tre cei mai destoinici. singur piese mai sim­ ţie au luat hotărîrea de a nu în­ numai în magazinele cooperaţiei
Pînâ atunci va trebui ple, apoi piese mai com­ fiinţa brutării proprii. Pentru folo­ de consum, potrivit reglementărilor
sâ mai străbată un a- plicate. Eu îl suprave­ sirea raţională a capacităţilor de în vigoare. De asemenea, brutăriile
nume drum. Lungimea gheam şi interveneam producţie se recomandă construirea organizaţiilor cooperaţiei de con­
acestuia depinde de mo­ cînd găseam necesar. A- sau amenajarea de brutării şi prin sum vor putea fabrica produse de
dul cum ei se vor stră­ şa, pe zi ce trecea, asocierea a două sau maj multe panificaţie din cantităţile de griu
dui să-şi însuşească a căpătat încredere în C.A P. din aceeaşi comună sau din şi făină primite ca plată a prestă­
măiestria profesională, de forţele lui. Acum lu­ comune apropiate. Brutăriile coope­ rilor (le servicii, care se vor scade
felul cum colectivele de crează ca un „bătrîn". rativelor agricole şi cele ale coo­ din cantităţile de griu şi făină re­
muncă în mijlocul căro­ Sînt mîndru de el. peraţiei de consum vor asigura pro­ partizate din fondul central.
ra lucrează, conducerea Dumitru Măruţ, şeful ducţia de pîine şi de alte sortimente Prin hotărîre sînt stabilite, de a-
întreprinderii, organiza­ sectorului cazangerie ; de panificaţie din materia primă semenea, sarcini ce revin unor m i­
ţia U.T.C. se vor preo­ Din promoţia 1966 a- adusă de consumatori Pentru sa­ nistere care vor contribui la reali­
cupa de îmbogăţirea cu­ vem în sector 17 elevi: lariaţi, pensionari, membrii fa m ilii­ zarea şi buna desfăşurare a activi­
noştinţelor lor. Un în­ au fost repartizaţi să lor acestora şi cantine, brutăriile tăţii brutăriilor săteşti.
ceput in această direc­ lucreze în brigăzi bune, vor fabrica pîine din făină reparti­
ţie s-a şi făcut. Care conduse de comunişti cu zată din fondul central. (Agerpres)
sînt rezultatele, ce mă­ experienţă în muncă ca
suri mai trebuie să se Gheorghe Bătrina, Tra-
întreprindă pentru ca ian Irimie, loan G iur­
proaspeţii a b s o l v e n ţ i giu, Ioan Neamtu ş. a. Delegaţia de specialişti din R. P. Ungară,
să-şi însuşească intr-un înainte de a fi repar­
termen cit mai scurt tai­ tizaţi la aceste brigăzi,
nele meseriei ? Pentru însă au lucrat, o peri­ care ne-a vizitat ţara, a părăsit Capitala
a ne da seama am în­ oadă de timp, la toate
treprins o anchetă prin­ partîzile, pentru a cu­ Simbătă după-aniiază a părăsit dc fire şi fibre sintetice de la Să-
tre „veteranii" şi „me­ noaşte temeinic caz.anul Capitala delegaţia dc specialişti din vineşti, Uzina de anvelope Danubia­
zinii" Atelierelor R M.R. locomotivei Republica Populară Ungară, condu­ na din Capitală şi alte întreprin­
Simeria. Redăm mai jos Aş vrea să mai arăt să de Szekcr Gvula, prim-adjunct deri.
relatările cîlorva dinlrc că pentru a-i sprijini al ministrului industriei grele. Cu acest prilej a fost încheiat un
ei. pe tinerii muncitori în In timpul şederii in ţara noastră, protocol care prevede dezvoltarea
Amos Romoşan, şeful însuşirea meseriei, şefii oaspeţii au vizitat combinatele chi­ în continuare a colaborării româno-
secţiei a IlI-a mecani­ de brigăzi fac periodic mice de pe Valea Trotuşului, de la ungare in domeniul industriei chi­ Maşinile moderne cu care AGENDA
că: In secţia noastră in faţa lor demonstra­ cît mai scurt. De aceea Craiova, Brăila şi Ploieşti, Uzinele mice. este dotată Fabrica „Sebeşul"
majoritatea muncitorilor ţii practice privind de­ consider că ar fi bine din Sebeş sînt minuite de
sînt tineri. Din promo­ montarea cazanului, re­ sâ fini atraşi şi noi spre muncitoare pricepute şi har­
ţia 1966 a Şcolii profe­ medierea diferitelor de­ cursuri de îmbogăţire a Ministrul justiţiei a plecat ia Varşovia
sionale din Simeria fecţiuni, montarea pie­ cunoştinţelor profesio­ nice. Printre acestea se nu­ CETĂŢEANULUI
ne-au fost repartizaţi 14 selor componente de la nale, să participăm la Cc frumoase sînl ma­ Simbătă a părăsit Capitala, ple- Polone va face o vizită în această mără şi tînâra Eugenia Lă­
elevi. Sîntem m ulţum iţi cazan ş.a. care-i ajută conferinţe pe teme teh­ nualele colegilor din cînd spre Varşovia, Adrian Dumi- ţară. cătuş din secţia circulare.
de ei. Toţi sînt dornici in ridicarea calificării nice, accesibile nouă şi triu, m inistrul justiţiei, care la in­
să înveţe tainele mese­ profesionale. însoţite Uc demonstraţii clasa a fll-a ! vitaţia m inistrului justiţiei al R P. (Agerpres)
riei. Noi, cei mai în Petru Moţ , strungar, practice'.' Moderniză^xfe cTrumuri
vîrstă, i-am ajutat şt-i din promoţia 1966: Da­ h i
ajutăm in permanenţă, torită ajutorului prim it din promoţia 1966: In i i . ' ■:
încă de cînd erau în u l­ dc la muncitorii cu ex­ secţie s-a ■ !făcut; mult .Anul 1967 se anunţă bogat în
tim ul an, cei mai buni perienţă am reuşit să pentru a ne ridica ni­ acţiuni pentru colectivul de mun­
dintre cei mai buni lucrez singur pc maşi­ velul profesional. A- că al întreprinderii dc construc­
muncitori au lucrat a- nă şi să execut piese proape zilnic purtăm C A L I T A T E ţii de drumuri .şi poduri. Astfel,
lâturi de tineri, impăr- complicate ca tije si discuţii interesante cu se va terrrfina modernizarea dru­
tâşindu-le experienţa, corpuri pentru sertare, meseriaşii mai vechi pe mului naţional Brad-Hălmagiu,
iar acum, fiecare clin bucelc dc ghid etc. teme de producţie. In vor continua lucrările-de moder­
cei 14 tineri, lucrează Intr-adevăr, în secţie afara orelor de servi­ nizare a defileului Jiului între
pe cîte o maşină. Lu­ a existat şi există o ciu însă s-au întreprins Bumbesti-Livezeni, începute a-
crările pe care le exe­ permanentă preocupare puţine acţiuni. La noi în nul acesta, şi vor începe lucrări
cută, deşi destul de com­ pentru ridicarea califi­ I N S A M I N Ţ A R I ! similare pe şoseaua lliă-Coşeviţa-
plicate, sînt de bună cării noastre profesio­ L. DEM ETER Lugoj. . ,
calitate. nale. Dai-, noi toţi do­
Emil Popa, strungar: rim să stăpînim tainele (Continuare
Am lucrat cu Petru Moţ meseriei într-un timp pag. a 3-a) De pe planşetele , ,
proiectanţilor
zăloare decit la insistentele organelor . 1 ■ « . . •
CONFRUNTARE NEAŞTEPTATA susţinută la insâminţatul cerealelor păioasc. Atenţia principală a coope­ raionale. Acest lucru denotă că din Lucrătorii . D.S.A.P C. desfăşoa­
•
, I I
f
Iii unităţile agricole din regiunea noastră
se desfăşoară o activitate
pailca inginerului Maria Avram nu
ratorilor şi mecanizatorilor este îndreptată spre încadrarea lucrărilor în există suficient interes pentru soarta! ră in prezent o rodnică activitate
producţiei viitoare. P rin recomandă­
perioada optimă şi executarea la un nivel agrotehnic ridicat a lucră­ rile date de a se încorpora în sol de: concepţie. De pc planşetele
Care om nu ţine Ia tihna şi lot diseulă problema aprobării fon­ fecţiunile semnalate, mai răniînînd rilor. sămînţă niălurată, ea nu a «adus de- lor a pornit deja «Un interesant
liniştea căminului său ? Fieca­ durilor necesare înlăturării acestor de reparat lencuielile. ” Ciudat! Scri­ Sc niai întilncsc insă şi situaţii cînd conducerile unităţilor agricole nu cît un prejudiciu cooperativei agri­ proiect pentru construirea .canti­
re din noi ne mobilăm şi împo­ defecţiuni de construcţie. Amînaren soarea continuă apoi cu apostrofări sc preocupă cu toată răspunderea dc organizarea muncii in vederea fo­ cole Este o abatere de la regulile a- nei cu 900 de locuri în staţiunea
dobim casa în care locuim in de pe o zi pe alta duce la degradarea la adi'esa locatarilor, învinuiţi1 de losirii cu maximum dc randament a utilajelor agricole. Iată citcva con­ grotehniee, care la nivelul consiliu­ Gcoagiu-Băi, iar acuni, fantezia
aşa fel ca in orele de răgaz, lot mai accentuată a imobilelor. E- inundaţie, că nu-şi aerisesc aparta­ statări privind modut cum se desfăşoară insăniinţărilc. lui agricol raional «trebuie analizată şi bunul gust sînt puse în slujba
să ne simţim cît mai bine în­ vident, că cei care suferă cci dijil.îi mentele. Este şi acesta un procedeu cu toată răspunderea. elaborării proiectului pentru con­
tre pereţii ci. După aceste cri­ sînt locatarii şi nemulţumirea lor este de a fugi de răspundere, numai că struirea unui hotel turistic şi a
terii se conduc şi locatarii noi­ pc deplin justificată sc vede dc In o postă că c cusut cu unui restaurant în aceeaşi loca­
lor blocuri date in folosinţă in Subscriem părerii interlocutorului ată albă La un control făcut la fata randament maşinile şi timpul bun de litate.
oraşul Brad. Practic insă unii nostru şi aşteptăm ca măcar in cel locului am constatat că defecţiunea Cînd se respectă lucru Jn acest fel ei reuşesc ca zil­ Comparaţie Intr-un stadiu. avansat se a/lă
dintre ci nu găsesc in aparta­ de al li-le a ceas sâ se treacă la re­ semnalată nu fusese remediată. A ur­ nic să depăşească prevederile grafi­ studiile pentru proiectarea (Je lo­
ment confortul şi mulţumirea pararea imobilelor amintite mat o nouă adresă către T.R.C.H. graficul cului de luciu stabilit pentru campa­ cuinţe personale, mostrele res­
necesară. — Mai aveţi şi alte sesiz.ârî şi re­ Deva. nia dc însâminţăi i. pective p u tu id .fi consultate de
Pentru a afla răspunsul la o clamaţii din partea locatarilor? Jală si părerile citorva locatari. Tovarăşul Miron Tic. membru al cetăţeni în cursul lunii viitoare.
problemă atît dc importantă, — Cu necazurile mai vechi nc-am Eugen Turcan, bl. Cx—25 ap. 2: Aproape in fiecare campanie agri­ consiliului dc conducere al coopera­
cc frămintâ locatarii, am orga­ obişnuit ca să zic aşa Sintem însă De cîteva luni ocup un apartament colă ţăranii cooperatori din Boz reu­ tivei ne-a informat însă că deşi pină Cooperativele agricole din Simeria ,
nizat zilele trecute o discuţie îngrijoraţi (le numărul mare de re­ cu trei camere Din cauza deselor şesc sâ se situeze în fruntea unităţi­ acum s-au obţinut rezultate bune, şi Sîntandrei sînt deservite fiecare Lucrări de renovare
la faţa locului, confruntind clamaţii venite clin partea locatari­ inundaţii pricinuite (le infundarea lor (lin raionul Ilia. Şi acum, de p il­ totuşi realizările puteau fi mai mari. dc cîlc o brigadă de tractoare dc la
părerile constructorului, bene­ lor ce au prim it repartiţiile de nu­ coloanei (le scurgere mi s-a distrus dă, în plină desfăşurare a lucrărilor Dar, în unele zile, cooperatorii de aici S M T Orâşlic. Cu toate acestea, sta­
ficiarului şi locatarilor. mai 3—4 luni Locatarii sînt indig­ mobila, iar parchetul .a fost schim­ de insăniinţare a cerealelor păioasc sînt. nevoiţi sâ aştepte sosirea semin­ ■La restaurantul „M u reşul'- din
naţi de superficialitatea şi uşurinţa bat în toate trei camerele. La solici­ de toamnă, ei obţin rezultate bune. ţei caic se aduce prin schimb de la diul lucrărilor agricole, respectiv în- Deva «s-au terminat lucrările de
manifestată de linii constructori in tările noastre s-a prezentat şi con­ săminialul cerealelor păioasc. este renovare. Ieri după-amiază, loca­
Dumitru Draîa — inginer la I.G.O, structorul, dar cum a vetiit aşa a ple­ Astfel, la cultura griului, care va o- Oaza dc recepţie din Deva unde diferii. La Simeria, tov. Păun Răvaş,
H rid Noul oraş din Brad însumea- special la instalaţia sanitară cat Conducta a rămas lot nerepa- cupa o suprafaţă de 202 hectare, au .schimbul se face greoi, ceea ce creea­ preşedintele cooperativei agricole, lul şi-a reprim it oaspeţii în-
tr-o haină nouă. Duşumeaua a
i circa 1.600 apartamente. Actul său Blocurile fiind în termen de garan­ ratâ şi însăminţat pînâ ieri primele 50 dc ză goluri în aprovizionarea unităţii ne-a relatat că pînâ în prezent din
Hc naştere fiind semnat cu cîţiva ani ţie, noi ne adresăm constructorului hectare, iar semănatul orzului a fosi cu sănimţa necesară. cele 302 hectare prevăzute pentru fost înlocuită cu mozaic, iar pe­
urmă. Deci toate blocurile silit la in scris Şi cum sînt atît de multe losif Top bl. Cx — 27 ap. 2 î Nu încheiat. Este un prim succes care se griu, orz şi secară au fost însâmîn- reţii au fost placaţi cu melamină.
prim ii lor ani din lunga viată ce le cazuri, c lesne de înţeles ce volum ştiu cc să mă mai fac cu igrasia as­ datoreşlc bunei organizări a muncii ţale 140. Pc întreaga suprafaţă s-au Din acelaşi material (melamină)
:• ^teaptâ. Cunoscind tinereţea oraşului mare de corespondenţă rezultă de ia. In continuu trebuie sâ şterg pere­ pentru eliberarea şi pregătirea tere­ aplicat îngrăşăminte superfosfaticc sînt scaunele şi mesele din local,
re de-a dreptul paradoxal să vezi că aici, cit timp pierdut cu redactarea ţii. De 4 luni dc cînd s-a dat blocul nului. Astfel, sfecla de zahăr dc pc 0 metodă în cantitate de cîte 200-300 kg la dînd acestuia o notă de eleganţă.
unele blocuri s-au învechit prea lim - acestor liîrlii. Am să dau un exem­ in folosinţă tot aşa o ducem Deşi o- cele 10 hectare a fost recoltată, iar hectar Consiliul de conducere al co­ Cu prilejul redeschiderii „M u­
p nu purtind patina cîlorva decenii, plu. In dala de 16 iulie I.G.O. Brad cup trei camere prefer să le schimb ieri s-a trecut şi la slrînsul culturii operativei sc preocupă îndeaproape reşului" . s-a organizat o expozi­
cu un apartament cu 2 camere, nu­
Acest lucru a permis
porumbului
niullc din blocurile date în folo- înaintează la T.R.C.H. Deva o adresă cooperatorilor din Boz ca zilnic să contraindicată de bunul mers al lucrărilor ţie de preparate culinare, pregă­
.ţă în prim ii ani, faţadele exlerioa- în care se spune : „Vă rugăm să c- mai să am linişte Spre deosebire, la cooperativa a- tite de noul bucătar ol localului.
din dreptul băilor, sînt clcleriora- fecluati (Ic urgenţă remedierile la (Anchetă rcalizală dc S. TRUŢA aibă un avans la pregătirea terenului grieoJâ din Sintandici lucrările din
tencuiala căzută si pete mau îm­ ap. 5 şi 9 bl Cx-27, ivite in terme­ cu sprijinul corespondenţilor noş­ de circa 40 hectare Este în interesul fiecărei unităţi a- actuala campanie şi niai cu scamă se­ Aprovizionarea
pestriţează pereţii de la parter pină nul de garanţie, la coloana princi­ tri voluntari ARON PETRU. Pe de altă parte, trebuie menţio­ gricole ca pentru obţinerea în anul mănatul nu se execută pe măsura po­ cu butelii
1 j ultim ul etaj. pală de apă..." După o lună soseşte CONSTANTIN M IL 1TOIU şi nată strădania mecanizatorilor şi a viilo r a unor producţii sporite de sibilităţilor Spunem acest lucru in-
Motivul se cunoaşte. Pereţii inte- răspunsul mult aşteptat, la aceasta IOAN rÂDUREANU). gnu să încorporeze în sol numai $â- trucîl pină In data dc 24 septembrie După cum ne-a informat şeful
t ion ai băilor nefiind izolaţi, apa adresă. „Vă comunicăm că şantierul (Continuare in pag. a 3-a) cooperatorilor care deservesc semă­ mînţă de calitate, condiţionată şi au fost însămînţale doar 22 hectare depozitului din Deva a! întreprin­
infiltrează în zid. De cîtiva ani se T.R.C.H. nr. 3 Brad a remediat de­ năturile dc a folosi cu maximum dc tratată în mod corespunzător. Numai cu griu din cele 372 prevăzute, iar derii Peco, toate comenzile fă­
că inginerul Maria Avram de la co­ cu orz mai trebuie însămînţalc încă
operativa agricolă din Ighiu nu în­ 25 hectare. Care sînl: cauzele accslci cute de cetăţeni pentru butelii
ţelege să facă acest lucru De pildă, stări dc lucruri? Din cele 3 semănă­ de aragaz au fost anulate. Apro­
cooperatorii dc aici şi-au prevăzut tori existente doar una este folosită. vizionarea cu butelii pline se
ca în această toamnă să însămînlcze Unul din mecanizatorii care trebuia poate face direct Hr la maşina
cu grîu o suprafaţă de 228 hectare. să lucreze la însămînţâri a fost trans­ întreprinderii care se deplasează
Faptul că din lipsă dc preocupare ferat la recoltatul porumbului desti­ zilnic pc diferite artere ale ora­
lucrările nu au început la timpul nat insilozârii. Oare nu exista posi­ şului.
stabilit, a determinat pe specialistul bilitatea de a li antrenat la această
unităţii ca pentru recuperarea rămî- lucrare alt mecanizator, astfel îneît Autoturisme prin C.E.C.
nerii în urmă sâ recurgă la aplica­ semănatul să se poală desfăşura în
rea unor metode dc luciu contraindi­ bune condiţiuni? Numeroşi cetăţeni din regiu­
cate de regulile agrotehnice Astfel, nea noastră si-au procurat auto­
deşi se ştie că sămînţa proprie a u- La cooperativa agricolă din Sinian- turisme prin intermediul unită­
nilăţii este mălurată într-un procent drei însămîntatul este rămas în ur­ ţilor C.E.C. Numărul acestora (in
mare, totuşi inginerul Maria Avram mă fată dc graficul stabilit La data perioada 1 ianuarie — 31 august
de 21 septembrie trebuiau sâ fie în-
a dat dispoziţii să fie încorporată in a.c.) este de 355 Tot în perioada
sol. sămînţatc 99 hectare cu cereale pâ- respectivă s-au înscris pentru
ioase. Dar, pînâ la 24 septembrie a-
Prin aceasta a avut loc şi o încăl­ ceaslă lucrare se realizase pe abia a-şi procura maşini al(i 442 ce­
care a recomandărilor consiliului a- 57 hectare. Sc cere o mai mare preo­ tăţeni.
gricol raional care, pentru a veni in Interesant este faptul că in
ajutorul cooperatorilor din Ighiu. cupare din partea consiliului dc con­ trimestrele l şi II. 15 posesori de
Ic-a repartizat acestora cantităţile (le ducere pentru organizarea chibzuită librete CEC. cu dobindă şi ciş-
sămînţă necesară prin AGROSEM a muncii astfel încit ritm ul dc exe­ tîgui i în autoturisme din regiu­
Drastic. Dar, nimeni din consiliul dc cutare a însămînţăi ilor să sporească nea noastră au intrat in posesia
unor asemenea trofee.
conducere al cooperativei nu s-a în­ de la o zi la alta, iar decalajul creat
Mecanizatori din brigada Vinţişoara a G.A.S. Telreşti discuitul terenul înainte de însămînţare. vrednicit să aducă sămînta corespun- faţă de grafic să fie recuperat.