Page 90 - Drumul_socialismului_1966_09
P. 90
PAC, IM A ■A
D R U M U L S O C IA L IS M U L U I 3650
EXPERIENŢA OAMENILOR DE LA CATEDRA
PRESTIGIUL EDUCATORULUI
Mii de tineri absolvenţi ai institu sâ-i încurajăm şi sâ-i stimulăm în
telor pedagogice şi facultăţilor ou fă studiul celor mai variate probleme
cut în aceste zile de septembrie prim ii ale ştiinţei şi culturii, ne-am cîştlgat
paşi în munca lor de educatori. In prestigiul. Expunerile noajtre tre
facultăţi şi institute pedagogice au în buie să fie clare, cursive şi presărate
văţat multe lucruri bune şi folositoa cu dale interesante. Vocabularul şi
re, au asistat la numeroase lecţii, au scrisul profesorului să fie exemple
ţinut ei înşişi lecţii, dar adevăratul vrednice de urmat.
lor nivel de pregătire se va reflecta Pregătirea noastră profesională nu
de-nbia acum, in rezultatele elevi poate fi însă completă, fără cunoaş
lor la învăţătură. Această nouă răs terea aprofundată a învăţăturii
pundere este un prilej de numeroase marxist-leniniste şi fără însuşirea te
griji şi emoţii, de căutări şi- între meinică a politicii partidului nostru.
bări, pe care, uneori colegii „mai In munca noastră educativă con
vechi" în meserie nici nu le bagă în cordanţa dintre vorbă şi faptă are
seamă. o mare importanţă. Nici o neconcor-
Desigur că tuturor tinerilor obsol- danţă între cele spuse şi faptele
venţi li s-au creat condiţii optime noastre nu trec neobservate de elevi.
pentru a-şi putea desfăşura pe viilor Uneori, unii profesori, nemulţumiţi
noua lor muncă ; totuşi, consider ne de răspunsurile slabe ale elevilor,
cesar ca noi, cei mai vîrslnici, sâ ve îşi pierd stăpînirea de sine spunînd:
nim în ajutorul tinerelor cadre pen „Am să vă las pe toţi corigenţi" şi se
tru a-şi cîştiga de la început autori miră că elevii rămîn indiferenţi la
tatea si prestigiul in rînclul elevilor această ameninţare. Elevii ştiu că lu
şi al părinţilor. crul acesta nu se poate întîmpla Sâ
Nu pot şi nici nu doresc să dau re nu le promitem niciodată elevilor lu
ţete în legătură cu această problemă. cruri pe cure. poate, nu le-am putea
Totuşi, cei 17 ani de activitate In ca realiza. Nercuşind sâ ne ţinem fă-
tedră m-au făcut să-mi dau seama găduiala, vom dezamăgi pe elevi,
de cîieva adevăruri. vom pierde încrederea lor.
Să nu uităm că elevii cu care lu Nu trebuie sâ neglijăm nici unele
crăm sînl fiinţe vii cu gîndurile şi probleme care în aparenţă par mă
sentimentele lor si că nu tendinţa de runte. Trebuie întotdeauna să ne Muncitorii Ioan Brinzâ,
n-şi însusi din comportarea, limba prezentăm in faţa elevilor* înlr-o ţi Hans Grunînger, Ioan Bădilâ N O T A
jul si chiar gesturile profesorilor nută îngrijită, să le vorbim pe un si Ioan Păcurar — din fotogra
Consider că o condiţie esenţială ton cald si sâ le respectăm demnita fie — fac parte din secţia I
pentru a ne cîştiga prestigiul şi au tea umană ,.Cotlon" a fabricii „Sebeşul"
toritatea în faţa elevilor este buna Sâ nu uităm că scopul principal al din Sebeş Rezultatele bune
pregătire profesională. Trebuie să ne şcolii noastre este făurirea omului de obţinute lună de lună de a- S e r v i c i u c a r e ...
reîmprospătăm si să ne îmbogăţim tip nou, cu un profil etic superior
cunoştinţele prin leduri sistematice, şi că noi, profesorii, îndrumătorii ti ceastâ secţie au situat-o în
să fim la curent cu tot ce apare nou nerelor generaţii, trebuie sâ le ser- fruntea întrecerii socialiste pe d e f a v o r i z e a z ă
in librării şi să citim publicaţii din *vim drept exemplu prin felul nostru care o desfăşoară lexlilişlii din
specialitatea noastră. de a fi în munca la catedră şi în Sebeş.
Dacă vom face lecţii atractive si activitatea obştească. Indiferent de natura lor, servi
inleresanle, dacă vom şti să răspun Foto : I. TEREK ciile sint acţiuni care vin în a-
dem cu competenţă la întrebările pe Prof. JOANDRKA MARIA jutorul cetăţenilor, rezolvînriu-le o
care ni Ie pun elevii, dacă vom şti Liceul din Simcria serie de probleme care pînă atunci
le creau anumite greutăţi. Am pu
tea enumera zeci şi sute de situa
ţii cind astfel.de servicii au uşu
cunsumul curent, sint de rat activitatea oamenilor, resti-
Pentru iarnă, tegume bună calitate. Grija conducerii tuindu-le o importantă parte din
O O V.L.F trebuie să se mani
timpul lor liber care, in condiţiile
toate
feste mai mult pentru
anterioare, se irosea. Nu poţi să nu
sortimentele (aluzia se referă sesizezi în astfel de cazuri satis
la calitate, unde recepţionerii facţia şi recunoştinţa cetăţenilor,
au datoria să fie mai exigenţi chiar dacă ei spun simplu, lapi
atunci cînd preiau marfa).
şi fructe din beişug unităţile conduse de Constan dar : „ni s-a făcut un serviciu, sîn-
Şi încă ceva : deservirea. In
tem mulţumiţi, cheltuim mai puţin
tin Geicâ, Gheorghe Floroiu, E- timp".
Ne aşteptam la o apreciere ase
ma Manolaehe si Victor Mano- mănătoare şi după deschiderea ce
lachc, cumpărătorul .este servit
După o vizită prin cileva u- unităţi de desfacere existente prompt şi conştiincios, iar in lei de a doua case de bilete la ci
nilâţi de desfacere a legumelor pe raza oraşului regional Hu terioarele au un aspect prim i nematograful „Patria" din Deva.
si fructelor din Hunedoara cu nedoara se face zilnic, pc baza lor. Dar, la unitatea nr. 14, Să citim însă scrisoarea expe
prilejul căreia am constatat unor grafice riguros întocmite, responsabil Carol Lăcătuş, am diată .ziarului de către ing. Maria
alit o abundenţă de produse cit în aşa fel incit să nu exisle po balajele nu sînt bine gospodă Florea din Deva :
şî o deservire civilizată, l-am sibilitatea apariţiei golurilor de rite, iar curăţenia lasă de dorit „In ziua de G septembrie do
avut ca interlocutor pe tova marfă. Să nu.uităm că respectarea re ream să obţin un bilet pentru ma
răşul Ioan Popa, directorul Rcferindu-sc la măsurile lua gulilor igienico-sanilare, deser tineu lu filmul „Ciinele din Bas-
0.0 V.L F. te pentru asigurarea unui bel virea civilizată, fac şi ele parte lcerville“. ‘Era deschisă o singură
Prima întrebare s-a referit la şug de produse în perioada de casă. unde se vindeau bilete pen
fondul de marfă pentru folo iarnă, Iov. Popa nc-a relatai : — în cazul de faţă — din aşa- tru toate spectacolele zilei Bine
sinţă curentă. — Populaţia Hunedoarei poa zisa „marcă a fabricii". înţeles, solicitanţi erau mulţi şi
— Atît în depozit cit şi pe te fi sigură tâ pentru sezonul A. DAVID clipele de aşteptare lUngi De două.
reţea avem cantităţi suficiente rece nu va duce lipsă de legu ori am întrebat pe tovarăşa vînză-
de produse pentru satisfacerea me si fructe. Conducerea uni toare dacă nu se deschide casa
cerinţelor populaţiei. 305 tone tăţii noastre a întocmit, un
de ceapă, 182 tone râdâcinoase, plan de măsuri concret, reali
580 ţţiue varză proaspătă, 480 zarea obiectivelor acestuia fi In vitrina magazinului de încăl
tone legume diverse precum ind urmărilA îndeaproape. Ex ţăminte din Orâştie. este expusă o
si alte produse sint numai citi- perienţa dobîndită în ultimii reclamă respingătoare. Aseme
va din indicatorii fondului de ani ne-a determinat să asigu nea reclame pol fi văzute şl in alte
marfă din care populaţia ora răm cantităţi de legume şi vitrine din regiunea noastră.
şului nostru îşi face aprovizio fructe pînă vor apare cele clin
narea de toamnă. producţia anului viilor
Am avut greutăţi cu achizi Voi da miniaţ cîieva cifre :
ţionarea roşiilor Din cauza 1 950 tone de cartofi, peste 200
timpului nefavorabil, n-am tone ceapă, 50 tone varză cru
■ reuşit, să asigurăm necesarul de dă. 170 tone râdâcinoase şi cir
marfă din unităţile agricole e- ca 162 tone mere se pregătesc
xistenle în regiunea noastră şi pentru a fi însilozate Zilele a-
din regiunile învecinlate. To cestea se continuă acţiunile
tuşi, deşi cam tîrziu, noi am de sortare a cepei şi db pre
trimis delegaţi în regiunile Do- gătire a murul urilor : 85 tone
brogea, Argeş şi Bucureşti. Aşa de castraveţi, 19 tone de varză
reuşim să desfacem zilnic cile şi 80 tone de murături asor
un vagon de roşii sosit din re tate.
giunea Bucureşti şi cîte cinci Spaţiile de depozitare au fost
vagoane săplâmînal sosite din văruite şi dezinfectate, fiind
regiunea Dobrogea Cu o can pregătite să primească bunuri
titate mai mică (un autoca le de care au aiîta nevoie gos
mion pe zi) facem aproviziona podinele pe timpul iernii.
rea şi din regiunea Argeş. De Ar mai fi de completat li
sigur, aceste cantităţi nu sînt nele constatări prilejuite de
suficiente, dar în momentul de vizita noastră prin unităţile de
faţă prea multe in această di desfacere a legumelor si fruc
recţie nu mai putem face. telor. In general mărfurile pre
Aprovizionarea celor 29 de zentate în magazine, pentru Un client ; —
