Page 88 - Drumul_socialismului_1966_09

Tovarăşii Nicolae Ceauşescu
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNIŢI-VA 1

şi Ion Gheorghe Maurer

au primit pe secretarul de stat

pentru comerţul exterior al Franţei

Tovarăşii Nicolae Ceauşescu, se­ La primire au participat Gheor-
ORGAN AL COMITATULUI REGIONAL HUNEDOARA AL P CI SI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL tral al Partidului Comunist Român, ghe Cioară,- ministrul comerţului ex­
cretar general al Comitetului Cen­
terior al Republicii Socialiste Româ­
şi Ion Gheorghe Maurer, preşedin­ nia, şi Andrei Păcuraru, şef dc
tele Consiliului de Miniştri al Re­ secţie la CC. al P'.C.R
publicii Socialiste România, au pri­ A fost de faţă Jean Louis Pons,
ambasadorul Franţei la Bucureşti.
mit luni dimineaţa -pe Charles de
întrevederea _s-a desfăşurat într-o
Chambrun, secretar de stat pentru atmosferă cordială.
comerţul exterior al Franţei, care ► iii
face o vizită în ţara noastră. (Agerpres).
Sesiunea solemnă consacrată Secretarul de stat

pentru comerţul exterior
sărbătoririi Centenarului Academiei al Franţei a părăsit Capitala

Luni a părăsit Capitala societa­ Franţei, a declaiat îeprezentanţj-
rul de stat pentru Charles de loi* piesei: Protocolul semnat la Bu­
comerţul
cureşti, plivind schimburile comei-
Franţei,
exte» io» al
Republicii Socialiste România Chambrun, care, la invitaţia minis- ciate dintie România şi Franţa pre­
zintă importanţă pentiu ambele sta­
t»ului comerţului exterioi* al Repu­
te, permiţînd cicşterea, în anul vi-
blicii Socialiste România, a făcut o
vizită în ţaia noastră.
Referindu-se la impresiile asupia
Pe aeroportul Băneasa, au fost de itor a volumului acestoi* schimbuii.
faţă Gheoighe Cioaiă, ministrul co­ vizitei făcute în ţara noasti’â, oas­
merţului exterior, funcţionali supe- petele a spus Sn încheiere: „Sint im­
rîori din acest minister şi din Minis­ presionat de rezultatele obţinute de
Luni dimineaţa a avut loc. in demii şi alte foruri academice şi învăţământului, Pompiliu Macovei. adresat tuturor oamenilor de şti­ terul Afacerilor Externe. România în toate sectoarele e-
sala Palatului Republicii Sesiunea universitare din aproape 30 de preşedintele Comitetului de Stat inţă ş» cultura din ţara noastră, Laboratorul regional pentru con­ Au fost prezenţi Jean Louis Pons, conomiei. Aveţi toate motivele să
solemnă consacrată sărbătoririi ţări. pentru Cultură şi Artă. Aurel cu prilejul îm plinirii unui secol trolul seminţeloi- din Alba lulia. ambasadonil Franţei la Bucureşti, vă niîndiiţi cu ceea ce aţi realizat
Centenarului Academiei Republicii Au fost prezenţi şefi ai misiu­ Moga, ministrul sănătăţii şi preve­ de existenţă a Academiei. Cuvân­ In fotografie: Tehniciană Cecilia şi membri ai ambasadei. în ullim ii zece ani*.
Socialiste România Pe fundalul nilor diplomatice acreditaţi la Bu­ derilor sociale, Ion Cosma, pre­ tarea a fost subliniată în repetate Când in execută pregătirea seminţe- înainte de plecaie, secretarul de
scenei erau arborate drapelul Re­ cureşti .şi alţi membri ai corpului şedintele Comitetului executiv al rinduri cu puternice aplauze. lor penliu controlul gemiinaţiei. stat pentru comerţul exterior al (Agerpres).
publicii Socialiste România şi dra­ diplomatic. Sfatului popular al Capitalei, Acad. Miron Nicolescu a pre­
pelul Partidului Comunist Român, Cu aplauze puternice asistenţa Gheorghe Mihoc, lectorul Univer­ zentat apoi expunerea .100 de ani
încadrată de datele festive 1866- întîmpină pe tovarăşii Nicolae sităţii din Bucureşti, alţi membri de la crearea Academiei'*.
19G6 şi de emblema Centenarului Ceauşescu, Chivu Stoica, Ion ai Comitetului de organizare a In continuare, în aplauzele a-
Academiei se afla inscripţia „Cen- Centenarului Academiei Republicii sistenţei, oaspeţi de peste hotare
lum anni Academiae Reipublicae Gheorghe Maurer, Gheoi'ghe Apos­ Socialiste România. au prezentat mesaje de salut din TIMPUL NU AŞTEAPTĂ.
Socialistae Romaniae". tol, Alexandru Bîrlădeanu, Emil Cuvinlul de deschidere a fost partea academiilor şi altor foruri
Bodnaras, Paul Niculescu-Mizi), rostit de acad. Miron Nicolescu,
La sesiunea solemnă au partici­ Maxim Berghianu, Ştefan Voitec, academice şi universitare de peste
pat membri ai C.C. al P.C.R., ai losif Banc, Petre Blajovici, Flo- preşedintele Academie» Republicii hotare. Au înmînat mesaje: Oth-
Socialiste România,
preşedintele
Consiliului de Stat şi ai guvernu­ rian Dănălache, .lanos Pazekas, Comitetului de organizare a Cen­ mar FCuhn, reprezentant al Acade­ INSĂMÎNTĂRILE!
miei de Ştiinţe din Austria; D. C.
lui, conducător» de instituţii cen­ Mihai Gere, Petre Lupu, Manea tenarului. Martin, secretarul executiv al Socie­ SĂ GRĂBIM
trale şi organizaţii obşteşti, acade­ Mănescu, Vasile Vîlcu, Vasile Pa- Primit cu vii si îndelungi aplau­ tăţii regale din Marea Britanie; Liu-
tilineţ, Virgil Trofin, Constanţa bomir Ki’istanov, preşedintele Aca­
micieni, profesori universitar», alţi ze, tovarăşul Nicolae Ceauşescu,
Crăciun, 11ie Murgulescu, Roman demiei de Ştiinţe a R. P. Bulgaria; Analiza stadiului insămînţării pâioaselor scoate in evidenţă semenea, la cooperativa agricolă
oameni de ştiinţă şi cultură, zia­ Moldovan. secretarul general al C.C al P.C.R , FrantişeU Şorm, preşedintele Aca- faptul’ că într-o serie dc unităţi şi raioane această lucrare este din Lăsau (preşedinte tov. losif
rişti. In prezidiul sesiunii au luat loc a adus salutul Comitetului Central rămasă în urmă. Existenţa deficienţelor organizatorice face ca Munteanu) se manifestă reţinere
La sesiune au luat parte invitaţi Miron Nicolescu, preşedintele A- al Partidului Comunist Român, vitezele zilnice stabilite să nu se realizeze potrivit graficelor faţă de începerea insămînţărilor
de peste hotare, reprezentînd aca­ cademiei, Ştefan Bălan, ministrul Consiliului de Stat şi guvernului, (Continuare In pag. a 2-a) stabilife. pe motiv că nu a sosit încă tim ­
rentru a încadra semănatul* pâioaselor in epoca optimă sint pul optim. Realitatea este însă că
necesare măsuri operative care să asigure folosirea utilajelor cu nici nu s-au luat toate măsurile
maximum de randament. Redăm eîteva aspecte privind desfăşu­ pentru eliberarea terenurilor, în­
rarea însăminlărilor. deosebi a celor ocupate cu trifoi.
Aceeaşi justificare se caută şi la
CUViNTUL DE SALUT unitate si 215 la cea de a doua, cooperativa agricolă din Fintoag.
Dar şi aici este vorba tot de o
ieri
iar la Bretea Română pînă
Din cele peste 0 900
hectare
zarea muncii.
prevăzute, cooperativele agricole semănatul nici nu a început. Aici, slabă preocupare faţă de organi­
din raionul Haţeg au pregătit, din 140 hectare erau pregătite
pentru semănat abia 27.
pînă ieri, abia 1.493 hectare din Cifrele amintite nu mai nece­
ROSTIT DE TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU care 1019 au fost însămînţale cu sită comentarii. Aceasta fiind si­ La cooperativa agricolă din Deva
păioase. Faţă dc graficele întocmi­
tuaţia se impune ca în cel
mai
te, atit la pregătirea terenului cit
si la semănat s-a lânias in urmă. scurt timp să fie luate măsuri pen­ insămînţatul cerealelor păioase de
toamnă nu se desfăşoară la nive­
tru folosirea tractoarelor şi semă­
Chiar şi în unele unităţi conside­ nătorilor la întreaga capacitate. lul posibilităţilor. Cu toate câ
Uragi tovarăşi, Intie numeroasele transformări Operele de înaltă valoare făurite te. ataşamentul faţă de cauza socia­ rate ca avansate, cum sint coope- pînă la data de 24 septembrie a:c.
politice, sociale-.şi economice care de înaintaşi sint aşezate la loc de lismului. iau parte activă ia înfăptu­ i-ativele agripole din ■ Uniiea, Bo- au fost însămînţate 105 hectare
Stimaţi oaspeţi din ţară şi dc au avut loc în această perioadă în cinste în patrimoniul României noi. irea politicii interne şi externe a sorod, Toteşti si altele, nu s-a in- cu griu, secară, orz şi secară masă
peste hotare, viaţa poporului român un loc im­ Partidul nostru, societatea socialistă partidului şi statului nostru. (Aplau­ sămmţat nici 30 la sută din su­ Pînă ieri, in cooperativele agri­ verde, realizările nu sint întru to­
portant ocupă înfiinţarea Acade­ ‘ cultivă respectul faţă de tradiţiile ze puternice). prafeţele stabilite. tul satisfăcătoare. Bunăoară, din
miei. Menită să asigure unirea for­ ; culturale înaintate şi totodată do­ cole din raionul llia griul a fost
Sărbătorirea Cenienaruluî Acade­ Sînt cooperative agiicole în care insaminţat pe 912 hectare, ceea ce cele 85 de hectare planificate pen­
rinţa creatorilor de a le dezvolta,
miei reprezintă un moment de sea­ ţelor ştiinţifice şi culturale din in- de a le depăşi. Noi, comuniştii fă­ Tovarăşi. litm ul la semănat este cu mult reprezintă 20 la sută din supra­ tru cultura orzului s-au insămîn-
mă in viaţa cullurală şi ştiinţifică treaga ţară. să consolideze, bazele sub nivelul posibilităţilor. Rezul­ faţa destinată acestei culturi. La ţat doar 15 hectare.
urim noua civilizaţie a orinduirii
a ţării noastre; această aniversare culturii naţionale. Academia Româ­ socialiste si comuniste sprijinindn-r.e După cum vă este cunuscut, Con­ tatele ncsatisfăcătoaie se datoresc unităţi ca cele din Bretea Murc- Încă o dovadă că însămînţârile
prilejuieşte trecerea în revistă a nă a jucat un rol de seamă in or­ gresul al IX-lca al partidului a ela­ îndeosebi slabei preocupări pentru sană şi Hăiău, unde munca este nu se desfăşoară la nivelul condi­
dezvoltării ştiinţei şi culturii româ­ ganizarea şi stimularea activităţii pe tot ce a creat mai de preţ ome­ borat programul i idieârii pe o treap­ pregătirea terenului, lată citeva bine organizată şi există preocu­ ţiilor existente o constituie ritmul
neşti de-a lungul vremii şi îndeo­ depuse de intelectualitate pentru nirea de-a lungul veacurilor, (aplau­ tă superioară a operei de desăviişiie exemple. La cooperativa agricolă pare pentru pregătirea terenului diferit înregistrat de la o zi la
sebi în perioada construcţiei socia­ îmbogăţirea patrimoniului spiritual ze puternice), continuind şi ducînd a construcţiei socialiste, înfloririi din Sălaşul de Sus clin 335 hecta­ şi folosirea cu randament sporit alta. Spre exemplu, în dala de 23
mai departe linia progresului isto­
lismului, evocă drumul luminos al al poporului, pentru ridicarea ni­ multilaterale a României In centrul re s-au pregătit abia 50. din care a maşinilor şi timpului bun de septembrie s-au însămînţat doar
istoriei poporului român, care, in velului de cultură al maselor. O ric făurit prin lupte, prin eforturi politicii economice a paitidului şi 35 au fost insămînţate. De aseme­ lucru s-a însămînţat pînă acum 17 hectare, iar viteza zilnică sta­
ciuda împrejurărilor de atîtea ori trăsătură caracteristică ce a definit şi sacrificii de popor. Comunismul statului stă continuarea in ritm sus­ nea, la Sarmisegetuza şi Livadea aproape 50 la sută clin suprafe­ bilită a fost de 32 ha. In parte,
vitrege, şi-a adus din plin contri­ încă din secolul trecut orientarea însuşi, teoria revoluţionară a pro­ ţinut a industrializării socialiste, care. s-a pregătit patul germinativ pe ţele stabilite. aceasta se datoreşte, asa după cum
experienţa
aşa cum demonstrează
buţia la progresul cunoaşterii u- cercetării ştiinţifice româneşti si a letariatului, este sinteza gîndirii numai 30 şi îespcctiv 47 hectare Procentul de realizare pe raion preciza tov. Ioan Popa, inginerul
mane, la mersul înainte al civiliza­ creaţiei artistice a fost situarea lor ştiinţifice celei mai înaintate a tu­ ţăiii noastre şi a altoi- ţări, repre­ din cele 345 prevăzute la prima putea fi mai mare dacă in toate cooperativei agricole, şi faptului
zintă o condiţie determinantă a dez­
ţiei. fermă în cadrul procesului general turor timpurilor, rezultatul •:unoaş- voltării întregii economii şi înfloririi unităţile ar exista o preocupare că din cele 4 semănători care au
al dezvoltării sociale, participarea
teiii în timp de către oameni a le­
îmi este deosebit de plăcut să a- activă la viaţa poporului. Reprezen­ multilaterale a societăţii, a asigurării susţinută faţă de buna organizare fost planificate să lucreze în ca­
djesez, din partea Comitetului Cen­ tanţii ştiinţelor exacte şi-au înscris gilor naturii şi societăţii, chintesen­ bunăstării poporului şi consolidării a muncii Astfel în cooperativele drul acestei unităţi există doar
spiritual uman; a-
ţa progresului
tral al Partidului Comunist Român, eforturile în lupta pentiti ridicarea ceastă teorie se îmbogăţeşte şi se independenţei şi suvertfhilăţii naţio­ agricole din Fintoag şi Lăsau nici trei. Cooperatorii de' aici şi respec­
a Consiliului de Stat şi a guvernu­ economică a României, pentru ac­ dezvoltă continuu pe baza noilor nale In anii viitori se va întări, de „Cine şiie, nu a început semănatul, iar la tiv cei din brigada Sîntuhalm nu
lui, un salut cordial şi cele mai celerarea progresului tehnic, pen­ cuceriri ale ştiinţei şi culturii, ale asemenea, baza • tehnico-matei ială a Răduleşti s-au însămînţat abia 3 au primit pînă la 24 septembrie nici
calde felicitări membrilor Acade­ tru dezvoltarea forţelor de produc­ gîndirii şi practicii sociale. Numai agriculturii, .se va moderniza, rnre- hectare din cele 157 hectare pre­ una din semănătorile repartizate.
mici, tuturor oamenilor de ştiinţă ţie. Cercetările desfăşurate în a- ea asigură victoria cu adevărat a gistiînd un progres rapid, întreaga cîşligă“ văzute. De ce asemenea situaţie? Se constată însă că ni.?i maşinile
şi cultură, valoroasei noastre inte­ ceastă direcţie s-au soldat .cu în­ umanismului. (Aplauze îndelungate). producţie agricolă vegetală şi anima­ La Răduleşti, de pildă, consiliul existente nu sint folosite din plin.
lectualităţi care participă cu entu­ făptuiri îndrăzneţe, aplicate cu lă. Pe acest fundament solid, şi in de conducere a găsit de cuviinţă Au fost zile cînd s-a lucrat doar
ziasm, alături de întregul popor, la succes în diferitele. ramuri ale eco­ Construcţia socialismului — operă condiţiile dezvoltării neîntrerupte a că e mai important să mobilizeze cu o semănătoare. Iată una din
făurirea societăţii noi, socialiste. nomiei, ducînd, totodată, la afirma­ socială de uriaşă amploare şi com­ învăţăniintului, şliinţei şi culturii, va Sala „Alta* din oraşul Deva a o parte din forţele unităţii la cu­ cauzele pentru care nu au fost
(Aplauze puternice). rea unor şcoli ştiinţifice româneşti. plexitate — necesită cunoaşterea a- creşte nivelul de viaţă al maselor, fost duminică gazda unui concurs lesul prunelor în loc ca acestea să respectate vitezele zilnice de în-
Creaţia ştiinţifică şi culturală are Exponenţii înaintaţi ai ştiinţelor profundată a fenomenelor şi cerin­ oamenii muncii vor beneficia tot mai „Cine ştie, cîşligă", organizat de Ra- fie folosite la insăminţărî. De a- sămîntare planificate.
ţelor vieţii, aplicarea legilor eco­
rădăcini adînci în trecutul îndepăr­ sociale, preocupaţi de ideea cerce­ nomice obiective, contribuţia activă din plin dc avantajele civilizaţiei so­
tat al istoriei poporului nostru ; ea tării trecutului României, de pro­ a oamenilor de ştiinţă in toate do­ cialiste dioteleviziunea Română. Ascultătorii
s-a dezvoltat în strînsă legătură cu pagarea idealurilor de libertate şi meniile creaţiei materiale şi spiri-, însufleţii de perspectivele luminoa­ emisiunilor radiofonice de acest gen
procesele social-economiee, cu lupta dreptate ale poporului, au contri­ tuale Ştiinţa şi cultura sint com­ se ale viitorului. întregul popor au avut prilejul să participe la un
forţelor înaintate pentru eliberare buit, -prin operele lor, prin întrea­ ponente indispensabile ale societăţii munceşte cu energie şi clan patrio­ „concms în instanţă" la caie Performanfe bune
naţională şi socială, cu întreaga e- ga lor activitate socială, la dezvol­ socialiste, factori obiectivi a» pro­ tic, dă viaţă politicii mai xist-lenî-
voluţie a societăţii româneşti, pre­ tarea conştiinţei naţionale a mase­ gresului social, ai înfăptuirii idealuri- nisle a partidului nostru, corespunză­ s-a dezbătut cazul „Otiliei", e-
cum şi cu progresul ştiinţei şi cul­ lor, la realizarea visului secular de lor de bunăstare şi fericire ale oa­ toare intereselor sale vitale. Rezul­ roina romanului „Enigma Otiliei" în forajul de mare adîncime
turii universale. unire a ţărilor române, la cîştiga- menilor muncii. (Vii aplauze). tatele obţînule în decursul aceslui an de George Călinescu. „Mari oraşe
Numeroase vestigii de cultură ma­ iea independenţei şi suveranităţii Victoria revoluţiei socialiste a în îndeplinirea planului de stat. ara­ europene" a fost. tenia altei întreceri S-a încheiat cu succes forajul ce­
tei ialâ, realizări tehnice şi ştiinţi­ de stat, la închegarea şi consolida­ deschis ştiinţei şi culturii româneşti tă că obiectivele stabilite de partid precum şi concursul .enciclopedic, lei de a doua sonde de mare adin- derne de mare capacitate, cum sînt
fice, monumente istorice şi de artă, rea naţiunii. (Aplauze puternice). o epocă nouă. Intr-o perioadă isto­ sint realiste, că cincinalul — nouă literele D. G şi L. cime, la care a fost depăşită adînci- 3 Dh-200 şi 4 Dh-315, fabricate în
ţară, cît şl studierii şi aplicării de
minunate opere de arhitectură, de Un important rol social a jucat, rică scurtă România a lichidat îna­ şi însemnată etapă de progres $i mea de fi.000 metri. Acum, la această către specialiştii noştri din schele şi
literatură, pictură şi sculptură, fă­ de asemenea, creaţia litera»-^artisti­ poierea moştenită de la vechiul re­ prosperitate a României socialiste — Chiar şi publicul spectator şi-a sondă se fac măsurători speciale, în institutele de specialitate a unei teh­
urite de-a lungul secolelor, relevă că : operele nemuritoare ale cori­ gim, a dezvoltat învăţămîntul, şti- putut spune cuvinlul la citeva din vederea determinării conţinutului nologii corespunzătoare, formaţiilor
cu toată elocvenţa forţa geniului, feilor literaturii noastre clasice au ‘ inţa şi arta. punindu-le la îndemi- va fi realizat eu succes (Aplauze pu­ întrecerile organizate, participind formaţiilor geologice la mari adîn- geologice şi adîncimilor străbătute:
sensibilitatea şi capacitatea creatoa­ relevat înaltele virtuţi ale poporu­ na maselor largi ale celor ce mun­ ternice). la extemporalul radiofonic: „Defini­ cimi In prezent alte citeva sonde; de
re a poporului nostru. După cum lui, au cultivat sentimentul patrio­ cesc. In anii construcţiei socialiste Obţinerea unor performanţe bune mare adîncime se află în foraj.
este cunoscut, condiţiile grele în tismului, au însufleţit şi îmbărbă­ au fost create numeroase opere de ţii rebusisle" şi la diferite competiţii în forajul de mare adîncime se da-
care a trăit poporul român, ocupa­ tat generaţii de militanţi pentru valoare, inspirate de necesităţile şi (Continuare în pag. a 2-a) „fulger". loreşte atît folosirii instalaţiilor mo­ (Agerpres)
ţia străină îndelungată, nenumăra­ cauza libertăţii si propăşirii patriei. realităţile zilei de azi, purtînd am­
tele războaie impuse de contropi- Mulţi dintre intelectualii de vază prenta epocii noastie noi. Alături
torî au frinat dezvoltarea forţelor ai ţării noastre s-au alăturat mişcă­ de progresele obţinute în dezvolta­
de producţie, evoluţia economică şi rilor progresiste si revoluţionare. au
socială firească a ţării, au stînjeniţ îmbrăţişat ideile sociale înaintate rea bazei tehnico-materiale a socie­
afirmarea deplină a potenţialului el ale vremii lor, au luat parte la tăţii, de realizările economice, în­
creator. Toate acestea, precum şi lupta maselor muncitoare pentru florirea culturi: socialiste — bun
dezinteresul manifestat de clasele revendicări economice şi politice. al tuturor celor ce muncesc — con­
dominante faţă de activitatea de Contactul cu filozofia materialist-
creaţie ştiinţifică şi artistică, au a- dialectică — concepţia despre lume tribuie la ridicarea continuă a ni­
vut o înrîurire negativă asupra dez­ a proletariatului — avut încă din velului dc trai al poporului, asigură
voltării ştiinţei şi tehnicii, învăţă- secolul trecut prin intermediul miş­ formarea omului nou, temeinic pre­
inîntulul, a culturii în general. cării socialiste din România şi al gătit, cu un larg orizont de cunoş­
Greutăţile şi piedicile nu au putut primei Internaţionale Comuniste, a tinţe. constructor conştient al so­
opri însă poporul din drumul său : făcut ca numeroşi intelectuali <â se
apărindu-şi patria cu dirzenie şi situeze în creaţia lor pe poziţii a- cietăţii noi, al propriei sale istorii.
bărbăţie, Inptînd neîncetat pentru vansate, să devină deschizători de (Aplauze puternice).
eliberare naţională şi socială, el a drumuri noi, punind un fundament Intelectualitatea patriei, înmănun-
asigurat creşterea forţelor de pio- sănătos ştiinţei şi culturii româ­
ducţie, dezvoltarea multilaterala a neşti. chind savanţi, arlişli, cărturari, spe­
ţării, făurirea României moderne. Istoria noastră cuprinde o boga­ cialişti aparţinînd celor mai diferite
In a doua jumătate a secolului al tă galerie de personalităţi ilusve — generaţii, români, maghiari, germani
XlX-lea. intensificarea luptei pen­ animate de pasiunea cercetătorului si de al!e naţionalităţi, urmează cu
tru progres social, pentru realiza­ şi de adîncă dragoste de patrie — încredere partidul comuniştilor, par-
rea unităţii naţionale si cucerirea
independenţei de stat — cu pro- care. în acest veac de existenţă a licipă cot la cot cu ceilalţi oameni ai
funde implicaţii în întreaga viaţă Academiei, au dezvoltat tezaurul de muncii la întreaga viaţă socială şi
socială — a dat un puternic impuls valori spirituale al României, şi-au ^politică a ţării, aduce pi in munca sa
activităţii ştiinţifice şi culturale din adus contribuţia la progresul so- avînlatâ un aport de seamă la ridi-
ţara noastră. Obiectivele social-eco­
nomice care stăteau in faţa Româ­ ’ eirtâţn Noi aducem azî un caiea edificiului socialist, la înflori­
niei — dezvoltarea relaţiilor de pro­ fierbinte omagiu tuturor celor tare, rea României noî, la fă lire a viiio-
ducţie capitaliste. începutul creării de-a lungul vremii, înehinîndu-şi inlui fericit al poporului. (Aplauze
industriei naţionale, prospectarea şi energia, talentul şi puterea creatoa­ îndelungi). Parlidul şi guvernul dau
exploatarea resurselor ţăiii — so­
licitau în mod imperios contribuţia re patriei, viitorului naţiunii noas­ o înaltă preţuire oamenilor noştri de
oamenilor de ştiinţă, lărgirea cer­ tre, au ridicat, plin munca lor asi­ ştiinţă şi cultuiă, intelectualităţii
cetării ştiinţifice proprii, extinderea duă şi entuziastă, edificiul trainic ţăiii caie şi-a dovedit, prin întreaga
contactelor savanţilor români cu al cultuiii poporului român. (A- sa activitate, capacitatea, talentul şi
ştiinţa mondială. planze prelungite). forţa creatoare, patriotismul fierbin­ HUNEDOARA ÎŞI ETALEAZĂ FRUMUSEŢEA URBANISTICA Foto: V. ONOIU