Page 85 - Drumul_socialismului_1966_09

M ă ti

9 Plutesc oare
cinematografice

ATITUDINI HOLLYWOOD; Cinefilii mâi continentele ?
vechi îşi aduc aminte de film ul po­ Geologul oceânogrâf dr. Robert fera sudică s-a scindat în părţi cu­
liţist „Les Jnconnus dans 1 maison" Dietz a propus să se efectueze vaste noscute acum sub denumirea de In­
(„Necunoscuţii din casă"), în care cercetări 6Ubmarine pentru desco­ dia, Australia. Antarcttdâ, Mada­
âdeppi trală. Studiourile americane inten­ perirea rămăşiţelor care lipsesc din gascar, Africa şi America de Sud.
marele Raimu avea o creaţie magis­
ipoteticul supencontlnent GondVâ-
O fotografie geologică arată clar
ţionează în prezent să turneze o na, care ar fi existat în urma cu câ Africa şi America de Sud au pu­
nouă versiune a acestui film , rolul 150 milioane de ani in emisfera su­ tut constitui cîndva un singur ma­
„fa z e i deţinut pe vremuri de Răimu fiind dică. După .părerea lui, aceste „m i- siv, dar în enigma Gondvanei mai
acordat actorului Jatnâ9 Mason, a-
lături de care va apare Geraldine ciocontlnente", care s-au scufundat există încă două verigi lipsă.
în apă, reprezintă tocmai veriga ce
Teoria despre deplasarea orizon­
Chaplin, fiica lu! Charlot. lipseşte din teoria cu privire la de­ tală a continentelor este confirma­
plasarea orizontală a continentelor. tă grăitor, după părerea lui Dietz,
Descoperirea lor va permite dezle­ de Arabia din zilele noastre.
ROMA; Cineastul italian Pietran- garea uneia dintre cele mai mari Acest masiv, care a făcut cîndva
geli va realiza o nouă versiune (a „enigme ale Pămîntului4'. parte din Africa, s-a desprins rela­
Se înlîmplă ca treburile să treia în ordine cronologică) a neui­ Unii oameni de ştiinţă sint de pă­ tiv recent din ea şi s-a deplasat
te tină departe de casă, pîniă tatului film „îngerul albastru", care rere că toate continentele au făcut cu 125 de mile spre nord-est, rotin-
seara tîrziu. In acest caz nu a lansat-o pe Marlene Dietrich. El cîndva parte dintr-un masiv conti­ du-se, totodată, cu 8 grade. Ca re­
alegi mijlocul de transport cu şi-a ales ca interpretă pe cintârea- nental, denumit Panhei. A lţii consi­ zultat, au apărut Marea Neagră şi
care să te înapoiezi. Fie că la şi dansatoarea vest-germană deră că actualele continente sînt ră­ Golful Aden.
prinzi o ocazie, fie că prinzi Ursula Rank, a cărei frumuseţe tu l­ măşiţele a două supercontinente an­ Dietz consideră că, după cîteva
ultim ul autobuz, pleci grăbit burătoare face pe m ulţi s-o consi­ tice — Laurasia — în emisfera nor­ milioane dc ani, Arabîa şi Africa
spre famîiilia care te aşteaptă. dere ca o viitoare rivală a Ul'sulei dică şi Gondvana — în emisfera su­ vor fi probabil despărţite nu de o
Şoseaua, la oră tîrzie, nu-i Andress, „cea mai frumoasă femeie dică. mare şi un golf, ci de un ocean.
prea aglomerată,* aşa că şofe­ din lume". Dietz susţine ipoteza celor două
rul, fără a depăşi limitele ad­ supercontinente. In vremuri înde­
mise, apasă acceleratorul. Dai* părtate, învelişul semilichid al Pă­
iată câ din faţă, nişte faruri m întului s-a umflat, ceea ce ă dus
puternice se apropie cu viteză. ' REGIZORUL italian Valerlo Zur- la apariţia unor fisuri. Laurasia s-a Vedere de la Lacul Roşu
Conform noilor reguli de cir­ lîn i va monta în iarna aceasta pe Cascada Loiala din M unţii scindat, şi rămăşiţele ei s-au mutat
culaţie, şoferul schimbă faza scena operei din Roma „Visul unei Retezat în locurile în care se află astăzi A- Foto: V. ONOIU
lungă cu cea scurtă. Te aştepţi nopţi de vară'* de Shakespeare. De­ PORUMBEI—CONTROLORI GE CALITATE Foto: KOCH IIANS merlca de Nord, Europă şi Asia.
ca şi cel care vine să proce­ corurile aparţin lui Chagall. Perso­
deze la feL Dar iată că mai najul Tatianei va fi încredinţat Sil- Continentul Gondvana din emis­
sînt 150 m., apoi 100 m, 50 m vanel Mangano. Regizorul Zurlini
şi el nici nu se gîndeşte să a- Intenţionează să-i propună un rol Un grup de specialişti deosebească bilele de ciocăneşte într-un con­
prindă faza scurtă. Abia ai şi actorului Alberlo Sordi. constructori de maşini rulmenţi defecte în flu ­ tact special amplasat în
tim p să tragi pe dreapta şî fa­ din Moscova s-au gin- xul celor care treceau eonteiner. Atunci, o plă­ U M O R
rurile puternice au trecut ver­ dit că porumbeii, care prin faţa lor pe bandă cuţă metalică aruncă a-
tiginos pe lingă maşina oprită PRAG A: Tînărul regizor Jiri Men- sînt dotaţi cu o excelen­ rulantă. Ei' observă de­ far-ă bila cu defect.
lingă marginea şanţului. Cine zel semnează, alături de scriitorul tă memorie vizuală şi fecte infime, pe care Drept recompensă pen­
a fost ? De ce n-a respectat le­ Bohumil Grabal, scenariul film ului pot distinge Instanta­ nici cei mai buni spe­ tru fiecare defect detec­ INTR*UiV vagon restaurant:
gile circulaţiei pe drumurile artistic „Trenuri care nu întîr2ie". neu contururile, forma cialişti nu le-ar putea tat, porumbelul primeş­ — Ospătar, cotletul ăsta e tare ca o talpă. II mestec
publiice ? şi culoarea obiectelor, ar distinge. In timpul „lu ­ te vin bob de porumb. de 10 minute si nu pot să-i înghit.
Acţiunea film ului se petrece fntr-o putea înlocui în uzină... crului", porumbeii stau Porumbeii lucrează co­
N-at' avut tim p să identi­ controlorii de calitate într-un eonteiner special rect. ei nu încearcă ni­ — Nu vă neliniştiil. MestecaiI înainte. Trenul are n
fici numărul autovehiculului. mică gară din Moravîa în anii ocu­ După un antrenament cu o ferestruică, prin ciodată să înşele, nu a- Inllrzicrc de 20 de minute...
Era un turism sau poate un paţiei hitleristc. Eroii sînt feroviari îndelungat la un ştand faţa căreia tnec rulmen­ iuncâ niciodată bilele
autocamion. Şoferul de la vo­ cehi care au participat la mişcarea special, porumbeii au în- ţii. Cînd trece vreo bilă bune ca să prinTcască SOŢIA : Nu te interesezi declt de fotbalul tău. Pariez
lanul maşinii oprite clatină din de rezistenţă. ceyp-ut, într-adevăr, să cu defect, porumbelul mai multe boabe. că nu-(i aminteşti nici măcar data căsătoriei noastre.
cap, scrîşneşte din dinţi, apoi SOŢUL : Data căsătoriei noastre ? Stai puţin. Ştiu I A
Îşi reia cursa jiu fără emoţie. fost In 2 iua campionatului Franlei.
Ln drumurile noastre prin
toată regiunea, nu o dată s-a MARELE dramaturg Dernard Shaw lua masa la un
fntintplat să întîlnim astfel de restaurant, unde etnia o orchestră toarte zgomotoasă.
adepţi ai „fazei lungi" care, m u z e u m i t h r i a e — Poale orchestra să îndeplinească o dorinid a c li­
sfidînd legile circulaţiei pe enţilor ? — l-a întrebat Shaw pe ospătar.
drumurile publice, simt parcă — Fireşte, sir. Ce anume a ii dori?
o deosebită plăcere de a pune — Rugaii-l sd Joace un pocher plnă termin masa.
farurile puternice in ochii co­ Transformarea celei mai mari toate colţurile întinsului imperiu oficială, au fost introduse in Da­
legului său de meserie. Unii părţi a pâmîntului liber al Da­ rămân, îndeosebi din Orientul A- cia şi o seamă de credinţe inisti- DOAMNA CRASA : Azi-dimineafâ, în autobuz, trei
poate vor spune câ este o in ­ ciei, in anul 106 e.n., în provincie prOpiat. Aceştia au adus din lo­ co-religioase orientale. Dintre aces­ bărbaţi mi-au oferit locul.
fracţiune minoră, care nu me­ tea cultul cel mai răspindit era DOAMNA SLABĂ : Si ie-ai ocupai pe toate trei ?
rită să fie luată in seamă. Lu­ romană, a avut ca urmare, alături curile lor de baştină obiceiurile, acel al lui Mithras, considerat zeu
$EFUL către noul luncflonar:
al soarelui, a cărui practicare a
crurile nu stau tocmai aşa. Pu- de alte numeroase schimbări în cultura şi credinţele religioase, pe cunoscut o largă răspindire în — V-a spus contabilul şei ce aveţi de lâcut după-
nind farurile puternice îh 0- viaţa economică, socială şi politi­ care le practicau în continuare în cursul secolului al III-lea e.n. amiază '<
chii celui ce vine din sens in­ că a acestor meleaguri, pătrunde­ Dacia. In felul acesta, concomi­ In cadrul muzeului din Deva, — Da. Trebuie sâ-l scol delndată cc vd apropiaţi dv.
vers, poţi provoca accidente rea unui număr însemnat de sol­ tent cu zeităţile romano-italice, operele .sculpturale mithriacc. des­
grave. Căci s-ar putea intîm - daţi, colonişti şi sclavi, veniţi din al căror cult s-a impus pe cale coperite pe cuprinsul regiunii, ne — CU CE TE OCUPAI înainte de căsătorie ?
— înainte ?■ A, cu orice vroiam.
pîa» ca în faţa celui „orbit*’ de dovedesc prin numărul lor mare
— aproape 100 — amploarea pe
faruri să circule o căruţă, un
care a luat-o în Dacia practicarea
biciclist, un pieton. Nevăzîn- acestui cult.
mea antică este Damascul (capitala
du-i, aceştia pot fi accidentaţi, Monumentele sculpturale mit- CEL M AI vechi oraş din lume cu­ fapt 115 ani, din 1338 pînă în 1453. Siriei). Oraşul a fost continuu capi­
★
iar urm ările sâ fie dintre cele hriace constituie un grup unitar noscut de arheologi este Icrihonul CEA MAI mică armată din lume tală din mileniul al II-lee l e n. pină
din Iordania Cu ajutorul carbonului
mai grave. ca tematică, dar care sc manifes­ radioactiv s-a dovedit că oraşul e- este aceea a statului San Marino, în zilele noastre.
tă foarte variat ca realizare ar­
Iată cum, dintr-o ambiţie xislâ din mileniul VII î e.n. Arheo­ compusă din 11 oameni. In Islanda
tistică. Scena, i*dată de obicei in ★
prost cultivată, dintr-o plăcere basorelief, pe plăci de marmură logii au stabilit că, pe vremea aceea, şi Lichlenslcin nu există armată. CEL M AI vechi patent din Anglia
★
lipsită de răspundere, mai de diferite dimensiuni — în care Icrihonul era înconjurat de un zid CEA MAI veche farmacie din a fost semnat do regele Henric al
şi locuit dc aproximativ 3 000 de oa­
m ulţi oameni pot fi nenorociţi Mithras, zeul soare, ucide taurul meni. lume a fost închisă anul acesta la Vl-lca în 1449 si acordat flamandu­
negru, simbol al norului aducător lui John din Utinham pentru desco­
pentru toată viaţa. ic homa. Ea există din anul 1070, adi­
de ploaie, asistat la acest act dc perirea metodei de preparare a sti­
Adepţii ..fazei lungi" să la a- Cautes şi Cautopater, simboluri CCA MAI scăzulă natalitate este că de aproape zece secole, şi în lot clei colorate.
minte — iar organele de m ili­ ale răsăritului şi apusului de soa­ ★
ţie însărcinate cu supraveghe­ re, ţinînd în mîini făclii aprinse CEL MAI laconic testament cunos­
— este în general aceeaşi pe toa­ cut in Anglia a fost scris în anul
rea circulaţiei, prin cîteva rai­
te exemplarele. Diferă doar, de la 1906. EI nu conţine dccît două cu­
duri nocturne, trebuie sâ pună piesă la piesă, o seamă dc amă­ ŞTIAŢI CĂ... vinte: „Totul mamei". Autorul ce­
la punct pe aceşti infractori — nunte de ordin artistic, prin ex­ lui mai voluminos testament este a-
la legea circulaţiei. Un rol în­ cluderea sau adăugarea unor de­ mericanul Fredcrica Cook. La înce­
talii ce reprezintă de obicei mo­ putul secolului nostru, el a predat
semnat în curmarea unor ast­
mente din viaţa lui Mithras, ca, acest timp a funcţionat fără între­ notarului patru volume, cuprinzînd
fel de atitudini revine şl con­ de exemplu, Mithras năseîndu-se aceea din Berlinul occidental. In rupere testamentul său. Documentul conţi­
1963, reveneau aici numai 11,9 nou-
ducerilor întreprinderilor, ai din piatră. născuţi Io 1 000 de locuitori. In a- k nea nu mai puţin de 95 940 de cu­
căror şoferi obişnuiesc să „or­ Relieful din clişeul alăturat, cclaşi an, mortalitatea a fost dc 17,3 CEL MAI catastrofal cutremur în vinte.
descoperit recent la Ulpia Traia- ce priveşte numărul victimelor a a-
bească" pe alţii cu farurile lor na, constituie încă o dovadă a in­ la mie ★
puternic*. ir vut loc la 23 ianuarie 1556 în pro­ CELE MAI mărunte seminţe sînt
tensei practicări a acestui cult in CEL MAI lung dintre nenumărate­ vincia chineză Sansl, cînd au murit colo ale orhîdcei. Dimensiunile lor
rîndul populaţiei din p ’ovineia ro­ le războaie cunoscute în istorie este 830 000 de oameni sînt cu adevărat microscopice —
GH. PAVEL mană Dacia. războiul de 100 de ani, purtat In­ k 1 000 de seminţe cînlăresc mai puţin
LIV IU M ĂRGIIITAN tre Anglia şi Franţa El a durai de CEA MAI veche capitală din lu­ de 1 mg
Chile se află de cealaltă parte a cu destule surprize neplăcute. Cînd tierele din centrul capitalei nu dependenţa. Monumentele din o- riat ca şi oamenii luî, cn şi tre­ ţele lor sînt mai degrabă posace şi busînessmani englezi. Aceştia,
globului faţă de Europa răsăritea­ un străin vînc in Chile, prietenii poţi respira în voie, te înăbuşă raşele chiliene, în care pieţele prin­ cutul lui. Odinioară, el a dat lu­ dccît lipsite de griji. Viticultorii cărau cu vasele lor comorile pă­
nă. Cînd, după un zbor de vreo îl sfătuiesc: „Dacă podeaua înce­ gazele de eşapament ale automo­ cipale poarlă adeseori nume dc mii vechi cartoful. Dar el nu tre­ dc-abia o scot la capăt, pentru că mîntului chilian, acaparau conce­
20 de ore. ajungi în această ţară, pe să se clatine, să te adăposteşti bilelor şi te întrebi uhdc c mai armate, evocă islorin ciocnirilor buie privit prin prisma consumato­ firmele mari le jefuiesc vinul la siunile miniere şi feroviare, du­
nu numai câ tc afli cu capul în sub tocul ferestrei sau al uşii. In râu: aici sau în Los Angelesul sîngeroase dintre cuceritori şi ne­ rului sau al omului dc afaceri cum preţuri derizorii şi îl cară în cis­ rau în oraşe bănci — adevărate
jos faţă de cei rămaşi acasă, dar momentul cutremurului, tavanul plin de smog des ? La Valparaiso învinşi. Ele amintesc despic răs­ se obişnuieşc în Occident. Repu­ terne uriaşe. Pentru pescari nu fortăreţe financiare. După ei au
dai şi de un alt anotimp al anului. se poate prăbuşi, dar aşa cel pu­ miroase intr-adevăr, a catran. a coalele indienilor araukani, locu­ blica şi-a ocupat de mult locul in este deloc uşor să obţină darurile apărut nord-americanii. Două nu­
Noaptea, pe cer nu mai străluceşte ţin capul îţi va rămîne întreg". Ca­ fum de vapor şi a peşte prăjit itorii băştinaşi ai ţârii, despre dra­ America Latină şi în lume. Fără mării — majoritatea folosesc am­ me — „Anaconda" şi „Kennceut
Carul Marc, ci Crucea Sudului. priciile lui Neptun, cind valurile iar ciorba de vietăţi marine, care gostea lor de libertate, despre vic­ rolul ei sporit sînt de neconccput barcaţiuni primitive, tehnica mo­ Cooper* — întruchipează şi astăzi
Chile este foarte departe. El se uriaşe se năpustesc pe litoral, sînt se serveşte în tavernele de pe li­ toriile lor. Dacă ar fi sâ credem complicatele peripeţii politice din dernă nofiind pentru punga lor. stăpînirea lor asupra cuprului chi­
află nu numai in emisfera vesti­ aici tot atit de frecvente ca în toralul chilian, o concurează se­ pc un guvernator spaniol, pentru emisfera de vest. Glasul ei răsună Cornul abundenţei este şi el o fan­ lian, şi nu numai asupra cuplului.
că, dai-, dacă se poate spune, chiar Japonia. La Atakama plouă tot rios pe cea din Marsilia. La Val- cucerirea Araukaniei, Spania a acolo tot mai puternic şî autori­ tezie: alimentele produse în ţară Dacă s-ar putea face o radio­
mai departe, dincolo de Anzii Cor- atit de rar ca în Sahara, Iar for­ divia şi Osorno trăiesc mulţi chi- cheltuit mai m ulţi bani şi a pier- tatea ei creşte. sint insuficiente, relaţiile agrare grafie a republicii, ea nr arăta nu
dilieri. numai petele negre ale bolilor a-
Este cea mai Îngustă dintre ţă­ duse din afară sau izbucnite înă­
rile lungi şi cea mai lungă dintre untru, dar şi cu cită vigoare luptă
ţările înguste din lume, Cîndva, de C u n S i l i e r i tînărul ei organism pentru însănă­
Chile era comparat cu un olgon E R I D I A N E V i n C toşire. Chile este astăzi o ţară ez-
îm pletit din sîrmă de cupru, care re se dezvoltă. Expresia „popor
leagă arşiţa veşnică a Tropicului tînâr" li sc potriveşte deosebit de
Racului cu frigul veşnic al Anlare- bine chilienilor. Tinereţea lor con­
tidei. Alteori, se spune că este ţara ţele vijelioase care dorm în stră­ lîcni de origină germană, căci ma­ dut mai mulţi oameni decit pen­ ln realitate, Chile nu seamănă învechite sint de mult în conflict stă în vehemenţa cu care forţele
geografiei nebune: pustiul încins, funduri nu sînt mai puţin perfide joritatea străbunilor lor au venit tru cucerirea tuturor celorlalte dc fel cu ţara prezentată în recla­ cu nevoile societăţii. progresiste din ţară protestează
uscat şi crăpat. Atakama, la nord. rlcoit Vezuviul pe vremea cînd lava aici de cînd lumea, mai precis de posesiuni din lumea nouă. Dar de­ mele din vitrinele omniprezentei Ţara este, fără îndoială, bogată împotriva samavolniciei nord-a-
amintind un peisaj de pc Lună. lui a acoperit Pompeiul. Ele dis­ pc vremea Kaizerului german. Dar geaba a cheltuit ea atitea vieţi o- agenţii „Cook" sau ale companiilor ca in basme. Pe pămîntul ei se mericanilor in Vietnam, în ener­
aşa cum l-a înfăţişat pentru prima trug oraşe şi seceră viei». In orice Chile seamănă cel mei bine cu si­ meneşti şi atita aur — conchista­ de transporturi aeriene. Pe i*cla- află o treime din zăcămintele dc gia ciocnirilor politice cu reacţi-
dată staţia cosmică sovietică: în capăt al ţării, pretutindeni, la ne însuşi. In vîrtejul veacurilor s-a dorii au pierdut totul. Cînd intri me strălucesc virfurile înzăpezite cupru prospectate ale lum ii capita­ unea, în Interesul profund cu care
centru — verdeaţa luxuriantă a re­ nord sau la sud, stihia dezlănţui­ format o naţiune, oraşe şi tradiţii astăzi în sala Senatului, de pe ai ale Anzilcr, vilele de marmură ale liste şi cel mai mare zâcămînt de oamenii studiază dialectica eveni­
giunilor subtropicale, ca in Kolhi- tă lasă in urma ei ruine pe care cu un caracter specific, neamiin- cărei pereţi te privesc portretele staţiunii Vina del Mar şi orizon­ salpetru din cite se cunosc. Ogoa­ mentelor petrecute in lume cu do­
da, fiordurile şi tundra Ţârii de oamenii înjghebează la repezeală tîlnite în altă ţară. bărbaţilor de stat ai republicii, tul albastru al Oceanului Pacific, rele ei ar putea hrăni nu numai uă decenii în urmă.
Foc — la sud; în plus, oceanul pu­ căsuţe de lemn. Cu peste patru veacuri în urmă, cind citeşti actul îngălbenit de vre­ mult soare, mult exotism, păstori pe chilieni, iar geniul ei creator Chilienii sint preocupaţi de mul­
ternic şi Cordiberii semeţi, care Chile este o ţară îndepărtată, u- portughezul Magellan a marcat n- muri al proclamării independenţei, fără griji, cu un sombrero negru ar putea oferi poporului tot ce-i te probleme şi dificultăţi care tre­
far: impresia că sc contopesc. Un­ nora li se pare că e chior la ca­ ceste locuri pe harta posesiunilor scris cu caractere mari şi semnat pe cap şi un poncho aruncat pe u- trebuie. Şi, totuşi, ţara este să­ buie rezolvote; noul port care se
de mai întvlneşti aşa ceva ? pătul pămîntului. Străinul care vi­ spaniole de peste ocean, iar căpi­ de Bernardo O’Higgins, unul din merî, viticultori zîmbitori cu da­ racă, mii de oameni sînt subnu­ construieşte la gura riului Bio-Bio,
Intr-o legendă chiliana se spu­ ne aici caută locuri familiare. Deo­ tanul conchistadorilor, Pedro dc liderii războiului de eliberare, în­ migene mari, pescari fericiţi de triţi, mii de copii nu merg la şcoa­ lipsa de credite, lipsa de şcoli, suc­
ne că după ce atotputernicul a dată, i se pare câ Santiago îi a- Valdivia, ajur>gînd cu detaşamen­ ţelegi prea bine că pentru cele darul bogat al mării şi, fireşte, lă, mii de chilieni nu trăiesc o cesele modeste obţinute cu pre­
creat Pămîntul, i-au mai rămas o mlnteşlc de oraşele californlene, că tele sale din Peru la poalele mun­ opt milioane de cetăţeni al Repu­ ţărani hîtri, călare pe cornul a- viaţă normală, cl lincezesc. Se re­ ţul trudei grele. Dolarul nu va a-
mulţime de lacuri, vulcani, stinci, ulicioarele întortocheate şi mirosu telui Santa Lucia, a întemeiat aici blicii Chile, ţara nu este deloc bundenţei. simt secolele îndelungate de do­ Juta la descurcarea ghemului în-
insuliţe şi golfuri, pe care le-a a- iile din portul Valparaiso seamă­ un oraş. căruia i-a dat numele a- capătul pămîntului, ci pămfntu) Din păcate, realitatea este de­ minaţie spaniolă. Se resimte şi cilcit al dificultăţilor interne Este
runcat de-o valma într-un loc. şi nă cu cele din Marsilia, Iar Val- postolului Santiago, patronul Spa­ însuşi. parte de aceste reclame. Soare stăpînirea conchistadorilor con­ nevoie de eforturi proprii, de o
aş a a apărut Chile. Este un ţinut clivîa sau Osorno — cu bâtrîna niei. Abia cu trei secole mai tîr­ El a fost stropit cu sînge şl su­ este, într-adevăr, mult, dâr escu- temporani. In pragul secolului al politică proprie. Oamenii sint
21 m unţilor acoperiţi cu zăpezi şi Germanie. Vuiturile istoriei au a- ziu, chilienii au reuşit sâ răstoarne doare, a fost recucerit de la stră­ dos (unitate monetară din Chile) plini de forţă, de energie, gata de
al apelor albastre, unde natura ge­ dus, desigur, în Chile aşchii din de la putere pe urmaşii agresivu­ ini şi lucrat cu multă trudă; pă­ puţini. Păstorii clştigă nimica toa­ XX-lea, drumurile Republicii Chi­ sacrificii — calităţi caracteristice
neroasă a aruncat de toate, dar şi cele mai diferite culturi. In car­ lui căpitan şî să-şi proclame in­ mîntul chilian este original şi va­ tă pe latifundiile feudale, şi fe­ le erau cutreierate de negustori unul popor tînăr.