Page 89 - Drumul_socialismului_1966_09

P A G IN A A 2-A
D R U M U L S O C IA L IS M U L U I 36So\

Sesiunea solemnă consacrată Deschiderea expoziţiei

„Dezvoltarea ştiinţei în România"

sărbătoririi Centenarului Academiei din Capitală a avut loc deschiderea rale care au precedat crearea Acade­
Luni după-amiază, în sola Dalles
miei Române Alte exponate înfăţi­
expoziţiei .Dezvoltarea
ei, aspecte ale activităţii secţiilor
România". ştiinţei în şează momentul înfiinţării Academi­
La vernisaj au luat parte tovarăşii sale şi a unor personalităţi care au
Manea Mănescu, membru supleant al
contribuit, de-a lungul unui secol de
Republicii Socialiste România Comitetului Execuliv, secretar al C C. existenţă a Academiei, la înflorirea
ştiinţei şi culturii româneşti.
al P.C.R., Roman Moldovan, vice­
preşedinte al Consiliului dc Miniştri,
Realizările obţinute de oamenii de
preşedintele Consiliului Naţional al
Cercetării Ştiinţifice, Uie Murgulescu, ştiinţă români în anii puterii popu­
lare, în diferite domenii de activitate,
vicepreşedinte al Consiliului de sînt înfăţişate în numeroase expo­
Stal, Miron Nicolescu, preşe- nate. O hariă prezintă localităţi din
(Urmare din pag. I) Myles Dillon, preşedintele Acade­ tant al Academiei Naţionale de de Arte a U.RS.S.; N. N. Blohin, CC. al P.C.R., pentru sprijinul dinlele Academiei, Ştefan Bălan, întreaga ţară în cate activează insti­
miei Regale din Irlanda; Giuseppe Ştiinţe din S.U.A.; Erik Rudberg, reprezentantul Academiei de Şti­ permanent pe care îl acordă oa­ ministrul învăţămîntului, Pompi- tute cu caracter ştiinţific.
Lugli, reprezentant al Academiei secretar permanent nl Academiei inţe Medicale din U.RS.S.; N. Ba- menilor de ştiinţă, pentru îndem­ liu Macovei, preşedintele Comite­ In cadrul expoziţiei sînt prezenta­
demiei de Ştiinţe a R. S Ceho­ dei Lincei din Italia; Gershom Regale Suedeze; Gyorgy Hajos, re­ sov, reprezentant al Universităţii nurile deosebit de preţioase cu­ tului de Stat pentru Cultură şi Artă, te, pe ramuri de ştiinţă, principalele
slovace ; Chu Ko-chen, vicepre­ Scholem, vicepreşedinte al Aca­ prezentant al Academiei de Ştiinţe „Lomonosov" din Moscova; Denis prinse în salutul adresat cu acest alţi oameni de ştiinţă şi cultură. obiective de viitor cuprinse în pro­
şedinte al Academiei de Ştiinţe a demiei de Ştiinţe din Izrael; Ve- a R. P. Ungare; Mstislav Keldiş, van Berchem, rector al Univer­ prilej. Au fost prezenţi şefi ai misiunilor gramul unitar al cercetării ştiinţifice
R P. Chineze; Jose Lopez San- libor Gligoric, preşedintele Acade­ preşedintele Academiei de Ştiinţe sităţii din Geneva (Elveţia); L. In continuare, vorbitorul a mul­ diplomatice acreditaţi la Bucureşti, şi pe perioada 19GG-1970 elaborat de
chez. vicepreşedinte al Academiei miei de Ştiinţe $1 Arte din Bel­ a U.R.S.S. ; Marcel Homes, pre­ Escande, director al Şcoli» naţio­ ţumit oaspeţilor de peste hotare alţi membri ai corpului diplomatic. Consiliul Naţional al Cercetării Şti­
de Ştiinţe a R. Cuba; Franz Blatt, grad (R.S.F. Iugoslavia); Giga No- şedintele Academiei Regale a Bel­ nale superioare de electrotehnică, pentru participarea lor la festivi­ In cele patru săli ale expoziţiei, inţifice
reprezentant al Academiei regale vak, preşedintele Academiei Iu­ giei; M. G Bontinck, preşedintele electronică şi hidraulică din ^Tou- tăţile Centenarului Academiei, numeroase panouri, documente, fo­ Expoziţia oglindeşte momente im­
de ştiinţe din Danemarca; Mauri- goslave de Ştiinţe din Zagreb ; Academiei Regale Flamande de louse (Franţa); Andie Cornu. le- pentru mesajele transmise. tografii şi machete ilustrează mo­ portante ale vieţii ştiinlifice din ul­
ce Baumont, preşedintele Institu­ Taku Uemura, reprezentant al A- ştiinţe, litere şi arte frumoase prezentant al Academiei de Arte Preşedintele Academiei a încre­ mente importante ale dezvoltării şti­ tim ii ani, sprijinul acordat de partid
tului Franţei şi preşedintele Aca­ cademiei de Ştiinţe din Japonia; din Belgia; Jacques Chastenet, re­ Frumoase din Franţa; John Ward dinţat partidul şi guvernul, între­ inţei şi culturii în România şi guvern oamenilor de ştiinţă, rolul
demiei de ştiinţe morale şi poli­ Bazarîn Sirendîb, preşedintele A- prezentantul Academiei Franceze; Perkins, directorul Academiei Bri­ gul popor, că oamenii de ştiin­ Sint expuse documente istoriogra­ Partidului Comunist Român în în­
tice din Franţa; Werner Hartke, caderrfiei de Ştiinţe din R. P. Mon­ Andre Dupont Sommer, reprezen­ tanice din Roma. ţă si cultură îşi vor intensi­ fie şi piese arheologice privind ci­ drumarea şi orientarea activităţii şti­
preşedintele Academiei de Ştiinţe golă; A. D. Fokker, reprezentant tantul Academiei de inscripţii şi In încheierea sesiunii solemne, fica activitatea pentru a duce mai vilizaţia dacă, formarea poporului ro­ inţifice din ţara noastră
din R D. Germană; S. Morenz, al Academiei Regnie Olandeze ; litere din Franţa; Jean Roche, re­ acad. Mi ion Nicolescu a exprimat, departe făclia ştiinţei şi culturii şi mân şi a limbii române, dezvoltarea ★
vicepreşedinte al Academiei Saxo­ Janusz Groszkowski. preşedintele prezentant al Academiei de Ştiin­ în numele slujitorilor ştiinţei şi pentru a spori contribuţia lor la culturii în ţările române în secolele Scara, expoziţia a fost vizitată de
ne de Ştiinţe din R. D. Germană; Academiei de Ştiinţe din R P. ţe din Franţa; P. P. Lobanov, pre­ culturii româneşti, mulţumiri con­ opera de progres şi prosperitate XIV-XVII, umanismul şi iluminis­ oaspeţi de peste hotare invitaţi la
d-na E. Koraki, în numele lui Joa- Polonă; Sir William Mactaggart, şedintele Academiei de Ştiinţe A- ducerii de partid şi de stat, wîn a patriei, de înflorire a naţiunii mul românesc, anul revoluţionar sărbătorirea Centenarului Academiei.
nis Kalitsounakis, reprezentant al preşedintele Academiei Regale din gricole din U.R.S.S.; V. S. Keme- frunte cu tovarăşul Nicolae socialiste române. 1848, crearea statului naţional ro­
Academiei de Ştiinţe din Grecia ; Scoţia; Donald Hornig, repiezen- nov, vicepreşedinte al Academiei Ceauşescu, secretar general al (Agerpres) mân, societăţile ştiinţifice şi cultu­ (Agerpres)
A
premii de autoritate internaţională
-iSVINTUL DE SALUT acordate.
La rîndul său, Academia noastră,
’dînd o înaltă preţuire aportului u-
nor savanţi de seamă din alte, ţări
la îmbogăţirea fondului cunoaşteri!
umane, a ales numeroşi oameni de
ROSTIT DE TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU ştiinţă şi de cultură printre membrii
săi.
% Vorbitorul s-a oprit apoi asupra
obiectivelor şi preocupărilor r:e vor
(Urmare din pag. I) 1es ce importanţă mare prezintă asi­ necontenit orizontul dc cunoştinţe, gresistă şi revoluţionară a epocii trebui să stea la temelia muncii
gurarea tuturor condiţiilor pentru de a însusi ceea ce a creat mai de noastre : ei pot aduce o contribuţie oamenilor noştri de ştiinţă în viitor.
Congresul al iX-lea a subliniat că dezvoltarea conlucrării active dintre preţ poporul nostru şi celelalte po­ preţioasă la întărirea solidarităţii Direcţiile dezvoltării economice şi
în condiţiile revoluţiei tehnico-şliin- oamenii de ştiinţă din. institutele de poare de-a lungul veacurilor in sfe­ marelui front mondial al păcii. In­ sociale a României in perioada 1966-
ţifice mondiale. înfăptuirea progra­ cercetări ale Academiei, ale departa­ ra cunoaşterii. Numai astfel, stăpî- tensificarea schimburilor şi relaţi­ 1970 — a spus el — au fost elabo­
mului de propăşire economică a pa­ mentelor. din învăţămînlul superior nind o cultură vastă, ridieîndu-se la ilor cultural-ştiinţifice reprezintă un rate de Congresul al IX-lea al Parti­
triei este indisolubil legată de inten­ — Şi fabricile şi uzinele noastre, com­ nivelul ştiinţei contemporane, apro- aport de seamă la cauza destinderii dului Comunist Român. Ele asigură
sificarea cercetării ştiinţifice, de in­ binatele industriale, unităţile agrico­ fundînd fenomenele dezvoltării so­ internaţionale, a colaborării dintre continuarea pe o treaptă superioa­
troducerea pe scară largă în produc­ le socialiste, masa largă a producă­ ciale din trecut şi de astăzi, tinere­ naţiuni, la cauza păcii şi securităţii ră a procesului de desăvirsire a
ţie a cuceririlor ştiinţei şi tehnicii torilor de bunuri materiale tul va putea să contribuie cu succes tuturor popoarelor. (Aplauze puter­ construcţiei socialiste în toate do­
contemporane, de creşterea aportului Evoluţia rapidă a ştiinţei, proble­ la lupta împotriva ideilor şi concep­ nice). meniile de activitate economică, şti­
oamenilor de ştiinţă la întocmirea mele tot mai complexe pe care i le ţiilor învechite, retrograde, pentru Iată de ce considerăm necesar să inţifică şi culturală. In realizarea
studiilor şi elaborarea soluţiilor ce­ pune în faţă societatea modernă soli­ afirmarea cutezătoare a ceea ce este se dezvolte continuu cooperarea cu acestor obiective importante, un rol
rute de mersul înainte al producţiei. cită forţe tot mai mari, impun, ca o nou şi înaintat în gîndirea şi viaţa oamenii de ştiinţă si cultură din deosebit şi însemnat îl are cerceta­
Congresul partidului, Comitetul Cen­ necesitate obiectivă, unirea eforturi­ socială, pentru triumful cauzei pro­ toate ţările. Manifestîndu-se perma­ rea ştiinţifică. Diversificarea ştiin­
tral au relevat, alături de succesele lor unui număr sporit de oameni.de gresului (Aplauze puternice). nent ca parte integrantă activă a ţelor, a obiectivelor şi structurii cer­
incontestabile obţinute în activitatea ştiinţă din domenii diferite de cer­ Cercetarea, creaţia originală — ştiinţei şi culturii mondiale, ţara cetării. apropierea din ce în cc mai
de cercetare, şi o serie de neajun­ cetare. condiţie importantă a progresului noastră va promova şi în viitor con­ pronunţată între momentul unei des­
suri şi rămîneri în urmă, au stabilit neîntrerupt al societăţii noastre — tactele şi schimburile internaţionale coperiri ştiinţifice şi cel al valorifi­
măsuri de îmbunătăţire a muncii. Crearea Consiliului Naţional al nu se pot dezvolta decît in strînsă cării rezultatelor ei, constituie în
Actualul plan cincinal rezervă un loc Cercetării Ştiinţifice are tocmai me­ legătură cu evoluţia ştiinţei şi cul­ în acest domeniu, va milita pentru zilele noastre un proces care se des­
de frunte cercetării ştiinţifice, pre- nirea de a asigura organizarea coope­ turii internaţionale. In epoca noas­ intensificarea relaţiilor de colabora­ făşoară cu o rapiditate nemaiîntîl-
vâzînd concenlrarea mijloacelor ma­ rării pe scară naţională a cercetăto­ tră a devenit o necesitate obiectivă re cu savanţii şi oamenii de cultură nitâ. Tendinţele moderne de dezvol­
teriale şi a potenţialului nostru şti­ rilor din ţara noastră, cultivarea unui desfăşurarea unui larg schimb de din ţările socialiste, din toate ţările tare a ştiinţei anunţă de pe acum
inţific în special spre temele de care spirit de emulaţie creatoare, dezvol­ experienţă şi opinii între creatorii lumii. în interesul si spre binele o nouă extensiune a frontului cer­
depind dezvoltarea ramurilor cheie tarea schimbului liber de opinii, a din toate ţările lumii, cunoaşterea întregii umanităţi. cetării.
ale economiei naţionale, progresul dezbaterilor ştiinţifice rodnice în ca­ realizărilor valoroase ale celorlalte Făcînd bilanţul bogatei activităţi Documentele celui de-al IX-lea
re să se poală afirma nestingherit
întregii societăţi. teoriile şi principiile înaintate, bâzâ­ popoare, manifestarea activă a fie­ desfăşurate de-a lungul timpului de Congres al Partidului Comunist Re-
Secolul în care trăim — secolul ie pe materialismul dialectic şi isto­ cărei naţiuni în slujba progresului oamenii de ştiinţă şi cultură din lyân — se arată în raport — au
revoluţiilor socialiste victorioase, al ric. general al ştiinţei şi culturii con­ ţara noastră, apare evidentă deose­ subliniat cu tărie că „programul de
eliberării naţionale a popoarelor în­ temporane. birea radicală dintre condiţiile în dezvoltare a societăţii socialiste in
robite» al lichidării exploatării omu­ Societatea socialistă creează penlru care erau nevoiţi să lucreze aceştia următorii cinci ani, satisfacerea ne­
lui de către om intr-un şir de ţâri — prima.oară în.istorie .posibilităţi de­ Istoria societăţii omeneşti de­ în trecut şi condiţiile create de o- voilor mereu crescînde ale econo­
s-a înscris totodată în istorie prin- pline penlru înflorirea personalităţii monstrează că toate popoarele, mari rinduirea noastră socialistă. Pose­ miei naţionale "Sînt indisolubil le­
t.r-un uriaş avînt al gîndirii ştiinţi­ uir.ane, penlru afirmarea talentelor sau mici, şi-au adus prin inteligen­ dăm, de asemenea, valorile umane gate de progresul ştiinţei, de inten­
fice, al cunoaşterii umane. în cimpul creaţiei ştiinţifice şi cul­ ta, talentul şi forţa de creaţie spi­ necesare unui puternic avînt al crea­ sificarea cercetărilor fundamentale
Ştiinţa joacă astăzi un rol din ce turale, ca şi în celelalte domenii ale rituală contribuţia la sporirea te­ ţiei ştiinţifice şi culturale. şi aplicative în toate ramurile14.
în ce mai important în lupta pentru vieţii sociale. Principiile umanismului zaurului ştiinţific şi artistic al u- Avem toate condiţiile şi posibili­ Reflectînd cerinţele mersului îna­
transformarea revoluţionară a socie­ socialist dau un înalt sens ştiinţei şî manităţii. Nu o dată popoare mici tăţile sâ sporim şi mai mult boga­ inte al activităţii ştiinţifice, nle a-
tăţii, pentru făurirea unei lumi mai artei, ridică valoarea creaţiei culbi- s-au făcut cunoscute şi preţuite prin ta comoară a ştiinţei şî culturii pa­ propierii ei de producţie, Congresul
bune. Totodată, minţile luminate ale ral-ştiinţifice la un nivel pe care nu realizările lor remarcabile, au dat triei noastre, să o facem şi mai stră­ al IX-lea * al Partidului Comunist
l-a atins niciodată în Irccut.
savanţilor şi cercetătorilor îşi în­ numele lor unor întregi epoci is­ lucitoare. Român a hotărit înfiinţarea Consi­
dreaptă eforturile spre supunerea în înflorirea culturii socialiste pre­ torice. Istoria universală apreciază Intelectualii de azi au fericirea de liului Naţional al Cercetării Ştiinţi­
continuare a naturii, spre creşterea supune grijă şi răspundere deosebită o naţiune după contribuţia adusă Ia fi contemporanii celei mai măreţe fice, for de coordonare, pe plan na­
forţei transformatoare a omului, a nu numai pentru prezent, ci şi pentru cunoaştere, după valoarea moşteni­ şi mai glorioase epoci din istoria ţional, al cercetării, menit să asi­
capacităţii sale de producţie, spre viilor. De aceea, una din cele mai rii materiale şi spirituale pe care o poporului român, epocă ce, deschide gure aplicarea politicii partidului şi
sporirea avuţiei materiale a societă­ importante obligaţii morale ale so­ lasă, după rolul pe care-1 joacă in un cîmp nelimitat de afirmare tu­ guvernului în acest domeniu.
ţii. Pornind dc la direcţiile dezvol­ cietăţii noastre, ale generaţiei de azi domeniul progresului şi civilizaţiei. turor forţelor naţiunii noastre. A- Prin componenţa şi structura sa
tării economice şi sociale o ţării, de este de a forma schimbul de mîine Este ştiut, tovarăşi, că ştiinţa şi vem convingerea că savanţii, cer­ organizatorică. Consiliul Naţional al
la tendinţele generale ale progresu­ al culturii româneşti de a pre­ cultura au jucat întotdeauna un rol cetătorii, oamenii de artă voi- munci Cercetării Ştiinţifice antrenează în
lui, cercetarea ştiinţifică, atît cea găti cu răbdare, căldură şi exi­ important în cunoaşterea şi apro­ cu toată energia si pasiunea, punînd activitatea sa oameni de ştiinţă din
fundamentală cît şi cea aplicativă, genţă viitorii noştri intelectuali, pierea dintre popoare, în colaborarea cunoştinţele, forţa gîndirii şi talen­ Academie, invâţămînt, unităţi de­ Munca atentă, practicată cu dragoste şi pasiune, î-a adus lăcă­
.îşi va îndeplini cu succes rolul de în stare să preia şi să ducă activă a acestora în slujba cauzei tului lor în slujba progresului conti­ partamentale, laboratoare de uzină, tuşului Ioan Savu. de la F. C. Orăştic, titlul de fruntaş, iar în
puternică forţă materială a produc­ mai departe făclia creaţiei îna­ progresului. Cu atît mai mult în zi­ nuu al României, ridicării ei pe specialişti din diferite ramuri ale e- acest an, fanionul de evidenţiat îl păstrează din primul trimestru.
ţiei, va contribui din plin la înflo­ intaşilor, să se situeze Ia înălţimea lele noastre, oamenii de ştiinţă şi culmile cele mai înaintate ale civili­ conomiei şî culturii, ceea ce con­
rirea societăţii. ştiinţei mondiale, să contribuie din cultură pot îndeplini un rol de sea­ zaţiei umane. (Aplauze puternicei feră muncii sale caracterul unui a-
Realitatea demonstrează că în e- plin la făurirea societăţii socialiste mă în lupta pentru triumful idealu­ Permiteţi-mi sâ închei, urînd tu­
poca modernă producţia şi ştiinţa se şi comuniste în ţara noastră. (Vii a- rilor înaintate de libertate şi drep­ turor intelectualilor din ţara noas­ devărat forum ştiinţific. In activi­
condiţionează şi se influenţează reci­ plauze). tate socială, împotriva asupririi na­ tră noi şi strălucite succese în în­ tatea Consiliului se realizează o îm­
proc, contribuind una la accelerarea îndatorirea tinerilor oameni de ţionale, pentru dreptul popoarelor deplinirea acestei nobile misiuni, binare rodnică a competenţei şî ex- TRENURI CALDE,
perinţei acumulate de oamenii de
dezvoltării celeilalte ; ştiinţa şi pro­ ştiinţă şi cultură, a tinerelului stu­ de a-şi hotări singure soarta, fără spre binele şi fericirea poporului, ştiinţă mai vîrstnici, cu entuzias­
ducţia constituie două laturi insepa­ dios, a întregii generaţii tinere din nici un amestec dinafară. Savanţii, spre gloria patriei noastre — Repu­ mul şi cutezanţa celor tineri, Ca un
rabil e ale activităţii de creaţie a o- patria noastră este de a învăţa cu scriitorii, artiştii reprezintă un de­ blica Socialistă România. (Aplauze prim rezultat în îndeplinirea sarci­
mului. Apare astfel de la sine înţe- rîvnă şi perseverenţă, de a-şi lărgi taşament important în mişcarea pro- puternice, \irale îndelungi).
nilor ce-i revin, Consiliul Naţional,
cu sprijinul celor mai bune forţe FĂRĂ MINUSURI
ştiinţifice ale ţării, a elaborat pro­
1QO de ani de la crearea Academiei gramul unitar al cercetării ştiinţi­
fice pentru anii 1966-1970, al cărui
conţinut tematic reflectă interdepen­
denţa cu prevederile planului de stat DE GRADE I
EXPUNEREA ACAD. MIRON NICOLESCU pentru dezvoltarea economiei naţio­
nale, plan la elaborarea căruia si-eu
adus contribuţia şi oamenii de şti­
inţă.
Pentru'dezvoltai ea activităţii de Alimentarea ritmică a cuptoarelor ming au înlîrziat aducera şarjelor îrv*
cercetare ştiinţifică fundamentală şi adîncî cu forje calde, este una din greunînd alimentarea cuptoarelor a-
Xcad. Miron Nicolescu şi-a înce­ cipalele realizări ale ştiinţei şi cul­ de către oamenii noştri de ştiinţă. domenii de manifestare a geniului aplicativă, statul nostru va face în principalele condiţii care asigură
put raportul exprimînd, in numele turii în ţara noastră, în ultimele Ea are puternice rădăcini în tradi­ fiecărui popor, a gîndirii şi capaci­ următorii ani importante eforturi ma­ realizarea sarcinilor de plan ce revin dînci. Şi nouă ne revine însă o par­
te din vină, pentru că nu am asigu­
Academiei centenare, al membrilor două decenii, strîns legate de pro­ ţiile materialiste care au caracteri­ tăţii sale creatoare, iar poporul nos­ teriale. Numai volumul investiţiilor secţiei noastre precum şi celorlalte rat întotdeauna descărcarea trenuri­
săi, al tuturor oamenilor de ştiinţă fundele transformări politice, eco­ zat activitatea multor savanţi şi căr­ tru a dovedit cu prisosinţă calită­ destinate pentru extinderea şi conso­ laminoare clin Peştiş. De aceea, prin- lor în grafic.
şi cultură din ţara noastră, senti­ nomice şi sociale, dobindite de po­ turari români din secolul trecut. ţile cu care este înzestrat, forţa, ta­ lidarea bazei materiale a cercetării tr-un studiu minuţios s-a stabilit ca, Ca să ajungem la o respectare ri­
mentele de profundă mulţumire pen­ porul român în opera de construire Ca o reflectare a marilor cerinţe lentul şî capacitatea de a contribui în perioada anilor 1966-1970 este de faţă de capacităţile unitare la O.S.M. guroasă a graficului de descărcare —
tru cuvintele calde rostite de tova­ a socialismului. ale dinamismului întregii economii la dezvoltarea patrimoniului ştiîn-‘ aproape două miliarde lei Toloda- şi productivitatea bluminguluî, cup­ o cerinţă de prim ordin a îmbună­
răşul Nicolae Ceauşescu, secretarul Diversificarea ramurilor producţiei şi în special al industriei, ştiinţele ţific naţional si universal". lă, numărul specialiştilor din sfera ac­ toarele noastre adîncî să fie alimen­ tăţirii activităţii noastre — la cuptoa­
general al Comitetului Central al materiale, şi în primul rînd a in­ tehnice au cunoscut In anii puterii Academia Republicii Socialiste tivităţii ştiinţifice va creşte substan­ tate cu şarje calde la o temperatură re avem nevoie de 7-8 şarje pe fie­
Partidului Comunist Român, pentru dustriei — a spus el — introduce­ populare o dezvoltare ascendentă. România se încadrează astăzi în ţial. ' x de f>a0°C, într-o proporţie de 55 la care schimb, cu o pauză maximă de
înalta preţuire şi sprijinul pe care rea progresului tehnic au determinat A fost înfiinţată o reţea de unităţi mişcarea amplă a cercetării ştiin­ In ultima parte a raportului au sută. două ore. Spun acest lucru, deoarece
partidul şi guvernul le dau ştiinţpi extinderea activităţii ştiinţifice, de cercetare academice, departamen­ ţifice naţionale, care cuprinde a- fost trecute în revislă principalele Pentru noi, acest lucru are o im­ au fost cazuri cînd nu s-a respectat
româneşli, factor de seamă în pro­ crearea unei reţele de unităţi de tale şi uzinale, in care s-au abordat proape 270 de unităţi de cercetare obiective care stau în faţa oamenilor portanţă deosebită. Dacă, de exem­ graficul penlru şarjele ce se reţin la
păşirea şi înflorirea patriei noastre, cercetare din ce In ce mai cuprin­ cercetări şi studii consacrate intro­ academice, departamentale şi mari de ştiinţă din diferite domenii de plu, într-un schimb nu se asigură a- export, creîndu-se paii2e mai mari
România socialistă. zătoare. Ca urmare a sprijinului a- ducerii progresului tehnic în econo­ laboratoare uzinale Cele 56 de uni­ activitate în anii următori. ceastă proporţie, cuptoarele se încar­ de două ore intre trenurile de turna­
Raportul s-a referit mai in amă­ cordat de statul socialist, numărul mia naţională. Pe lingă dezvoltarea tăţi ale Academiei, care funcţionea­ Centenarul Academiei — a arătat că aproape în exclusivitate cu şarje re (în luna trecută au fost zile cînd,
nunţime la activitatea oamenilor de cadrelor de cercetare a crescut sim­ preocupărilor tradiţionale în dome­ ză în Capitală şi in diferite centre acad, Miron Nicolescu — se desfă­ reci din depozit, care au un timp de în 7 ore, nu s-a primit nici un tren
ştiinţă şi cultură din ţara noastră, ţitor, iar baza materială a cercetă­ nii ca termoenergetica, extracţia şi regionale de cultură, întreţin rodni­ şoară în epoca unei revoluţii ştiin­ încălzire de fl-9 orc. In schimbul res­ cald). Ele au influenţat negativ în­
în veacul care a trecut de la în­ rii ştiinţifice s-a lărgit continuu, a- prelucrarea petrolului, cercetarea şti­ ce legături de cooperare cu colecti­ ţifice şi tehnice fără precedent, în pectiv nu sc pot încălzi decît 240-250 cărcarea cuptoarelor adinei, capacita­
fiinţarea Societăţii Literare Române, sigurind efectuarea unor cercetări inţifică tehnică a fost orientată în vele ştiinţifice din diferite departa­ care ţara noastră este din plin anga­ lingouri reci, faţă dc 300 cît preve­ tea lor şi deci realizarea sarcinilor
care la prima sa sesiune a luat de­ fundamentale şî aplicative care sâ direcţii noi, printre care elasticita­ mente, cu întreprinderile industriale jată prin întregul ei program do de planul Se diminuează astfel capa­ de plan ale blumingului. De aceea
numirea de Societatea Academică răspundă cerinţelor imediate şi de tea, hidraulica, lubrificaţia maşini­ şi agricole, cu instituţiile de învă- construcţie economică si culturală. citatea de încălzire şi se periclitează cerem în această direcţie un sprijin
Română, şi a evocat figurile unor perspectivă ale economiei şi cultu­ lor, teoria mecanismelor, mecanica ţămînt şi de cultură Oamenii de ştiinţă, reprezentanţi planul pc schimb. mai substanţial din partea colabora­
mari savanţi români care au dus rii naţionale, precum şi tendinţelor solidelor deformabile şi mecanica Activitatea celor 235 de membri ai tuturor general,iilor, dc ţoale na­ ' In scopul atingerii procentajului torilor noştri O S M. 2 si direcţia
la vremea lor prestigiul ştiinţe! ro­ interne de dezvoltare ale diferitelor construcţiilor, unele ramuri ale e- titulari sau corespondenţi ai Aca­ ţionalităţile. împreună cu întreaga amintit, la a cărui realizare conlu­ transporturi.
mâneşti dincolo de hotarele ţării. ramuri ale ştiinţei. nergeticii. O bună parte a rezulta­ demiei, în jurul cărora s-a format intelectualitate a ţârii. îşi fac un ti­ crăm cu O.S.M. 2 şî cu sectorul de ^Mă folosesc de acest prilej să atât
A fost relevată, de asemenea, con­ Folosind condiţiile create, oame­ telor cercetărilor şi-a găsit aplicaţii o pleiadă de tineri cercetători care tlu de mîndrie din slujirea devotată transporturi uzinale, au fost prevă- ea presarea la striperul nr. 1 nu sa
tribuţia unor mari patrioţi şî căr­ nii de ştiinţă şi cercetătorii Acade­ în diferite sectoare ale industriei. muncesc cu pasiune şi entuziasm a patriei socialiste. Punerea capaci­ 7.ule o scrie de măsuri. Ele se referă P'V'lc face din cauza lipsei de aproa­
turari români în momentele cele mai miei. din institutele departamenta­ In raport au fost subliniate apoi în diferitele unităţi de pe întreg tăţii şi talentului lor în slujba feri­ îndeosebi la respectarea timpului pe un an de zile a unor piese. O par­
importante din istoria ţării. le de cercetări, din laboratoarele, u- cîteva din principalele realizări ob­ cuprinsul ţării, formează în pre­ cirii copoiului şi a progresului mul­ tehnologic dc staţionare în oţelărie, a te din ele au fost comandate la Uzi­
tilateral al societăţii noastre consti­
Evocarea retrospectivă a liniilor nităţilor de producţie, cadrele di­ ţinute de oamenii noştri de ştiinţă zent, în anul Centenarului vieţii a- tuie un tel luminos, care dă vigoare celui de transport pe faze şî de des­ nele „23 August" din Bucureşti, iar
de dezvoltare a vieţii academice — dactice universitare, au continuat şi in domeniul matematicii şi fizicii, eademice din patria noastră, un va­ şi insuflă pasiune întregii noastre ac­ cărcare a trenurilor de turnare la altele urmau sâ fie confecţionate în
se arată în raport — ne îndreptă­ au dus mai departe tradiţiile pro­ chimiei, geologiei, biologiei, speolo­ loros potenţial de muncă creatoare, tivităţi. bluming combinat. Cum această problemă nvi
ţeşte să Subliniem că Academia a gresiste ale creaţiei spirituale a îna­ giei, cercetării agricole, medicinei, o considerabilă rezervă a progresu­ Acum, rind serbăm un secol dc la Eficienţa măsurilor aplicate se re­ a fost încă soluţionată, întîmpinăm
fost. prin contribuţia ştiinţifică şî intaşilor, au ridicat pe trepte mai ştiinţelor sociale, ştiinţelor econo­ lui nostru ştiinţific, tehnic şi cul­ înfiinţarea Academiei, — â încheiat flectă în faptul că în primele 8 luni mari greutăţi la slnpare, mai ale*
atitudinea socîal-politică a majori­ înalte ştiinţa şi cultura românească. mice, filozofice, juridice, Istoriei, ar­ tural. vorbitorul — as dori să exprim aici ale anului situaţia procentuală a tre­ la lingourile calmate. Urgentarea co­
tăţii covîrşitoare a membrilor săi, Realizările obţinute în multe din heologiei, filologiei, literelor şi ar­ Contribuţiile pe care oamenii de angajamentul nostru solemn, al tu­ nurilor calde la cuploarele adinei s-a menzilor respective şi îmbunătăţirea
o instituţie puternic ancorată în rea­ ramurile principale ale ştiinţei au ştiinţă români le-au adus in anii turor membrilor Academiei, al slu­ îmbunătăţit faţă de aceeaşi perioadă aclivitătiî în transporturile uzinale
lităţile României, o apărătoare dem­ o mare însemnătate pentru dezvol­ tei. puterii populare, prezenţa lor acti­ jitorilor ştiinţei si culturii româneşti a anului trecut. In lunile martie. îli- pe liniile ce ne alimentează cu tre­
nă a intereselor majore ale naţiu­ tarea generală a patriei, pentru pro­ Realizările obţinute de oamenii de vă in viaţa ştiinţifică internaţională de a-şi intensifica activitatea pentru nie şi iulie, de pildă, proporţia sta­ nuri calde, ne-ar ajuta mult. Am reu­
nii, ale independenţei şî suveranită­ gresul ei economic şi social, fiind ştiinţă şi cultură din ţara noastră în şi la variate programe dc cooperare continuarea şi îmbogăţirea tradiţiilor bilită a fost depăşită cu cîte 4-9 pro­ şi să ne încadrăm în graficul d*
cente. Dar, este necesar să subliniez
descărcare, să respectăm tehnologia
culturală au făcut sâ crească con­
ţii ţârii. Aceasta ilustrează o tra­ cunoscute şî apreciate şi în afara anii puterii populare — a continuat ştiinţifice şi culturale făurite de po­ că lot în această perioadă au fost şi de stripare, sâ folosim cuptoarele a*
diţie cultivată cu grijă de minţile graniţelor ţării. vorbitorul — tradiţiile pe care le-au tinuu prestigiul ştiinţific al Româ­ porul nostru, în decursul istoriei sale variaţii sub limită, de cîte 1,6-G.O pro­ dinei la capacitatea lor maximă şî
milenare, de a ridica creaţia ştiinţifi­
niei. O mărturie a acestui prestigiu
cele mai luminate ale ţării, anume Unul din factorii care au stat la făurit înaintaşii noştri, confirmă că la nivelul cerinţelor vremur ilor pc cente, generate de diferite deficienţe bineînţeles, să asigurăm constanţa
baza acestor succese, st promovării se găseşte şi în alegerea unor sa­ apărute pc fluxul tehnologic. Supra­ cuvenită în ritmicitatea producţiei
împletirea strînsă a activităţii aca­ încă o dată justeţea aprecierii fă­ vanţi români în conducerea organis­ care le trăim, de a ne servi patria punerile de evacuări peste nivelul livrate.
demice cu lupta poporului pentru gîndirii ştiinţifice, a fost orientarea cute nu de mult de tovarăşul şi a contribui, alături de toţi oame­ admis la OSM 2, au făcut ca unele
nii muncii, la înflorirea naţiunii ro­
dreptate ioeială, independenţă şi activităţii de cercetare în lumina Nicolae Ceauşescu în faţa Mariî A- melor Ştiinţifice internaţionale, ca mâne. şarje să se încarce sub temperatura fug. V VAZDAtTTFANU
membri ai unor academii de peste
suveranitate naţională concepţiei materialismului dialectic dunări Naţionale: „Cercetarea şti­ (Agerpres) dc 680° C. Evenimentele repetate de şeful secţiei bluming-scmifabrt-
cale ferată pe liniile OSM. 2 — blu­
cate dc la C. S. Hunedoara
Vorbitorul a prezentat apoi prin- şi istoric, concepţie însuşită creator inţifică este unul din principalele hotare, sau în diferitele distincţii şi