Page 10 - Drumul_socialismului_1966_10

PAGINA A 2-A
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr

CUViNTAREA TOVARĂŞULUI Conducătorii de partid

şi de stat

NICOLAE CEAUŞESCU la însufleţitele manifestări

ale „Zilei recoltei*4
(Urmare din pag. 1) mează in lupta pentru făurirea noii in viaţa universitară, cit şi in viaţa climat de emulaţie creatoare în toa­ cunoscute de opinia publică mon­
societăţi — societatea comunistă. (Vii de toate zilele. (Aplauze). te institutele şi universităţile ţării, dială. împotriva lor se ridică cecu­
aplauze). (Urmare din pag. I) tă care îşi întinsese hora îneît ocu­
voltarea bazei tehnîco-materială a îmbunătăţirea continuă a conţi­ îl au organizaţiile de partid şi de rile imperialiste şi în primul rînd
societăţii, la'evîntul economiei. După Studierea ştiinţelor sociale, a eco­ nutului învăţămintului, perfecţiona­ tineret. îndatorirea acestora este dc imperialismul american care, în do­ pase toată şoseaua. La apropierea
cum sţiţj, de altfel, aceasta a fost nomiei politice, istoriei, filozofiei, rea procesului instruetiv-educativ în n canaliza întreaga energie a stu­ rinţa de a frina procesele revolu­ De la Piaţa Scînteii şi pînu Ia in­ coloanei de maşini, aflînd de sosi­
una din preocupările permanente trebuie să aibă drept rezultat cu­ universităţi, sînt strîns legale de in­ denţilor spre studiu, spre muncă ţionare ale lumii contemporane, trarea în impunătorul pavilion, co­ rea conducătorilor de partid şi de
ale înaintaşilor învăţămintului nos­ noaşterea de către studenţi a stră­ tensificarea activităţii de cercetare intensă, disciplinată, spre activita- mersul înainte al societăţii, promo­ loana de maşini (rece printre miile stat, nuntaşii au ţinut cu lot
tru superior. încă cu 100 de ani în daniilor poporului nostru pentru e- Ştiinţifică a cadrelor didactice. In- le ştiinţifică (Vii aplauze). Tot­ vează o politică agresivă, recurge de bucureşleni care au venit la ex­ dinadinsul ca tovarăşul Nicolae
urmă, reprezentanţi înaintaţi ai in­ rrranciparea politică şi economică, în­ văţămîntul superior din ţara noas­ odată, organizaţiile Uniunii Ti­ tot mai frecvent la atentate împo­ poziţie. Ceauşescu, împreună cu persoanele
telectualităţii noastre au militat ţelegerea idealurilor şi aspiraţiilor tră dispune în prezent de un remar­ neretului . Comunist, asociaţiile triva independenţei şi suveranităţii La intrarea în pavilion 50 de ti­ care îl însoţesc să petreacă cîteva
pentru dezvoltarea învăţămintului sale, a luptei forţelor progresiste şi cabil potenţial ştiinţific. Este nece­ studenţeşti trebuie să se preo­ unor popoare, la amestecuri brutale nere fete îmbrăcate în pitoreşti cos­ clipe împreună cu ei. Mirele Stan
tehnip, ca una din condiţiile esenţia­ revoluţionare pentru eliberare na­ sar ca fiecare institut, fiecare cate­ cupe -de educarea studenţilor în în treburile interne ale unor state tume naţionale, purlînd pe umeri Manciu şi linăra mireasă Alexan­
le ale progresului României moderne. ţională şi socială ; aceasta trebuie dră sâ devină un factor activ în spiritul ideilor comunismului, al e- libere. Aşa după cum se ştie, cel mai coşuleţe cu struguri şl fructe, fac dra invită pe conducătorii de partid
(Aplauze). Este de aceea necesar să-i ajute să aprofundeze politica frontul nostru ştiinţific, o tribună ticii noastre noi, al unei comportări flagrant exemplu în această privin­ oaspeţilor o caldă primire, în limp şi de stat să cinstească eu ei un pa­
ca şi în viitor sa acordăm o Partidului Comunist Român, care de dezbatere creatoare, de confrun­ civilizate in toate împrejurările vie­ ţă îl constituie agresiunea Statelor ce un tînăi adresează o urare în har eu vin Tovarăşul Nicolae
atenţie de prim ordin instilu- aplică în mod creator marxism-le- tare principială a opiniilor, care să ţii, care să facă cinste valoroasei Unite ale Amerieii in Vietnam. versuri. Ceauşescu urează tinerilor căsăto­
riţi să fie fericiţi în viaţă, să se
(elor şi facultăţilor . care pre­ ninismul la condiţiile concrete ale contribuie la soluţionarea multiple­ intelectualităţi a patriei noastre. Poporul român îşi reafirmă soli­ La aceaslă expoziţie au trimis
gătesc cadre pentru nevoile indus­ României. Studenţii, tinerii noştri lor probleme ale construcţiei socia­ lnvăţămintul universitar românesc daritatea deplină şi sprijinul fră­ produse peste 150 de cooperative a- bucure din plin dc satisfacţiile pe
triei, agriculturii, construcţiilor, intelectuali trebuie să cunoască bine liste, la înflorirea ştiinţei şi culturii are tradiţii cu care ne putem min- ţesc faţă de lupta dreaptă a eroicu­ .gricole, gospodării de stat şi staţi­ care le aduce viaţa de familie...
...La Coşereni petrecerea prilejui­
transportului, specialişti capabili să lupta seculară a popoarelor pentru româneşti. dri ; în facultăţile noastre s-au for­ lui popor vietnamez. Noi conside­ uni experimentale din întreaga ţa­ tă de sărbătorirea „Zilei recoltei"
ră, participante la cel de-al Tl-lea
asigure perfecţionarea continuă a progres social, pentru o viaţă mai Stimaţi tovarăşi, mat personalităţi dc seamă ale po­ răm că singura cale de soluţionare Concurv republican al strugurilor este în plină desfăşurare. Sule de
tehnicii, îmbunătăţirea activităţii e- bună, direcţiile de dezvoltare a so­ Orinduirea socialistă a deschis în porului român, luptători înflăcăraţi a conflictului din Vietnam — care de masă, precum .şi multe, alte uni­ oameni sînt adunaţi ia sediul coo*
conomice a întreprinderilor. Desigur, cietăţii contemporane, să devină pro­ fata tineretului patriei noastre pers­ pentru idealurile sale de dreptate periclitează in mod grav cauza păcii tăţi agricole. Sînt expuse, de ase­ perativei agricole de producţie un­
aceasta nu înseamnă hicidecum ne- motori curajoşi ai ideilor şi princi­ pective nelimitate de valorificare a şi libertate socială şi naţională, internaţionale — este încetarea agre­ menea, vinurile renumitelor podgo­ de are loc o adevărată petrecere
glijarea celorlalte ramuri ale învăţă- * piilor noi, înaintate, adversari ai entuziasmului şi capacităţilor sale creatori de prestigiu care au îmbo­ siunii S.U.A., oprirea bombardării rii care au fost medaliate la nume­ populară.
mîntuluî universitar; facultăţile u- oricâtor teorii retrograde, perimate, creatoare, de împlinire a celof mai găţit tezaurul ştiinţei şi culturii pa­ Republicii Democrate Vietnam, re­ roase concursuri naţionale şi inter­
manistice, institutele de ştiinţe so­ a mentalităţilor învechite, partici­ îndrăzneţe idealuri şi năzuinţe. Una triei şi al lumii întregi. Obligaţia tragerea trupelor intervenţionlste din naţionale. Mari panouri ilustrează La sosirea conducătorilor de
ciale răspund unor cerinţe impor­ panţi activi la lupta pentru pace, din cuceririle cele mai de scamă ale de onoare a cadrelor didactice, a Vietnamul de sud. Poporul vietna­ bogata activitate desfăşurată în partid şi de stat bucuria, este gene­
tante ale societăţii, ale civilizaţiei democraţie şi socialism. (Aplauze poporului nostru constă in faptul că studenţilor este de a dezvolta şi mez să fie lăsat să-şi rezolve singur podgorii şi livezi, precum şi per­ rală. Uratele şi ovaţiile nu mai con­
moderne, şi de aceea ele trebuie puternice). cl poate oferi azi generaţiilor tine­ duce mai departe aceste tradiţii, de problemele vieţii sale intern?, fără spectivele acestora. Conducătorii de tenesc. Sule dc oameni vin în în-
să capete dezvoltarea corespunzătoa­ Pentru a deveni buni constructori re posibilitatea de a trăi o viaţă a asigura cn învăţămintul superior nici un amestec din afară. (Aplau­ partid şi de stat vizitează rind pe tîmpinare, fiecare (lin ei dorind sâ
re, să fie mereu perfecţionate. I ai socialismului 'şi comunismului, demnă, eliberată de exploatare, că să-şi îndeplinească sarcinile de răs­ ze îndelungate). rînd numeroasele standuri, apreci­ siringă mîna conducătorilor de
partid şi de stai.
Invâţâmîntul universitar îşi poate pentru a deveni buni comunişti, nu le poate deschide toate porţile vie­ pundere încredinţate de partid şi Realitatea arată că pentru a ză­ ind calitatea fructelor, strugurilor
ţii, le poate asigura ascensiunea spre
îndeplini cu succes înalta menire este suficientă învăţarea unor de­ cunoaştere, spre ştiinţa şi cultura guvern, de a ridica tot mâi sus dărnici planurile agresive ale impe­ şi vinurilor expuse. Apoi, ci parti­ Tov. Bichir Ioanr preşedintele
rialiştilor este necesară întărirea u-
pe care i-o conferă societatea noas­ finiţii despre comunism. Tineretul cea mai înaltă. şcoala, ştiinţa şl cultura patriei noâs- nităţii de acţiune a întregii omeniri cipă Ia o degustare a vinurilor me­ cooperativei agricole de producţie
Coşereni, urează oaspeţilor bun ve­
tră în măsura în care el asigură stu­ nostru trebuie să-şi însuşească în e- Trebuie să subliniem cu satisfac­ tre. lnvăţămintul superior reprezin­ progresiste, unirea într-un singur şi daliate. Departamentul gospodării­ nit şi îşi exprimă bucuria pentru
denţilor posibilitatea de a cunoaşte senţă totalitatea cunoştinţelor ştiin­ ţie că studenţimea din ţara tă un important avanpost al luptei puternic şuvoi a tuturor forţelor lor agricole de stat a oferit tovară­
şi a-şi însuşi tot ceea ce este mai ţifice acumulate de omenire. Numai noastră; fără deosebire de naţiona­ poporului pentru progres şi civili­ antiimperialiste. Partidul şi guver­ şilor Nicolae Ceauşescu şi P E. Şe- faptul eă au venit să petreacă
nou şl mai înaintat în ştiinţa şi cul­ stăpînind bine ştiinţa, pregâlîndu- litate, crescută şi educată în spiri­ zaţie, pentru înflorirea României nul ţării noastre consideră drept o lest cadouri. „Ziua recoltei" împreună cu coo­
tura naţională şi mondială. In îm- se ca specialişti competenţi şi în- tul dragostei faţă de patrie, al de­ socialiste. (Aplauze putcntico). înaltă îndatorire internaţionalistâ ■k • peratorii din Coşereni.
peejurările uriaşului avint de azi a] suşindu-şi o bogată cultură gene­ votamentului pentru cauza socialis­ Tovarăşi, să-şi aducă şi în viitor contribuţia Duminică după-amiazâ, tovarăşii Dansul şi cînlecul sc desfăşoară
cunoaşterii, ale revoluţiei tehnico- rală, tinerii vor putea să-şi îndepli­ mului, merită din plin încrederea Muncind pentru dezvoltarea eco­ la dezvoltarea forţei şi coeziunii ţă­ Nicolae Ceauşescu, Leonte Răutu, mai cu foc. Petrecerea populară se
ştlinţifice care modifică fără între­ nească cu succes obligaţiile faţă de şi solicitudinea cu care este încon­ nomiei şi culturii patriei sale, po­ rilor socialiste, n clasei muncitoare losif Banc, Mihai Gere, Manea Mă- împleteşte cu bucuria de a aven
rupere şi în mod radical condiţiile societate, să-şi facă datoria faţă de jurată de întregul nostru popor. (A- porul român îndeplineşte o datorie internaţionale, a mişcării comuniste nes'cu, Vasile Vîleu, Vasile Patîlî- oaspeţi dragi Vestea s-a râspîndit
producţiei materiale, a nu manifes­ patrie. (Aplauze îndelungate). * plauzc îndelungi). Studiind cu rîvnă naţională şi in acelaşi timp una in­ şi muncitoreşti, la intensificarea neţ şi Virgil Trofin, împreună eu repede în întreaga comună. Şi cum
ta în învăţămînt o receptivitate ma­ Profunzimea şi eficacitatea stu­ şi pasiune, studenţii au toate con­ ternaţională ; el îşi aduce contribu­ luptei pentru pace in întreaga lume. soţiile, au petrecut cîteva ore îm­ mulţi cooperatori se aflau Ia nunţi,
ximă, mobilitate şi capacitate de diului universitar depind, fără diţiile pentru a-şi însuşi o' cultură ţia la întărirea sistemului mondial (Aplauze). preună cu cooperatorii din comuna ei au ţinut să vina împreună cu
adaptare rapidă la progresele ştiin­ îndoială, în mare măsură de generală şi de specialitate temeinică. socialist, la creşterea prestigiului în Stimaţi tovarăşi, Coşereni, raionul Umcenî. mirii, naşii, socrii şi nuntaşii pen­
ţei, la ultimele cuceriri din domeniul calitatea muncii cadrelor didac­ Construcţia socialismului pune în lume al acestuia, la sporirea forţelor Vă rog să-mi permiteţi să închei, La trecerea conducătorilor de tru a saiuta pe conducătorii de
respectiv, înseamnă a da societăţii tice, de căldura şi pasiunea pe faţa tineretului studios îndatoriri şi care luptă pentru pace. Independen­ exprimîndil-mi convingerea că anul partid şi de stat numeroşi locuitori partid şi do stat.
cadre insuficient înarmate pentru care acestea o pun în instruirea ti­ exigenţe tot maî mari. Astăzi nu ţă naţională şi progreslsocial. In ace­ pe care il începeţi, va marca un nou ni Capitalei şi ai comunelor Afu­ La încheierea vizitei făcute coo­
cerinţele imperioase ale vieţii. De nerilor, în formarea lor pentru viaţă. mai este nimănui permis să se pre­ laşi timp, ţara noastră desfăşoară o progres în dezvoltarea învăţămintu­ maţi, Sindriliţa, Lilieci, Căţruneşli peratorilor din Coşereni, tovarăşul
aceea, îndatorirea primordială a ca­ Manifestînd exigenţă faţă de%proprîa zinte în faţa şpcietăţîi cu o pregăti­ susţinută activitate in domeniul po­ lui superior românesc, va înregistra şi Movilita, aflaţi la această'oră pe Nicolae Ceauşescu îi felicită pentru
drelor didactice care lucrează în în- lor pregătire ştiinţifică .şi pedago­ re mediocră, să se «strecoare" prin liticii internaţionale in sprijinul as­ noi succese în ridicarea acestuia la străzi sau pe şoseaua ce străbate rezultatele obţinute în muncă şi le
văţămintul superior este de a ţine gică, profesorii, conferenţiarii, nsis viaţă cu un bagaj de cunoştinţe mi­ piraţiilor înaintate ale omenirii con­ nivelul cerinţelor impuse de desăvâr­ comunele îşi manifestă bucuria sa- urează să obţină noi şi importante
pasul cu evoluţia ştiinţei, de a oferi tenţii «trebuie să solicite din partea nim. Tumultuoasa noastră realitate temporane, pentru colaborare între şirea construcţiei socialiste, de în­ lutînd cu entuziasm, făcînd semne succese, pdnlru viata îmbelşugată a
studenţilor cunoştinţe care să re­ studenţilor eforturi tot mai mari, socială, epoca contemporană — e- state, pentru respectarea dreptului făptuirea măreţului program al prieteneşti cu mina. fiecărui cooperator, pentru prospe­
flecte ultimul stadiu la care a wjuns să introducă in procesul de învăţă- poca energiei atomice, a ciberneti­ fiecărui popor de a-şi hotărî singur partidului. Toamna aceasta e o toamnă bo­ ritatea si bunăstarea întregului po­
cunoaşterea în sectorul pentru care mînt cerinţe înalte, corespunzătoare cii-, astronauticii — impun tineri­ soarta, fără amestec din afară, pen­ Urez tuturor cadrelor didactice gată. Una din dovezi o constituie por La urările de via(ă lungă şi
se pregătesc. nivelului atins de ştiinţa contempo­ lor să fie bine înarmaţi din punct tru preîntâmpinarea unui nou răz­ realizări tot mai mari în munca lor faptul că duminică nunţile s-au ţi­ sănătate pe care secretarul general
nut lanţ, în fiecare dintre comune­
le adresează celor prezenţi, aceştia
Realizarea acestui deziderat pre­ rană. Se impune totodată un spri­ de vedere ştiinţific, să stăpîneascâ boi mondial. nobilă închinată creşterii şi pregă­ le aflate între Bucureşti şi Coşe­ răspund cu urări asemănătoare, cu
supune, de asemenea, asigurarea u- jin efectiv din partea corpului pro­ — în domeniul pe care şi l-au ales întărind continuu relaţiile de prie­ tirii generaţiilor care vor duce mai reni. ovaţii pentru Partidul Comunist
nei strînse legături a învăţămintu­ fesoral în orientarea muncii studen­ — tot ceea ce a creat mai de preţ tenie şi colaborare frăţească cu toate departe opera de edificare a socia­ In comuna Lilieci, sule de cetă­ Român şi patria noastră iubită — •
lui universitar cu practica, cu pro­ ţilor, în formarea stilului universi­ omenirea pe tărîmul cunoaşterii. ţările socialiste — reiaţi» ce stau la lismului şi comunismului in patria ţeni petreceau la o asemenea nun­ Republica Socialistă România.
ducţia. Ieşind de pe porţile insti­ tar de studiu, caracterizat nu prin , Trăiţi, dragi studenţi. vremuri mi­ baza politicii noastre externe — noastră. (Vii ^aplauze).
tutelor, tinerii specialişti trebuie să înmagazinarea mecanică a cunoştin­ nunate ; strămoşii şi părinţii voştri România dezvoltă legături multilate­ Urez studenţilor din Bucureşti, în­
fie bine pregătiţi pentru mun­ ţelor, ci prin dezvoltarea pasiunii au dus lupte grele, au avut de în­ rale cu toate ţările, indiferent de tregii noastre studenţîmi. succes de­
că, pentru producţie; ei tre­ ştiinţifice, a capacităţii de gîndire şl vins multe greutăţi pe calea pro­ orinduirea lor socială Noi milităm plin in eforturile pe care le depun
buie să cunoască nivelul de investigare. Este necesar ca studen­ păşirii României. Generaţia voastră neobosit pentru promovdrea în viaţa pentru îmbogăţirea cunoştinţelor,
dezvoltare şi >aracteristicile activi- ţii să fie ajutaţi îndeaproape în trăieşte in condiţiile înfloririi epntî- internaţională a principiilor respec­ pentru instruirea lor temeinică, ast­
tâţjl în sectorul pe care şi l-au a- munca de cercetare, .Io . activitatea f nue-fl • (afiî, <n naţiunii noastre so- tării independenţei şi suveranităţii fel ca mîine. rind vor fi chemaţi
lesj să se poată manifesta de la în­ desfăşurată în laboratoare şi biblio­ ‘ ciâllsle. naţionale, neamestecului in treburile să-şî aducă aportul In munca între­
ceput ca elemente înaintate, factori teci,-stimulindu-se puternic spiri­ Acesta este rezultatul muncii şi interne, egalităţii In drepturi şi a- gului popor, să-şi poală face cu rins-
de nădejde în lupta pentru promo­ tul lor creator. luptei duse de poporul nostru de-a vnntajului reciproc — singură bhza te datoria faţă de scumpa noastră’
varea noului în producţie. Contac­ Profesiunea de dascăl are un pro­ lungul veacurilor, al eforturilor de­ raţională, acceptabilă, pe care se patrie — Republica Socialistă Româ-
tul cu practica, activitatea obşteas­ fund sens social şi etic; misiunea puse de generaţiile înaintaşilor. Pre­ pot clădi azi relaţiile dintre ţări, care ni?. (Vil aplauze).
că cultivă preţuirea şl respectul faţă profesorului nu se reduce la actul ţuiţi înfăptuirile părinţilor şi stră­ poate asigura instaurarea şi menţine­ Spor la muncă şi la învăţătură,
de muncă, interesul studenţilor pen­ transmiterii cunoştinţelor, ea pre­ moşilor voştri, munciţi fără preget rea păcii in Iunie. Aceste principii dragi lovarăşi ! (Aplauze puternice
tru producţia de bunuri materiale supune în acelaşi timp o mare răs­ pentru a dezvolta opera minunată capătă o tot maţ mare aderenţă In şi urale, întreaga asistenţă, in picioa­
consacrată propăşirii patriei noastre pundere pentru plămădirea perso­ pe care o moşteniţi. învăţaţi, pregă- întreaga Kiririe, sînt tot mai larg re­ re, ovaţionează îndelung).
socialiste. (Aplâtize puternice). nalităţii noilor generaţii de intelec­ tiţi-vâ temeinic pentru a asigura
lnvăţămintul superior trebuie să tuali, pentru modelarea conştiinţei dezvoltarea continua a bazei mate­
pOnă la temelia întregii pregătiri lor cetăţeneşti, pentru cultivarea in riale a societăţii noastre, faceţi to­ institutul
ştiinţifice a studenţilor, la baza for­ rîndul viitorilor specialişti a unor tul pentru ca naţiunea noastră să
maţiei lor intelectuale, concepţia înalte idealuri de libertate şi pro­ devină tot mai puternică, pentru ea
despre lume şl viaţă a clasei mun­ gres social. Este necesar ca între­ poporul român să ducă o viaţă tot
citoare — materialismul dialectic şi gul corp didactic să se preocupe mai îmbelsugaiă 1 (Aplauze puter­ de mine Petroşani
istoric. Ea le permite să înţeleagă îndeaproape de educaţia studenţilor, nice. îndelungi).
şi să explice în mod just legile şi de comportarea lor în societate, asi- Un rol Important în stimularea
fenomenele vieţii sociale, le dă pers­ gurind cn Intelectualii noştri de nobilei ambiţii a studenţilor, de a (Urmare din pag. I) cialiste, factori obiectivi al progre­
pectiva dezvoltării istorice, îi înar­ mîine să aibă o înaltă ţinută otît şti cit mal rhnit, în crearea unui sului social, ai înfăptuirii idealuri­
rea în cursuri a noilbr fapte şi a ce­ lor de bunăstare şi fericire ale oa­
lor mai înalte generalizări care re­ menilor muncii".
flectă esenţa fenomenelor şi, mai De aceea va trebui ca. împreună Formaţiile artistice i-au Incîntat pe cei prezenţi la sărbătorirea „Zi­
Adunarea consacrată deschiderii ştiinţifice a studenţilor — acestea cu dumneavoastră, cadrele didacti­ lei recoltei".
gîndirii
presus de loate, formarea
ce, studenţii să descifreze şi să pă­
trundă mai temeinic tainele ştiinţei,
sînt căi eficiente pentru pregătirea
la nivelul cerinţelor actuale a viito­ în măsura posibilităţilor sporite pe
Numai stăpînind o cultură vastă, BUCURIA iflM IK IL Q R
care le oferă societatea noastră so­
rilor ingineri.
festive a anului universitar stă nu numai în a transmite studen­ cialistă.
Înalta misiune a profesorului con­
tului cunoştinţe, ci şl in a-i dezvolta rîdicindu-se la nivelul ştiinţei con­
un sistem de gîndire, a-i trezi inte­ temporane, aprofundînd fenomenele Ma iQ Q sărbătoare a hărniciei şi cu­ Kcncbck — cu o producţie de 11.300
resul de a cunoaşte cit mal mult, sociale din trecut şi de astăzi, veţi lesului a străbătut întinsul regiunii kg la ha, din varza care pe fiecare
(Urmare din pag. I) institut, pe lingă cele 10 1 acuităţi văţămîntului, Miron Nicolescu, pre­ a-i forma iniţiativa şi dragbstea de putea contribui cu succes la lupta Hunedoara din Ţara Haţegului pină hectar a dat 30.000 Ug., din gama va­
existente, în care învaţă in acest şedintele Academiei Republicii meserie. împotriva ideilqr şi concepţiilor în­ In luncile de pe Mureş şi Secaş, La riată de legume şi iructc. Trandafir
însoţiţi de acordurile nemurito­ an aproape 13000 de studenţi; îşi Socialiste România, Ion Teoreanu, Este necesar însă ca studentul de vechite, retrograde, pentru afirma­ deschiderea manifestaţiilor prilejuite Lăv.ăroni, Victor Roşea, Avram Prej-
rului imn al tineretului studios deschide în acest an porţile cea şef de secţie la C.C. al P.C.R., .Ml- azi — mtine inginer pe urtul din rea cutezătoare a ceea ce este nou dc aceaslă» zi, membri ai biroului Co­ ban, Babcş Lăscut, Anton Fioroni, Ion
— „Gaudeamus Igitur“, oaspeţii se de-a 11-a — facultatea de auto­ hail Roşianu, preşedintele Uniunii şantierele construcţiei socialismului şi înaintat in gindirea şi viaţa so­ mitetului regional dc partid, primi-se- Lada. Anton Bal/că, zeci de coopera­
îndreaptă spre ieşirea universită­ matică. sindicatelor HIn învăţămînt şl cul­ — convins de utilitatea şl frumuse­ cială, pentru triumful, cauzei pro­ crelari şi secretari ai comitetelor raio­ tori fruntaşi, mlndri dc succesele lor,
ţii. Conducătorii de partid şi de stat tură1, ton Cosma, preşedintele ţea meseriei sale, să participe activ gresului. nale şi orăşeneşti de partid au felici­ s-au Snttlnit cu 101 ii la marca sărbă­
...Continuîndu-şi vizita, condu­ vizitează laboratoml de chimie or­ Comitetului executiv al Sfa­ La eforturile cadrelor didactice pen­ Va trebui să daţi dovadă de mal tat pe lucrătorii ogoarelor, exprimîn- toare din sal unde au cîntat, au ju ­
cătorii de partid şi de stat au fost ganică. laboratorul de maşini elec­ tului popular al oraşului Bucureşti, tru formarea sa, sâ depună el în­ multă strădanie, răbdare şl perse­ du-$i convingerea că foii oamenii cat. au închinai pentru rodnicia pă-
oaspeţii cadrelor didactice şi stu­ trice, precum şi laboratorul de Petru Ennche. prim-secretar al C.C. suşi eforturi pentru pregătirea indi­ verenţă. dar şi de mal multă chib­ muncii din agricultură Işi vor Intensi­ mlnlului pe carc-l muncesc, pentru
denţilor de Ia Institutul de ştiinţe centrale şi reţele electrice, unic in al U.T.C., Mircea Angelescu, pre­ viduală, să se preocupe continuu de zuinţă în folosirea raţională a tim­ fica eforturile pentru dezvoltarea con­ bucuria şi viafa nouă ce o trăiesc.
economice „V. I. Lemn". In întâm­ invâţămintul nostrîi superior — în şedintele U.A S.R , rectori ai insti­ creşterea bagajului său de cunoştinţe pului, pentru a îmbina armonios tinuă a producţiei agricole şl tradu­ l,a Sălaşul Superior. In ograda cu
pinarea conducătorilor de partid şi care se fac studii privitoare la an­ tutelor de învăţămînt superior din multilaterale. In sala de cursuri sau munca şi odihna. cerea In violă a sarcinilor acestei im­ vită do vie. s-au adunai de dimineaţă
de stat, în piaţa din faţa institu­ samblul sistemului energetic din Capitală, academicieni, directori de la seminar, in atelier, uzină sau mi­ Să nu uitaţi- însă nici o clipă dis­ portante ramuri a economiei naţio­ „specialiştii" să pregătească rbnumilli
tului se aflau peste 10.000 de stu­ ţara noastră. Ultimul laborator vi- nriarî întreprinderi, studenţi. nă, studentul să fie un observator ciplina universitară, pentru că su­ nale ce revin din documentele Con­ crenvurşh dc capră, ce aveau să' lic
denţi. zitat este cel de tehnica tensiuni­ Adunarea a fost deschisă de mi­ atent, un cercetător, pe care pasi­ perioritatea unui om nu se măsoară gresului al fX-lea al partidului. mult solicitaţi nu numai la Sălaş, ci
Sosirea conducătorilor de partid lor înalte, In cartea de aur a in­ nistrul învăţămintului, acad. Şte­ unea specialităţii sale să-l îndem­ numai prin bagajul de cunoştinţe Bogăţia ogoarelor şi a livezilor re­ şi în satele vecine. Şi aici, oamenii
şi de stat este întîmpinatâ cu pu­ stitutului, tovarăşul N ic o la e fan Bălan, care a salutat călduros ne mereu pentru a cunoaşte mai aeumiilate, ci şi prin modul cum giunii noashc s-a revărsat duminică s-au sîmlit bine in aceaslă duminică.
ternice urale şi aclamaţii. Ceauşescu şi ceilalţi oaspeţi înscriu prezenţa conducătorilor de partid mult şi mai temeinic. sînt folosite aceste cunoştinţe în In adevărate parade ale recoltei, prin Fanfara din Paroş Ic-a clnlat pînu sea­
Tn această, minunată
activitate
Vizitînd institutul, tovarăşii cuvinte de înaltă apredlere a acti­ şi de stat la sărbătorirea începe­ vie, creatoare, un rol important il • relaţiile cu cei din jur, prin compor­ expoziţiile — tirguri pregătite anume ra tirzlu, Iar ei au' petrecut, pentru
Nicolae Ceauşescu, Chivu Stoica şi vităţii profesorilor şi studenţilor rii noului an universitar. tarea sa în societate care, aşa cum pentru aceaslă zi. In piaţa din oraşul că munca le-a 1ost spornică : Intr-un
din institut.
ceilalţi conducători de partid şi de ' Conducătorii de partid şi de stat La adunarea festivă au luat cu- au organizaţiile U.T.C. şi Asociaţia stă bine unui intelectual, trebuie sâ Orăşlie standul de produse agricole singur an au dublat producţia dc grlu,
studenţilor. Acestea sînt chemate să
iar sarcinile prevăzute In co/ifracfe/e
prin
Işi claia exponatele dominind
stat s-au oprit în aulă în faţa unei pornesc apoi spre şantierul noii vintul acad. Gheorghe Mihoc, rec­ sprijine, prin acţiuni organizate, în­ fie model şi exemplu de etică mo­ dimensiuni şi frumuşele cadrul folclo­ la laplc, carne şi la alte produse le-
uriaşe fresce înfăţişînd istoria co­ construcţii a Institutului politehnic torul Universităţii din Bucureşti, treg procesul instruetiv-educativ, să rală. ric in care oamenii au venit să pe­ au depăşit cu mii de kg. Işi petreceau
merţului din ţara noastră. Este vi­ prof. Constantin Dinculescu, mem­ orienteze munca şi viaţa studenţilor După cum ştiţi, eu prilejul des­ treacă la sărbătoarea recoltei. Pe dea­ pentru că au pus temelii şi producţiei
zitat apoi Centrul de calcul econo­ „Gheorghe Gheorghiu-Dej". bru corespondent al Academiei, spre cele mai potrivite şi utile preo­ chiderii noului an universitar, M i­ lul Paiului, la Deva, ţăranii coopera­ viitoare. Pe 100 dc hectare s-au şi
Conducătorii de partid şi de stat
mic şi cibernetică economică. se opresc în faţa planurilor v ii­ rectorul Institutului politehnic cupări. necesare in munca lor viitoa­ nisterul învăţămintului a emis un tori din Simeria, Rapolt, Băcia, din pregătit germenii recoltei dc mîine.
In faţa unei machete, conducă­ „Gh. Gheorghiu-Dej", acad. Eugen re. Mobilizarea şi controlul studen­ ordin prin care stabileşte reguli şi multe unităfi agricole din împrejurimi, Sămlnţa de grlu a fost încorporată
torii de partid şi de stat primesc toarelor construcţii, unde primesc Râdulescu, rectorul Institutului ţilor asupra pregătirii de speciali­ obligaţii ale studenţilor privind stu­ şi-au adus la zlua bucuriei roadelor, suh brazdă după regulile prescrise dc
explicaţii despre viitorul local al explicaţii din partea ministrului agronomic „Nicolae Bâlcescu", tate. la acţiunile cultural-artistice diul şi comportarea lor în Institut iot ce au realizat ei mal bun şi mai ştiinfa agricolă.
industriei construcţiilor, ing. Du­
institutului, a cărei construcţie a mitru Mosora. Tovarăşul Nicolae prof. dr docent Marin Lupu, rec­ şi sportive, asupra formării unei sl în viaţa lor particulară. Inimos pe ogoarele înfrăţite. Bucuria petrecerii populare a colin­
început. Tovarăşul N ic o la e Ceauşescu, face recomandări cu torul Institutului de ştiinţe econo­ opinii colective sănătoase sînt sar­ Marea (majoritate a studenţilor în­ Toamna a lost darnică şl bogată ca dai salul de la un capăt la allul. Cil
Ceausescu se interesează îndea­ privire la proiectul general, am­ mice „V. !. Lenln", prof. Grigore cini de mare răspundere în noul an vaţă cu sîrguinţă, îşi îndeplinesc in niciodată S-a prezentat In aceaslă zi line Apoldul dc Sus a fost numai vo­
proape de stadiul lucrărilor pe plasarea unor obiective şi lucră­ Comartin, rectorul Academiei de universitar. mod corespunzător îndatoririle lor ca o împlinire a muncii vrednice des­ ie bună.
şantier. rile de şantier ştiihţe soclal-polltice „Ştefan Gheor- Sub conducerea oiganizaţici dt faţă de societate. Sint ş1 cazuri însă făşurate dc-a lungul anotimpurilor. — La noi oamenii ştiu să munceas­
„Prezenţa conducătorilor de De la şantier, coloana de ma­ ghiu", ileana Bidulescu, studentă partid trebuie mobilizaţi toţi fac­ rind unii studenţi neglijează învă­ Sărbătoarea nu frdit-o toţi. Şi oră­ că, dar> ştiu şi să petreacă — ne spu­
partid şi de stat a imprimat un şini se îndreaptă spre Academia anul V la Institutul de medicină torii care contribuie la îmbunătăţi­ ţătura, încalcă normele vieţii uni­ şenii, şi sătenii. La Sebeş, de cu di­ nea Ion Fusoi, brigadier la coopera­
caracter, solemn şi festivităţii de de ştiinţe social-politice, „Ştefan şî farmacie, Vasile Minea, student rea muncii de instrucţie şl educa­ versitare, au manifestări de abate­ mineaţă, fanlară adunase In fata casei tiva agricolă.
deschidere a anului de învăţămînt Gheorghlu". Aici oaspeţii sînt în- anul I la institutul de construcţii, ţie din institut, pentru a răspunde le de la conduita morală, de la dis­ raionale dc cultură multă lume. Ve­
La expozifia organizată de Ziua re­
la Institutul agronomic „Nicolae timpinaţi de prof. Grigore Comâr- Roxana Holban, studentă anul TV cu cinste condiţiilor create pentru ciplina studenţească. niseră lluicraşii din Sugag si din Da- coltei ei au -aşezat la loc de cinste
la Facultatea de limbi şi litera­
Bâlcescu". tin, rectorul Academiei, care urea­ turi romanice, Alexandru Olteanu, jpvăţătură de către partidul şi sta­ Va trebui să se ia o atitudine mai ia, dansatorii din Pianul de Sus, nu­ înalte distinclil ^O rdinul muncii clasa
Oaspeţii au vizitat laboratorul ză oaspeţilor un călduros bun ve­ tul nostru. Aceste condiţii minunate hbtărită şi combativă împotriva a- meroşi artişti amatori din satele veci­
student anul ( la Institutul
de
de pedologie. Conducătorilor de nit. însoţiţi de profesori şi stu­ ştiinţe economice, Aurel Sandu, (rebule şă fie puternice stimulente celora care se abat de la normele ne, care au finul să dăruiască tn a- I, ptimit în primăvară, o medalie de
aur şi una de bronz, cişligatc la Tir-
partid şi de stat le este prezen­ denţi, aclamaţi şi ovaţionaţi puter­ student anul V la Institutul poli­ în însuşirea temeinică a ştiinţei cer dt» disciplină universitară, să se dez­ ceastă zi de toamnă, cele mal In i­ gul inlerna(ionai de la Erhirl pentru
tată expoziţia solurilor ţării noas­ nic, conducătorii de partid şi de lei mai înaintate, necesară fiecăruia volte o opinie publică sănătoasă, moase programe ale lor. De la casa calitatea vijei de vie produsă fn pe­
tre si sînt informaţi despre acti­ stat vizitează aula Academiei, ca­ tehnic. in activitatea productivă. Tn acelaşi are să contribuie Ia întărirea şi de cultură şi pină în plaja „Dacia",
vitatea de cercetare ştiinţifică des­ binetul de economie politică, înzes­ Intîmpinat cu aplauze puternice timp, nu trebuie să pierdem nici un '■reşterea prestigiului calităţii de oamenii au mers însoţiţi dc cinfec şi piniera cooperativei. Că ştiu să mun­
cească o spun fanioanele de fruntaşi,
făşurată de specialişti. In conti­ trat cu mijloace moderne de stu­ şi vil a luat cuvîritul tovarăşul moment din vederi că pregătim oa­ 'tudent. voie bună. Plnu-n orele după-amlezil,
nuare este vizitat laboratorul de diu, căminul \>ou de 200 de locuri, NICOLAE CEAUŞESCU, secretar meni care miine vor transforma în Permiteţi-mi ca, acum, la începu­ piaţa a lost gazda imei imense bu­ cişligatc dc Dumitru Iridon, Ion Adam,
Gheorghe Metz. Terezia Rechert, Eu­
fitotehnle şi complexul studenţesc interesîndu-se îndeaproape de con­ general al C.C. al P.C.R In repe­ tr-o strălucitoare realitate ceea ce tul noului au universitar, in nume­ curii, dăruite dc bogăţia produselor, gen Pascariu, de zece dintre cei mai
tate rînduri, cuvîntarea a fost sub­
al institutului. diţiile de muncă şi de învăţătură liniată de aplauzele îndelungi ale partidul gîndeşte şi planifică astăzi le Comitetului regional de partid, să dc cinfec şi dc ioc vrednici cooperatori. El ştiu şi sd pe­
La plecare, în drum spre ieşirea ale studenţilor care învaţă aici. asistenţei. „Construcţia socialismului, opere felicit conducerea Institutului, corpul De la scara clmpulul, cooperatorii treacă. 23 dinltc ei au urcat pe sce­
din Institut, conducătorii de partid Întreaga adunare a constituit o socială de uriaşă amploare şi corn profesoral şi toate cadrele didactice din Toi eşti au redat la dimensiunile nă şi. în lor mafie dc fanfară, au invi­
☆
şi de stat vizitează casa de vege- Luni la amiază, în marea sală a elocventă manifestare a hotnrîril plexitate — arată tovarăşul Nicolae pentru rezultatele bune obţinute, să cltorva metri palrafi, la sediul coope­ tat ia joc pe toţi cooperatorii romani
Maţie, sera. terenurile catedrei de Palatului Republicii . Socialist? Ceauşescu, la sesiunea solemnă, con­ le urez mult succes în munca plină rativei. eşantioane ale muncii lor. Dc şl germani, tineri şi virslnicl.
viticultură, grădina botanică, cîm- România, a avut loc adunarea fes studenţimii bucureştene, a cadre­ sacrată sărbătoririi Centenarului A de răspundere pentru pregătirea şl astă dată, produsele şi-au găsit loc In­ La Apold. ca şi la Sălaş, la lila şi
purî didactice şi experimentale. tlvâ consacrată deschiderii anului lor didactice din instituţiile de ln- cademlei Republicii Socialiste Româ­ educarea studenţilor, pentru forma­ tr-un cadru speciile ţărănesc, în care Tciuş, la Totcşli şi Miercurea, pretu­
...La intrarea in Institutul Poli­ universitar 19(50—1067. văţămint superior din Capitală, de nia — necesită cunoaşterea aprofun­ rea inginerilor (le mîine.' Dumnea­ broderia si motivul popular al ţesu­ tindeni pe întinsul regiunii s-a cinfat
tehnic, oaspeţii sînt întîmpînaţi de a continua bogatele tradiţii ale ln- dată a fenomenelor şl cerlnţeiot voastră. dragi studenţi, vă urez suc­ turilor se întreceau în frumuşele. Oa şi s-a dansai pină tirziu. S-a ihthlnat
văţămîntului din ţara noastră, de
Constantin Dînculescu, membru Tn prezidiu iau loc tovarăşii Ni­ vieţii, aplicarea legilor economice ces deplin in însuşirea temeinică a menii satului au venit să vadă bobtii pentru succesul acestei toamne şi pen-
corespondent al Academiei, lecto­ colae Ceauşescu, Chivu Stoica. a fl la înălţimea sarcinilor pe care obiective, contribuţia activă a oa unoştinţelor. in obţinerea de rezul­ mare dc grlu cu cale au umplut ham­ 1m rodnicia toamnelor viitoare, s-a
le pune partidul în faţa studenţi­
rul Institutului, de un mare numai Leont^ Răutu. losif Banc. Mihai lor şi învăţâmînUilui românesc. j nlenilor de ştiinţă iii toatf» dome tate cit mai frumoase la învăţătură barele coOpeiativci ş i cămările lor. să tnaslut pentru belşug şi fericire.
ie cadre didactice ale acestei ce­ Gere, Manea Mănescu, Dumitrii (Agferpres) nlile creaţiei materiale şl Şplrltua ri in viaţă. vndrt mostre din soiul dc porumb du­
tăţi a ştiinţei bucureştene. La acest Popa. Ştefan Bâlnn, ministrul în- le. Ştiinţa şi cultura sînt componen­ (Cuvinlaica a ioni subliniată dc vii blu hibrid 103 — cu o producţie de LUCIA u t iu
te indispensabile ale societăţii so- aplauze). 1350 kg' la ha, din soiul dc carloli NtCOLÂE TlRCOB