Page 13 - Drumul_socialismului_1966_10
P. 13
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNITI-VA
Întîlnirea tovarăşului
în pagina a 2-a
Nicolae Ceausescu
cu S. Mikunis si M. Sneh
Tovarăşul Nicolae Ceausescu, se Constantin Vasiliu, adjunct de şef de
cretar general al C C. al P.C.R., a secţie la C.C. al P.C.R.
avut o înlîlnire cu tovarăşii Samui) Cu acest prilej a avut loc un
Mikunis, secretai general al CC. al schimb de vederi în legătură cu re
P.C. din Izrael şi Moshe Sneh, mem laţiile dintre cele două partide, pre
bru al Bir oului Politic al C.C al P.C. cum şi cu privire la probleme actu
P CD. SI AL SFATULUI POPULAU REGIONAL din Izrael. care fac o vizită în ţara ale ale situaţiei internaţionale şi ala
mişcării comuniste şi muncitoreşti
noastră.
La întîlnire au participat tovarăşii Discuţiile s-au desfăşurat într-o
Manca Mănescu şi Mihai Gere. mem atmosferă cordială, tovărăşească
★ \
bri supleanţi ai Comitetului Execu
ANUL X V I I I. NR. 3657 MIERCURI 5 OCTOMBRIE 1988 4 PAGINI — 25 BANI Marţi la amiază, tovarăşii Nicolae
tiv, secr etari ai C.C al P.C R-, Mihai Ceauşescu. împreună cu soţia, au o-
Categoria C Dalea, secretar al C.C. al P.C.R. şi ferit un dejun în cinstea oaspeţilor.-
D O U ĂZEC I DE LO C ATAR I DESPRE In campionatul Convorbiri între delegaţia Partidului
regional Comunist Român şi delegaţia Partidului
Comunist din Norvegia
C A L IT A T E ' A P A R TA M EN TELO R Sportivii Hunedoarei Marţi dimineaţa, la sediul C.C. al Andrei Ştefan, prim-adjunct de şef
P.C.R. au început convorbirile în
tre delegaţia Partidului Comunist de secţie la C.C. al PC.R
Din partea Comitetului Central al
Român şi delegaţia Partidului Co Partidului Comunist din Norvegia
munist din Norvegia, care face o au luat parte tovarăşii : Reidar Lar-
Ancheta noastră în oraşul Hunedoara vizită în ţara noastră. sen, preşedintele Partidului Comu
nist din Norvegia, Just Lippe, mem
Din partea Comitetului Central al
Partidului Comunist Român la con bru al Biroului Politic, secretar al
vorbiri au participat tovarăşii : Comitetului Central al Partidului
Nicolae Ceauşescu, secretar general Comunist din Norvegia, şi Birger
Se spune despre local ai i că sînt torul de vase apa curge pe duşumea. al C.C. al P.C.R., Manea Mănescu, Bakken, membru al Comitetului
cel mai pretenţios organ C.T.C. al Nu ştiu care sînt motivele. Trebuie membru- supleant al Comitetului Central al Partidului Comunist din
muncii constructorilor. Este adevă să ţinem mereu închise robinetele Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Norvegia.
rat. Nu o dată opinia lor, bine fon de serviciu*. Convorbirile s-au desfăşurat în
dată, a scos la iveală deficiente de .. Am vizitat douăzeci de aparta Mihai Dalea, secretar al C. C. al tr-o atmosferă tovărăşească, de
execuţie mai mari, sau mai neînsem mente. Nouăzeci la sută din locatari P.C.R., Ghizela Vass, şef de secţie, caldă prietenie.
nate, care scădeau din estetica şi s-au grăbit să aducă elogii muncii
confortul apartamentelor. constructorilor, să se exprime cu
De dala aceasta am apelat din nou respect la adresa Oamenilor care au
la opinia cîtorva locatari, , posesori executat aceste blocuri. Restul, pe
ai apartamentelor din blocurile C4 Ungă cuvintele bune pronunţate, au P r i m ir e la C . C . al P. C. R.
şi C5. date ir. folosinţă în luna mai ţinut să facă şi cile o referire cri
dc către şantierul nr. 4 al 1. C. S. tică, de genul celor consemnate mai
Hunedoara. Redăm mai jos părerile sus. Tovarăşul Cornel Dragoş, ingi Marţi, tovarăşul Virgil Trofin, se al C.C.,.al P.S.U.C . secretar al Co-
dînşilor în privinţa calităţii unor a- ner şef adjunct al şantierului, care cretar al C.C. al P C.R., a primit de mitel.utitf regional Halle al P S.U.G .
partamente predate recent în ora ne-a însoţit în timpul vizitei, a a- legaţia dc activişti ai Partidului So care se află în ţaţa noastră în schimb
şul Hunedoara. vut astfel prilejul să constate nive cialist Unit din Germania, condusă de- experienţă.
FLORE/V STANCA, apartamentul lul calitativ la care se situează mun dc tovarăşul Werner Felfc, membru (Agerpres).
C, blocul C 4: „Locuiesc aici din 6. ca colectivului pe care îl conduce,
iunie. Sînt foarte mulţumit. Încă după ce, în prealabil, optica exigen
n-am avnt nici un necaz. Toate in tă a locatarilor şi-a spus cuvîntul.
stalaţiile îmi funcţionează normal". A fost. după cum ne-a mărturisit-o.
LA/-ÂR CIOCOII), apartamentul un prilej de satisfacţie, dar şi de Sosirea unei delegaţii de activişti
10, blocul C4: „Nu vreau să-i laud nemulţumire. Împreună cu dinsul
pp constructori, dar să ştiţi că a- am mai depistat şi alte neajunsuri, ai P. P. R. M. ia Bucureşti
partamentul este bun, lucrat îngri la prima vedere de mai mică impor
jit. intr-un cuvînt n-am de ce mă tanţă. Pe alocuri s-au întîlnit vop
p'mge. Doar o sugestie : I.G.O. sau silorii lucrate neîngrijit, finisajul La invitaţia C.C. al P.C.R., marţi
compelenţa cui cade o astfel de tîmplăriei încă n-are o ţinută este Coordonai* comună a vieţii tuturor locatarilor din blocurile alăturate este confortul. Dar ea nu se la amiază a sosit în Capitală dele
problemă, să rezolve, o dată cu tică corespunzătoare. In cîteva a- localizează numai m aceste blocuri, ci în toate microraioanelc construite în Hunedoara. gaţia de activişti ai Partidului Popu-
predarea blocului, şi locul de am partamente tencuielile n-au planei-
plasare al lăzilor cu gunoi menajer. Latea dorită, spaleţii sînt ş'rîmbi. re- «
Noi am opla pentru nişte construcţii paraţiile efectuate după ^spargerile I
din beton acoperite". făcute de electricieni syit discuta- 1 A.*
HARALAMBIE POPA, aparta bile
mentul 24, blocul ,C4: „Am doar un După consemnarea tuturor aspec
singur necaz; vopseaua din baie s-a telor scoase la iveala l-am solicitat LA INSAMINTATUL GFÎULUI
scorojit. In tot blocul sîntem vreo pe tovarăşul inginer- Dragoş să-şi I
2-3 familii care am păţit acelaşi lu spună părerea: „M-a bucurat nespus
cru. Cred că vopseaua a fost apli de mult că am auzit vorbindu-se
cată pe tencuială umedă. In rest frumos despre munca noastră. Acest I
sînt foarte mulţumit". salt calitativ în execuţie a fost po hectare faţă de prevederile graficu
IULIANA OSWATM, apartamen sibil datorită aplicării consecvente | De ce, s-a rămas în lui. Cauza principală constă în ace
tul 1, blocul C 5. „Şi la vmihe vop- a unor măsuri. Dintr e ţoale, Ac de* ea că nici nu s-a începui reco-1 talul
taşează prin „cfidieiUJj* nţji-n.înrnta | armă faţa de grafice? porumbului, cultură după care ire-
JjoU calităţii". Cu regiJtttfltat *. un huie să se însâmînţezc aproape 50 la
colectiv de pe şantier a controlat cu Deşi timpul a fost b.VţP;.^, l.uprţ Ic.
în perete. De ace£a a început să exigenţa fiecare lucrare în părte. a totuşi in unele cooporăP vt> ‘ 'ii gî ■ i e o i bfe
se mişte, stiicindu-Ani tencuiala". tr asat sarcini imediate de remediere de pe raza. oraşului regional Deva
ELENA STRlMBEI, apartamentul- ziua de luni a prezentat mu «o-
19, blocul C 5: „Totul îmi funcţio A. O ARC. A luri la însămi:leatul griului. Acestea
nează normal, cu o singură excep au fost cauzate’ fie ele meelibcrârca
ţie. Prin racordurile pentru spălă (Continuare în pag a 3-a) pentru pregătirea din vreme a tere
nului, fie de insuficienta preocupare
pentru folosirea cu eficienţă sporită
a utilajelor
Cooperativa agricolă din Deva, de
pildă, trebuie să însâmînţezc cu
grîu, orz şi secară o suprafaţă de
480 de hectare. Dar. pînâ acum, n-
ceaslâ lucrare s-a executai pc nu
mai 175 de hectare, cu toate că. po
trivit graficului întocmit, la această
dată procentul de realizare trebuia
să treacă de 50 la sulă. La unitatea
amintită mecanizatorul Viorel O-
prea, în ziua de 3 octombrie nu a
lucrat nimic. La dispoziţia consiliu
lui agricol orăşenesc el a trebuit să
se deplaseze la cooperativa agricolă
din Arhia, dar după ce a ajuns aici
a primit indicaţii să revină iar la
Deva şi astfel a pierdut o.zi bună dc
lucru deplasîndu-se cu tractorul in
gol Faptul că la cooperativa agri
colă din Deva insăminţârile se des
făşoară anevoios se daloreşte şi în
cetinelii cu care’ se lucrează Ia eli
berarea terenului. Pînâ acum. de pil
dă, a mai rămas de recoltat sfecla
dc zahăr dc pe încă 15 hectare, iar
la porumb lucrarea respectivă abia
a început, deşi după această cultură
trebuie să se însămînţeze 80 de hec
tare cu grîu.
Termocentrala Gurabarza. Miinilc şi priceperea echipei de reparaţii, Nici la cooperativa agricolă din
condusă de comunistul Miron Ciocan, vindecă multe din „maladiile" co Rapolt ritmul însâmînţârilor nu se
loşilor ce produc energie electrică. Efectul „tratamentelor* lor se numă desfăşoară pe măsura cerinţelor şi
ră în sute sau mii de kilowaţi produşi peste plan. posibilităţilor existente.: La cultura
Foto: I. TEREK griului s-a rămas restanţă cu 50 de
