Page 9 - Drumul_socialismului_1966_09
P. 9
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNITI-VA
VIZITA IM GRECIA A TOVARĂŞULUI
ION GHEORGHE MtURER
C o n tin u area co n vo rb irilo r o fic ia le
ATENA 2 — Trimişii speciali A- al Regatului Greciei, Stephanos Ste- Greciei. I. Toumbas, adjunctul mi
gerpres, Gh. Secuiu şi C. Alexan- phanopoulos. nistrului de externe, T. Rentis, amba
droaie, transm it: La convorbiri au participat din sadorul Greciei la Bucureşti, A. Ar-
Vineri, în cursul dimineţii, au con partea română Corneliu Mănescu, ghyicpoulo.
ministrul afacerilor externe, Mireea Au fost prezenţi, de asemenea, con
tinuat convorbirile oflcdaJe între pre
Bălănescu, ambasadorul României la
şedintele Consiliului de Miniştri al silieri şi experţi ai ambelor delegaţii.
Atena, Alexandru Bălăci, vicepreşe
ANUL X V III NR. 3630 SIMBAt A 3 SEPTEMBRIE 1966 4 PAGINI - 25 BANI Republicii Socialiste România, Ion dintele C.S.C.A., îar din partea grea Convorbirile s-au desfăşurat într-o
Gheorghe Maurer, şi primul ministru că ministrul afacerilor externe al atmosferă cordială, de sinceritate.
In v e s t iţ iile în Q , A . S . C o n fe rire a unor în a lte d istin cţii
Atena 2 — Trimişii speciali Ager- Ordine şi medalii ale Greciei au ministrului afacerilor externe, I. To
pres, Gh. Secuiu şi C. Alexandroaie, fost conferite, de asemenea, persoa umbas.
„Ordinul Tudor Vladimirescu cl. I"
nelor oficiale oare însoţesc delegaţia
transm it:
SÂ URGENTĂM PAGINA elenilor a conferit preşedintelui Con guvernamentală română în vizita sa a fost conferit vicepreşedintelui Con
Majestatea Sa regele Constantin al
siliului de Miniştri, G. Athanasiadis
în Grecia.
comerţului, E.
ministrului
Novas,
siliului de Miniştri al Republicii So
România,
Ion
cialiste
Gheorghe
I. Yamas, ministrului marinei comer
Maurer, „Marele cordon al Ordinului Consiliul de Stat al Republicii So Kothris, ministrului comunicaţiilor,
ciale, I. Mavridoglu, ministrului ad
George r . Aceeaşi distincţie a fost
RITMUL DE EXECUŢIE A 3-A acordată ministrului afacerilor exter cialiste România a conferit „Ordinul junct de externe, T. Rentis, ambasa
m
m
23 August cl. I" preşedintelui Consi
dorului Greciei la Bucureşti, A. Ar-
ne, Corneliu Mănescu. „Marele cor
ghyropoulo.
liului de Miniştri al Greciei, Stepha
don al Ordinului Phoenix cl I" a fost
De asemenea, ordine ale Republicii
conferit vicepreşedintelui Comitetu
parlamentului, D. Papaspyru, minis
şi altor reprezentanţi ai vieţii poli
lui de Stat pentru Cultură şi Artă, nos Stephanopoulos, preşedintelui Socialiste România au fost conferite
Desfăşurarea în bune condiţii a ac male se desfăşoară destul de anevo cerea Trustului nu a urmărit cu su
tivităţii economice a gospodăriilor a- ios. Deşi aceste obiective ar trebui ficientă răspundere urgentarea întoc Alexandru Bălăci. trului coordonării, C. Mitsotakis, şi tice greceşti.
gricole de stat este determinată in date în folosinţă în termen de cel m irii iproiectelor necesare şi punerea
măsură hotărîtoare de folosirea efi mult 2-3 luni, apreciind după ritmul la timp în funcţiune a sistemelor
cientă a investiţiilor, de realizarea şi în care se lucrează se constată că ele de irigaţii. Din această cauză, udarea V i z i t a l a A k r o p o l e
punerea la timp în funcţiune a obiec nu voi- fi terminate deeît în anul v ii culturilor se va putea efectua abia in
tivelor planificate. Cum stau lucru tor. lată un motiv care împiedică des anul viitor.
rile din acest punct de vedere în uni făşurarea in bune condiţii a activită Rămînerea în urmă la realizarea Vineri dupâ-amiază, premierul zaţiei antice ateniene. Ajunşi1 aici, după multe secole, cunoscutele tra
tăţile dîn regiunea noastră ? ţii în sectorul zootehnic. investiţiilor în gospodăriile de stat român Ion Gheorghe Maurer şi oaspeţii români trec pe „Calea sacra'1 gedii ale lui Sofocle, Eschil şi Euri-
Pe total trust, se constată că, Situaţii nesatîsfăeâtoare se întîl- este determinată de mai mulţi fac membrii delegaţiei guvernamentale printre propileele colinei, coloane pide. Vorbind despre festivalurile
deşi au trecut opt luni de la în nesc şi la alimentările cu apă în ca tori. In principal, situaţia necores române au vizitat colina şi muzeul de marmură albă de o grandoare şi Atenei contemporane, gazdele amin
ceputul anului, ritmul de executare drul gospodăriilor de stat din Orâş- punzătoare se datoreşte slabei preo Akropole. Coloana de maşini stră- măreţie deosebite. tesc de frumoasa impresie lăsată
a investiţiilor este nesatisfăcător. tie şi Calda, unde nu s-au utilizat cupări de care au dat dovadă consi bate centrul Atenei, trece prin faţa De aici, de pe Akropole, în faţa spectatorilor atenieni de recenta e-
Faptul că pînă acum s-au folosit mai nici 100.000 lei din suma de 500.000 liile acestor unităţi pentru asigurarea marelui stadion olimpic şi apoi urcă ochilor se descinde splendida pano voluţie pe această scenă a artiştilor
puţin de jumătate din sumele des lei alocată în acest scop. De aseme la timp a documentaţiilor necesare şi serpentinele largi de piatră ce con ramă a Partenonului. Delegaţia ro Teatrului de operă şi balet din Bu
tinate investiţiilor dovedeşte că din nea, s-au tărgănat nejustificat lucră neurmâririi îndeaproape a respectării duc spre cele mai impresionante mână se opreşte îndelung în fata cureşti.
partea consiliilor G.A.S. şi a condu rile de amenajare a terenului pentru de către constructori a graficelor de mărturii ale epocii de aur a civili- acestui emoţionant simbol al civi Ghidul prezintă oaspeţilor români
cerii Trustului regional Gostat a e* irigaţii pe 488 hectare la gospodăriile lizaţiei umane, care, strâbătînd 25 capodoperele Akropoleî, Erehteionul
.pcistat o insuficientă preocupare pen de stat din Bîrcea si Mintia. Condu (Continuare în pag. a 2-a) de veacuri, a adus contemporaneită cu cariatidele care, împreună cu
tru asigurarea îndeplinirii pas cu pas ţii mesajul artei marelui Fidias. Din Partenonul şi propileele formează
a prevederilor planului de investiţii. acest loc, folosit cîndva de eroicul cel mai perfect ansamblu arhitecto
Citcva exemple sint edificatoare în a- popor atenian drept fortăreaţă oen- nic antic care s-a păstrat pînă în
ceastă privinţă. Bilanţ la sfîrşit de lună tru apărarea libertăţii sale împotriva zilele noastre. Preşedintele Consiliu
Analizînd situaţia realizării obiecti- invaziilor străine, capitala elenilor lui de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer,
* ..lor pe unităţi, se poate arăta că ce- îşi dezvăluie dimensiunile. Bulevar se interesează îndeaproape de
e mai mari râmîneri în ui mă există dele largi străjuite de siluetele blo modul în care valorosul tezaur ar
]L>gospodăria agricolă de stat din O- naliştiior hunedoreni peste prevederi curilor moderne, noile cartiere de tistic atenian este păstrat, de mă
răştie. Fa unitatea amintită, care are Succesul minerilor 1.750 tone minereu de fier şi 49 tone locuinţe, animaţia intensă a străzi surile care se îau pentru conserva
repartizată ponderea cea mai mare dolomitâ. Acest succes adăugat la lor oferă imaginea unei mari capi rea lui.
d:n totalul investiţiilor destinate gos succesele obţinute în lunile anteri tale. Remarcînd admirabila aşezare Membrii delegaţiei guvernamenta
podăriilor de stat. trebuie construite din Valea Jiului... oare le-a permis minerilor de aici a capitalei Greciei, premierul român le române au vizitat apoi Muzeul
un siloz şi o magazie. Urmărind sta să raporteze că pe cele 8 luni, cîte a manifestat interes fată de felul în Akropole care adăposteşte cele mai
diul de execuţie a lucrărilor la o- Minerii din Valea Jiului, continuă au trecut din anul curent, ei şi-au care se dezvoltă actualmente oraşul. valoroase creaţii ale marilor artişti
biectivcl'r respective, se constată câ să obţină noi succese în întrecere. depăşit planul de producţie cu peste La poalele colinei Akropole oaspe din antichitate : statui, statuete, mo
pînâ la începutul lunii august, faţă După ce aproape în fiecare lună 9.300 tone minereu de fier. De reţi ţii români se opresc în faţa milena zaicuri, obiecte de artă, adevărate
de planul operativ, s-a înregistrat o şi-au depăşit planul de producţie, in nut că minereul de fier extras din rului teatru „Herodos Attikus". Pe mesaje ale civilizaţiilor care au dus
Tierealizare de peste o jumătate mi luna august ei au extras din adin- adîncurile minelor Ghelar a fost de scena sa sînt prezentate şi astăzi, numele Atenei peste meridiane.
lion lei In siloz şi 136.000 lei la ma cul minelor peste sarcinile de plan ■ bună calitate. Depăşindu-şi sarcini
gazie. Existenta unei asemenea situ 3.163 tone de cărbune cocsificabil le de plan şî îmbunătăţind calitatea,
aţii se datoreşte slabei preocupări şi energetic. Cele mai bune reali minerii din Ghelar au livrat în plus
manifestate de Trustul de construc zări au fost obţinute de minerii de faţă de planificat peste 3.300 tone Dineu oferit de preşedintele
ţii 5 Braşov pentru organizarea şan la exploatările Lupeni, Petrila şi metal. .
tierului, la executarea lucrărilor fiind Vulcan, care au reuşit să extragă
folosiţi mai puţin de jumătate din In afara prevederilor 2.G79 tone, 902
numărul de muncitori prevăzuţi. Pe tone şi respectiv 167 tone de cărbu Produse chimice Consiliului de Miniştri
de altă parte, trebuie arătat câ 6-ru ne. De remarcat este însă faptul că
asigurat abia 50 la sută din utilajele în afară de Exploatarea minieră Dil-
necesare bunei desfăşurări a lucrări ja, care pe luna august nu şi-a în peste prevederi
lor, De asemenea, o mare vină pentru deplinit pionul «Je prcducţie, toate ce al Republicii Socialiste România
-întârzierea executării obiectivelor re lelalte exploatări miniere din bazinul Fiecare lună din acest an a fost
vine proiectantului (IS.P.A. Bucu carbonifer Valea Jiului, şi-au depăşit încheiată de către chimîştii de la
reşti), care a tărăgănat timp de a- sarcinile aferente acestei perioade. F. C. Orăştie cu însemnate depăşiri Vineri scara preşedintele Consiliu lamentar al Partidului EDA, I. Iliu,
proape trei sâptâmîni modificarea Succesul obţinut de minerii din de plan. In luna august, de pildă, lui de Miniştri al Republicii Socialis ambasadorul Greciei ia Bucureşti, A.
proiectului, ca urmare a faptului câ Valea Jiului se datoreşte extinderii ei şi-au îndeplinit planul produc te România, Ion Gheorghe Maurer, Arghyropoulo şi alte personalităţi ale
pînza de apă freatică a apărut la 2,5 mecanizării lucrărilor grele, moder ţiei globale şi marfă în proporţie de a oferit un dineu în onoarea pre vieţii politice greceşti.
metri, nu la 5,5 m cum se prevăzuse nizării procesului de extracţie, or 104,3 Ia sută şi respectiv 104.2 la şedintelui Consiliului de Miniştri al La dineu au luat parte, de aseme
iniţial. Pentru existenţa deficienţelor ganizării judicioase a muncii, apli sută, reuşind să dea peste sarcini Greciei, Stephanos Stephanopoulos. nea, persoanele oficiale române, care
semnalate se face vinovat şi consi cării de către tot mai multe brigăzi piese de schimb din material plas Au luat parte primul ministru S. îl însoţesc pe premierul român şi
liul gospodăriei, care n-a urmărit cu a unor iniţiative valoroase cum ar tic pentru utilaje tehnologice in va Stephanopoulos, preşedintele Parla membri ai ambasadei române la, A-
suficientă răspundere modul cum fi extragerea a două fîşii pe zi în loare de 63.000 lei, 16 tone pigmenţi mentului D. Papaspyru, ministrul de tena
istructorul se preocupă de încadra abatajele frontale şi două cîmpuri de externe I. Toumbas, mareşalul Pala In timpul dineului care s-a desfă
ta în grafice a lucrărilor prevăzute cărbune pe schimb şi aripă de aba metalici, 7 tone lanin praf şi altele. tului Papalhanasiadis, ministrul coor şurat intr-o atmosferă de caldă cor
şi n-a intervenit cu hotărire pentru taj cameră. Pentru dobîndirea acestor succe donării economice C. Mitsotakis, mi dialitate. preşedintele Consiliului de
schimbarea in timpul cel mai scurt se s-au luat mai multe măsuri. Ast nistrul comerţului E. Kothris, minis Miniştri al Republicii Socialiste Româ
a soluţiilor de către proiectant. fel, au fost confecţionate matriţe cu trul comunicaţiilor I. Yamas, alţi nia, Ion Gheorghe Maurer şi pre
Şi conducerea gospodăriei de stat ...si al minerilor membri ai guvernului, preşedintele şedintele Consiliului de Miniştri al
„Avicola" din Mintia a neglijat com t un număr sporit de cuiburi, maşinile Partidului progresist S. Markezinis, Greciei Stephanos Stephanopoulos,
plet construcţia unui siloz cu o ca din Poiana Ruscă de injecţie au fost raţional utilizate purtătorul de cuvînt al grupului par au rostit toasturi.
pacitate de 300 tone c^re trebuie dat de către operatori, secţiile produc
în folosinţă pînâ la 9firşitul anului. tive au fost aprovizionate ritmic cu
La această unitate nu s-a luat nici o Realizări frumoase în producţie au
măsură pentru începerea lucrărilor, fost obţinute şi de către minerii din materiile şi materialele necesare. Recepţie oferită de ambasadorul
cu toate câ admiterea la finanţare Poiana Ruscă. Minerii din Ghelar, de
s-a făcut din luna iunie. Pasivitatea pildă, au livrat In luna august fur- D. LUPAŞCU
de care dă dovadă conducerea unită
ţii amintite pentru construcţia silo Republicii Socialiste România la Atena
zului este foarte dăunătoare deoarece
zeci de tone de furaje combinate se Numele mecanicului de loco
depozitează in condiţii necorespunză motivă Ioan Bolea, este bine Cu prilejul vizitei în Grecia a de politice din Grecia, deputaţi, perşi
toare la capătul halelor. In acest fel, cunoscut In rîndul lucrătorilor „MICILE" LUCRĂRI legaţiei guvernamentale române con nalităţi aLe vieţii cultural-artistk
este deschis un canal al risipei de de la depoul C.F.R. Simeria. dusă de preşedintele Consiliului de din capitala Greciei.
nutreţuri, care în ultimă instanţă Datorită hărniciei şi pasiunii Miniştri Ion Gheorghe Maurer, am Au luat parte şefi ai misiunilor d
duce la creşterea preţului de cost al cu care munceşte, obţine lună basadorul României la Atena dr. Mir- plomatice acreditaţi la Atena, men
ouălor şi cărnii de pasăre, precum de lună rezultate tot mai bune. Trecînd pe străzi, pe bulevarde, create condiţii speciale pentru joc. cum am spun mai sus, nu au unde cea Bălănescu a oferit o recepţie, la
şi la diminuarea beneficiului unită Intr-una din Lunile trecute, de prin cartiere, privirile îţi sîri.t atrase Or, copiii din acest cvartal nu au pur se juca deeît pe stradă. Deşi autori reşedinţa sa. bri ai corpului diplomatic, ziariş
ţii. Atunci se pune fireşte întreba pildă, el a realizat o economie de clădirile şi edificiile atît cele şi simplu unde se juca deeît pe străzi zaţia de construire a garajului a fost Au participat şeful guvernului greci şi străini.
rea : de ce consiliul gospodăriei şi de 2.000 tone combustibil con vechi, cît mai ales cele noi, construi şi pe zonele verzi. Există aici un te făcută pentru nr. 39, und* era uri grec S. Stephanopoulos şi membri ai Recepţia s-a desfăşurat intr-o a
conducerea Trustului regional Gos venţional. te în anii noştri. Iţi incintă ochiul ren unde s-ar putea amenaja diverse loc mai adecvat, pînă la urm'ă cl s-a Cabinetului său, lideri ai partidelor mosferâ prietenească.
tat trec cu vederea aceste aspecte ? In foto : loan Bolea înainte liniile vioaie, culorile tinereşti, sola jocuri pentru copii ca balansoare, to construit exact pe zonele verzi din
O slabă preocupare pentru reali de plecare în cursă. re ale noilor blocuri, supleţea aces bogane etc. faţa blocului 49, ignorînd munca şl'
zarea investiţiilor manifestă şi con tora. Scuarurile, boschetele, rondu Apucăm pe stradă împăratul Tra- activitatea cetăţenilor de a-şi înfru
ducerile gospodăriilor de stat din Foto: I TEREK rile cu flori, zonele verzi vin să a- iari. Alături de zone verzi, flori, bal museţa cartierul. Nu se opune ni
Bîrcea şi Petreşti, unde lucrările la dauge frumuseţe şi farmec oraşelor, coane curate — coteţe cu porci şi meni construirii de garaje, ele fiind1 Primirea de către tovarăşul
construcţia adăposturilor pentru ani cartierelor. Un oraş frurhos, curat, din ce în ce mai necesare, dar să
plin de verdeaţă iţi aminteşte imediat existe mai mult discernămînt atunci
de edilii l<ui, de cei care se ocupă de cînd se amplasează. Chivu Stoica
„toaleta" lui. Dar tot aşa de repede Cartierul Viile Noi. Aici avem
predea la I.C.I.L. întreaga cantitate ţi-e dat să observi şi unele lucruri Î N S E M N Ă R două călăuze : tovarăşii Iosif Banc şi
Proiecte realizate de lapte contractată pentru acest an. mai puţin frumoase, unele aspecte Avram Constantin. Străzile sint ni a lui Âbdel Mohsen Âbuî Nur
care strică din estetica oraşului. A-
Demn de remarcat aste faptul câ
pînă acum s-a realizat o producţie cestea sînt, adevâra/t, mai mici, mal velate cu zgură, rezultat al muncii'
de-puse de cetăţeni. Mai sînt şi aici1
în termen anui trecut. La înregistrarea succe mărunte, însă destul de importante. găini. Lucrul pare cel puţin curios. de făcut multe, dar oricum pe dru^
mai mare deeît cea obţinută In întreg
In urma unor sesizări făcute ziaru
murile care altădată erau aproape
Preşedintele Consiliului de Stat al
In holul unui bloc vecin, la parter
sului amiîm-triit, o contribuţie de sea lui nostru de către ciţiva cetăţeni din stă lipită pe afişier Decizia care in impracticabile se poate circula. Republicii Socialiste România, Chi şedinte al Consiliului de Miniştri*
Gheorghe Cioară, ministrul comerţu-
Colectivul de ingineri şi tehnicieni mă şi-au adus-o îngrijitorii Moise oraşul Deva. am întreprins un scurt terzice acest lucru. De ce nu se con — Apa ta noi este o problemă — vu Stoica, a primit vineri după-amia- lui exterior, Grigore Geamănu, se
raid la faţa locului. Iată pe scurt ce
din cadrul D.R.l.F.O.T. Deva a des Popa, Nicolae Oprean, Uie Fulea şi le observate, cît şi cele relatate de trolează dacă cele hotărî te se res ne relatează Iosif Banc. In jurul Băii ză pe Abdel Mohsen Abul Nur, vi- cretarul Consiliului de Slat, Vasilc
făşurat o muncă d-odnică pentru rea alţii. In continuare cooperatorii din către unii cetăţeni. pectă sau nu ? S-a afişat şi atîta tot. sărate, în toate fîntînile găseşti nu cepremier al R.A.U. pentru agricul Gliga, adjunct al ministrului aface-
lizarea sarcinilor ce-i revin. Ca ur Apoldul de Jos vor livra peste pre Strada Mihai Viteazul. Gropi, mur Mai mulţi locatari din blocul 49, mai apă sărată Trebuie să aducem tură şi irigaţii, care face o vizită cerilor externe.
mare, planul de întocmire a proiec vederile contractuale cantităţi însem dărie, mormane de pâimint, garduri strada Emineseu se plîng că maşinile apă de la distanţe mari. Nu sînt oficială în ţara noastră la invita Oaspetele a fost însoţit de Moha-
telor pentru irigaţii, plantaţii de vii nate de lapte. rupte, stricate. Curţi interioare işi a- le calcă zonele verzi. Din ordinul „nu deeît două cişmele cu apă potabilă. ţia guvernului român. med Fahmy Hamad, ambasadorul
şi pomri, amenajare a păşunilor ero CONSTANTIN PANAIT rată de după ele feţele urite. Mergind ştiu cui" s-a dat dispoziţie să se con Ar trebui sâ fie luată maâ în serios La întrevedere, care s-a desfăşu Republicii Arabe Unite la Bucu
date, măsurători topografice şi car corespondent pe stradă, ne trezim deodală in plin struiască um garaj de automobile. G. ABRUDEAN rat într-o atmosferă cordială, au reşti.
tare a solului la diferite scări a fost peisaj marin. Un „lac* în care se poa Zilnic trec pe aci, exi6tînd oricind participat Petre Blajovici, vicepre (Agerpres).
realizat în proporţia de 100-140,5 la te vîsli în toată regula, taie în două pericolul de a accidenta copiii care, (Continuare io pag. a 2-a)
sută. Concurs strada. Trotuarele mîncate de apă ;
Urmărind în eontîmiuare acordarea aproape câ n-ai pe unde trece. Iată
unui sprijin tot mai substanţial uni şi un locatar al acestei străzi, Maria
ţiunilor menite să asigure folosirea cinematografic Popescu. Locuieşte exact lingă „lac".
tăţilor agricole pentru iniţierea ac
O rug'ăm să ne spună ce părere are
raţională a pămînfcudui, specialiştii de despre aspectul străzii
la D R I.F.O T. se ocupă îndeaproape La cinematograful „Patria" din De — De cind sînt în Deva, tot aşa o
de predarea la tîmp a proiectelor va, a avut loc tragerea la 6orţi Şi ştiu. La fel şi băltoaca. Nu s-a in
prevăzute în plan, care prin măsu festivitatea în minării premiilor la durat nimeni să facă vreo reparaţie.
rile luate de conducerile cooperative concuQ'sul organizat de întreprinde Din cauza apei care produce ume
lor agricole vor prinde viaţă. rea cinematografică regională la fil zeală încontinuu ni se strică mobila
T. ŞERBU mele româneşti „Procesul alb', „Răs şi lucrurile din casâ. De se Intîm-
coresportdent coala' şi „Haiducii". plă să vii pe stradă cînd vine vreo
Filmele incluse în această acţiune maşină, atunci rişti să fii stropit din «S* tffgy 1 - P I P
au fost vizionate, în cele trei luni tălpi pînă în creştet. Nu se intere
Prevedere de la programarea lor pe ecranele sează nimeni. Deputatul circumscrip 153» .
cinematografelor din regiunea noas
tră, de circa 200.000 de spectatori. ţiei s-a mutat de aici. M W li
Cvartalul din spatele blocului turn.
contractuală Numărul buletinelor de concurs di Zonele verzi sînt bătătorite. Ici, colo, n*T<ua *
ţff , f
fuzate se ridică la pesrte 20.000 de
aleile betonate sînt tăiate din loc în
exemplare. loc. Ne interesăm care-i cauza aces 1
1
Cu prilejul tragerii la sorţi, au fost
achitată atribuite cîştigătorilor un număr de tor „traumatisme". Primim răspun ‘M*.: _. >: , i 1 . « iK
sul imediat. S-au tăiat prima dată
m
35 roremîi in obiecte în valoare de pentru introducerea cablurilor elec * v .
15.000 lei. trice, apoi pentru cele telefonice. Şi mm
Datorită îngrijirii şi hrâmrii raţio
nale a animalelor, ţâra-nii coopera întreprinderea cinematografică pre% de atunci nu le-a mai astupat ni
tori din Apoldul de Jos. raionul conizează organizarea In acest an a meni.
Sebeş, au reuşit să înregistreze un noi asemenea acţiuni. O mulţime de copil joacă mingea.
rezultat deosebit de frumos. In ziua AL MARDARI Bat în pîciore iarba. La vîrsta copilă
de 1 septembrie a.c. eî au reuşit să corespondent riei jocul e necesar. Trebuie să le fie Din arhitectura oraşului Petroşani: cartierul Aeroport. Foto : V. ONOIU