Page 29 - Drumul_socialismului_1966_10

PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNITI-VA I

ÎN CEA DE-A DOUA ZI A VIZITEI IN REGIUNEA HUNEDOARA, TOVĂ­

RĂŞII NICOLAE CEAUŞESCU, ALEXANDRU DRAGHICI, PAUL NICULESCU-
MIZIL, ILIE VERDEŢ, MANEA MANESCU, VIRGIL TROFIN, AU FOST OAS­

PEŢI AI LOCUITORILOR ORAŞELOR ALBA IULIA, SEBEŞ, CUGIR, ORAŞTIE,

BRAD, AI SĂTENILOR DIN GALDA DE JOS. CONDUCĂTORII DE PARTID ŞI
DE STAT AU POPOSIT IN VECHEA CETATE ALBA IULIA, LA CASA MEMO-

CDHITETULUI REGIONAL HUNEDOARA 41 P CD. SI 41SF4TULUI POPULAR REGIONAL RIALĂ AUREL VLAICU, LA MORMlNTUL LUI AVRAM IANCU ŞI LA GORU­
NUL LUI HORIA. SEARA A AVUT LOC LA HUNEDOARA ADUNAREA CU

ACTIVUL COMITETULUI REGIONAL DE PARTID.
A \ l lj XVU1. NR. ÎMI DUMINICA t OCTOMBRIE 1964 4 PAGINI — 25 BANI

CONDUCĂTORII DE PARTID Şl DE STAT

IN MIJLOCUL OAMENILOR MUNCII DIN REGIUNEA NOASTRÂ

nunţat într-un suflet pentru Unire. tenit unitatea, independenţa naţio­ Se vizitează apoi catedrala Reîn­
Conducătorii de partid şî de stat nală şi suveranitatea patriei, fău­ tregirii — ridicată pe locul fostei
se întreţin si se fotografiază apoi reşte viitorul, ei fericit". mitropolii a lui Mihai Viteazul. La
împreună cu aceşti veterani ai Conducătorii de partid şi de stat intrare se află arhimandritul Emi-
luptei poporului nostru pentru în­ poposesc apoi în vestita bibliotecă 1 ian Birdaş, care urează bun sosit
făptuirea statului unitar. Mii de ,1Batthyaneum“, înfiinţată la sfirşi- oaspeţilor şi apoi îi însoţeşte în
oameni se prind cu oaspeţii într-o tci 1 veacului al XVlII-lea Aci se a- cursul vizitei în catedrală. Alături
uriaşă Horă a Unirii flă conservat cu grijă un adevărat se află catedrala romano-catolică,
In cartea de onoare, conducăto­ tezaur de cărţi rare ; biblioteca cu­ construită in secolul al XII 1-lea.
rii de partid şi de stat în­ prinde peste 50.000 dc volume, 1,000 Aicj, oaspeţii sînt întimpinaţi de
scriu : ‘ '„Am vizitat cu pro-’ de manuscrise, 5(i0 de incunabule, episcopul de Alba lulîa, Marton
fundă emoţie' „Sala Unirii", lo­ multe din ele de o valoare mondia­ Aron, care adresează urările sale
cul unde s-a scris o glorioasă pagi­ lă. Sint mărturii de mare însem­ de bun sosit şi mulţumeşte oaspe­
nă a istoriei naţionale — actul de nătate, care, alături de alte docu­ ţilor pentru vizitarea catedralei.
uriaşă însemnătate în procesul de mente, cum ar fi prima hartă me­ Din incinta cetăţii, spre vest, se
formare a naţiunii române, care dievală a ţării noastre sau Noul deschide panorama oraşului nou,
avea să dea împlinire dorinţei de Testament in a cărei prefaţă, scri­ cu zecile de blocuri moderne care
veacuri a poporului român de a să în limba română se afirmă în Bau bătrînelor ziduri replica arhi­
trăi împreună intr-un stat unitar. 1648, unitatea limbii şi poporului tecturii anilor noştri.
Dezvoltînd glorioasele tradiţii ale român, atestă lupta necurmată dusă Vizita în aceste locuri istorice s-a
trecutului, poporul nostru, constru­ şi prin scrisul românesc pentru încheiat cu o mare adunare popu­
ind socialismul, consolidează necon­ ideea de unitate naţională. lară.

Trepte ale unei istorii de luptă pentru libertate,

independenţă şi o viaţă mai bună

— Adunarea populară de la Alba lulia —
MAREA ADUNARE POPULARA DE LA ALBA IULIA
'“ ^1 <- 1. v. oc poate Onli­ îe iu i acesta a g ric u ltu ra nudsLră s o ­ — Fiţi, iubiţi tovarăşi, bine veniţi pc noşlri, aici a existat un puternic cen­ înfăptuite, deşi pentru scurt timp,
ne că a ajuns la maximul posibili­ cialistă îşi aduce contribuţia activă ‘ aceste meleaguri strămoşeşti, unde se tru de civilizaţie care s-a păstrai .şi năzuinţele de unitate ale poporului
tăţilor. Nu mai vorbesc că şi la înfăptuirea programului elabo­ păstrează urmele unei zbuciumate dezvoltat de-a lungul veacurilor român, -care au animat şi pe alţi
Valorificarea rezervelor agriculturii - numărul de vaci al coopeiativei ni rat de Congresul al IX-lea al parti­ dar glorioase istorii a înceVcalului Izvoarele istorice atestă existenţa domnitori patrioţi ca Miicea cel Bă-
se pare foarte mic. dului plivind desăvîrşirea construc* nostru popor şi care cunoaşte azî în­ pe acest teritoriu a unor formaţiuni trin şi Şlelan cel Mare. Unirea rea­
Subliniind necesitatea intensifică-* . ţiei socialiste, înflorirea patriei. florirea socialismului — a spus pri­ statale româneşti care şi-au men­ lizată de Mihai Vileagul a exereilat
mijloc de creştere a veniturilor rii eforturilor pentru creşterea be­ Aceasta, tovarăşi, este calea" pen- mul secretar al comitetului raional de ţinut, independenţa pînă în veacul al o puternică înrîurire asupra genera­
ţiilor cate au urmat, a înflăcărat pe
partid, Ioan Pipos. Dacă trecutul a-
10-lea, cînd au fost încadrate în vo­
neficiilor si a rentabilităţii in G.A.S.,
tn.i bunăstare !
pentru obţinerea de producţii mai Trebuie să depunem eforturi i — cestuî milenar oraş ne oferă minunate ievodalul întemeiat de Gelu In se­ patrioţii şi revoluţionarii paşoptişti
din Ţara Românească, Moldova 1 şi
ţărănimii, a bunăstării întregului mari cerealiere şi animaliere la pre­ a spus în încheiere tovarăşul fapte din lupta glorioasă a strămoşilor colele ce au urmat', înfruntând va­ Transilvania; a constituit un exem­
noştri, prezentul — a subliniat vor­
lurile migrai lunilor şi în ciuda vj-
turi de cost* cit mai mici in coope­
Ceauşescu — pentru utilizarea din
rativa. agricolă, întnjeît numai pc plin a mijloacelor puse la îndemni ă* bitorul;.— :ni se , înfăţişează plin. de iregiilor provocate ele numeroase eo- plu înălţător şi un neîntrerupt în­
demn în lupta pentru eliberarea na­
frumuseţea V.renVtfrilrt'r.
socialismu­
Iropiri. ’ războaie şi jafuri, populaţia
popor ^ca sfă'' bază Se voi' piite.ă _îmbyu : i de stal, pontai, extinderea mscanj-. lui, pc care le trăim sub conducerea a-reuşii să asigure progresul vieţii ţionala, pentru unitate naţională.
dur
natali salariile
lucrătorilor
zării, pentru folosirea pe- -scară: tot
G.A.S. şi vor putea creşte venitu­ mai largă a îngrăşămintelor chimi­ Partidului Comunist. Român. Au mai sociale pe aceste meleaguri. De ţinu­ O manifestare grandioasă a voin­
rile tuturor cooperatorilor — secre­ ce, pentru aplicarea .-învăţămintelor vorbit Ioan Milatiu. preşedintele co­ tul Albei ca .şi de oraşul Alba lulia ţei nestrămutate de unitate a poporu­
Vestea sosirii conducătorilor de ducerea cooperativei se consultă şî tarul general al :CC al P.C.R.' a ştiinţei agricole. " $tim că oamenii-, operativei agricole de producţie clin sînl legale evenimente remarcabile lui român a constiluit-o marea a-
Şard, profesoara Maria lancu
din
din trecutul de luptă al poporului
partid şi de stat s-a răspindît pre­ se sfătuieşte cu membrii acesteia spus în continuare : muncii clin Galda' de Jos, atît din Alba lulia şi Dănilă Rusu. partici­ nostru. Istoria consemnează la loc de dunare populară de pe cîmpul lui
tutindeni în satele de pe văile Mu­ S-a vizitat apoi ferma de animnle După cum ne-au arătat tovarăşii, Gostat cît şi din cooperativă, sînt pant la Adunarea care a holărît U- cinste răscoala de la Bobîlna din Horia, care, la 1 decembrie 1918, în
reşului şi Tirnavelor, care, împodo­ a vecinilor — gospodăria agricolă anul acesta ziua-muncă în coopera­ oameni harnici — şi noi sintem nirea 1437, războiul ţărănesc din 1514 con­ entuziasmul celor peste 100.000 ţă­
bite sărbătoreşte, intîmpinâ pe oas­ de stat Galda de Jos. Directorul, ing. tivă va li dc 29 lei. Desigur, este convinşi că ei îs] voi aduce contribu- - întâmpinat cu îndelungi ovaţii, a dus de Gheorghe Doja, marea răscoa­ rani, muncitori, meseriaşi,. intelectu­
ali, a proclamat unirea Transilvaniei
peţi sub o ploaie multicoloră de Âugustin Mocanii, conduce pe oas­ un rezultat bun, dai* depinde de dv. ţia la înfăptuirea programului de luat cuvintul tovarăşul NICOLAE lă ţărănească condusă de Horia, cu România. Exprîmîndu-şi răspicat
flori. peţi la grajdurile moderne construi­ ca veniturile cooperativei şi ale mem­ dezvoltare a agriculturii noastre, la CEAUŞESCU. Cloşca şl Crişan. care au zguduit o- voinţa, poporul însuşi spunea atunci:
La Galda de -Tos, conducătorii de te la un preţ de cost scăzut, ce ri­ brilor ei să crească şi mai mult. Toate înflorirea patriei. nnduire^ feudală. In toate aceste „In această holărîre a noastră aţîrnă
partid şi de stat fac un popas mai da postesc aproximativ 300 de vaci. eforturile pe care le depunem in Conduşi de uralele miilor de t i ­ După cc a salutat pe locuitorii o- răscoale, români, maghiari germani tot cc au dorit strămoşii noştri, lot
îndelungat, Conducătorii de partid si dc stat domeniul agriculturii sînt îndrepta­ rani participanţi la miting, oaspeţii raşului şi raionului Alba si le-a mul­ au luptat împreună, înfrăţiţi, pentru
te spre mărirea continuă a produc­
Despre rezultatele muncii coo­ se întâlnesc apoi cu sătenii în ca­ îşi continuă diurnul spre Alba lu- ţumit pentru primire, tovarăşul o viaţă mai bună, pentru scuturarea ce ne încălzeşte pe noi cei de faţă şi
peratorilor vorbeşte cu mândrie in­ drul unui însufleţitoi* miting în pia­ ţiei agricole, ca bază a sporirii ve­ lia. Ta Shilimbru, pe coasta viilor, Ceauşescu a spus : jugului asupritorilor. lot ce va înălţa pururi pe fiii şi ne­
ginera agronom Maria Suchov, o tî- ţa satului, la care participă şi agri­ niturilor cooperatorilor, asigurării se celebrează tocmai sărbătoarea cu­ Viaţa pe aceste meleaguri s-a dez- Alba lulia s-a aflat în plină zonă poţii noştri",
nârâ care, împreună cu soţul ei, cultori din Mihalţ, podgoreni din produselor agricole necesare aprovi­ lesului, la care sînt invitaţi şi oas­
lucrează cu pasiune de la absol­ Cricău şi Ighiu, pomicultoii din zionării populaţiei şi industriei. In peţii.
virea facultăţii pentru dezvolta­ Benic, păduieni şi ciobani din ln-
rea satului. Adunaţi în casa-la- tregalde, mii dc oameni veniţi din
borator, gospodarii satului se sfă­ toate comunele din împrejurimi.
tuiesc cu conducătorii, de partid şi Cu acest prilej- au vorbit ing. Au- Alba hilia. Ecoul „Horei Unirii“
de stat, le împărtăşesc preocupările gustin Mocanii, directorul gospodă­
şi strădaniile de a spori averea de rie» de stat, şi Vasile Tiberian, pre­
azi a cooperativei, ce atinge cinci şedintele coopeiativei agricole. tuturor românilor
milioane lei. Jn aplauzele celor prezenţi a luat
— Ce situaţie aveţi în domeniul apoi cuvinlul tovarăşul NICOLAE
creşterii vitelor? — întreabă tova­ CEAUŞESCU, care, apreciind rezul-
răşul Nicolae... Ceauşescu. 1 atele obţinulc de lucrătorii gospo­
— Deşi avem un mare număr de dăriei agricole de stat şi de mem­ Ne îndreptăm spre oraşul unde lii întâmpinarea conducătorilor de
vite, peste şase sute de bovine, a- brii cooperativei agricole de pro­ s-a pecetluit unirea în acelaşi stat partid si de" stat au Jeşît m ii şi mii
proape o mie de oi, sute de porci, ducţie din Galda de Jos, a a tuturor românilor — Alba lulia, de oameni ai muncii, ' care-şi ma­
producţiile ce s-ar cuveni să le ob­ spus : Desigur, recolta . d? a- ale cărei temelii se sprijină pe va­ nifestă fierbinte dragostea faţă de
ţinem nu ţin încă pasul cu rezulta­ proape 3.000 kg grîu la hectar ob­ tra străvechiului Apulon al Daciei partid.
tele din celelalte sectoare — răs­ ţinută de Gostat şi de peste 2.400 kg libere — Apullum roman. File de Oaspeţii se îndreaptă către strâ-
punde inginera agronom. Aceasta la hectar realizată de cooperativă istorie vorbesc, de originile daco­ vechea cetate a Balgradului, ale că­
deoarece nu ne-am preocupat de este bună ; perspective bune sînt, române aie oraşului, de legendarul rei porţi, încadrate de halebardieri,
selectarea animalelor. dc asemenea, la recolta de porumb, se deschid spre ■ secole. Totul evocă
Discuţia a continuat apoi cu pre­ de sfeclă şi la celelalte culturi. Şi voievodal al lui Gelu, de intrarea tri­ momente din istoria glorioasă a po­
şedintele cooperativei, Vasile Tibe- producţia de lapte la G AS este umfală a lui Mi hai Viteazu, de mo- porului român.
i*ian,.cu membrii consiliului de con­ mulţumitoare. Faţă de Gostat, pro­ menlul unirii, în 1918, a tuturor Răsuna, ca şi altădată, cuvintele
ducere, oaspeţii iniei esîndu-se des­ d u c ţia de Inp- a cooperativei este aceluia ce a realizat acum mai .bine
pre unele . -pectc ale muncii cco însă mult mai mică. Aceasta arată românilor intr-un singur stat nu­ de trei veacuri cea dinţii unire po­
peratorifor. despre felul cum con­ ce rezerve mari are cooperativa, deşi litică, reconstituind astfel cadrul de
viată unitar al poporului român :
„lo, Mihai Y oe vo d şi Domn al Ţării
Româneşti, al Transilvaniei şi a toa­
tă Ţara Moldovei:.!4*.
Clipe emoţionante, cărora le dan
viaţă un grup de artişti de la tea­
trul din Petroşani E de faţă aici,
sub ziduri, la poiŢile cetăţii, toată
suflarea oraşului, ca şi atunci,
rind înaintaşii lor l-au întnm-
pînat ,pe marele voievod sărbătoreş­
te, salutîndu-1 cu salve de tun şi
dangăt de clopote.
Altă imagine răscolitoare a trecu­
tului zbuciumat — răscoala lui Ho-
ria, Cloşca şi Crişan Conducătorii
de partid şi de stat se opresc cu
reculegere în faţa obeliscului închi­
nat celor trei martiri, poposesc la
celula de deasupra celei de a treia
poiţi, intre ale cărei ziduri groase
a zăcut în lanţuri grelt Horia,
-U*---- credinţa * : _
in delfini11 neamului >*nmănesc — 1NTR-UNA DIN SECŢIILE U. M. CUGIR Foto : V. ONOIU
aşa cum glâsuieşte placa memorială.
In sala Unirii, participanţii la ac­ vollat cu milenii in urmă. Aici au de acţiune a oştirilor revoluţionare Aş dori să exprim aici, in această
tul de la 1 decembrie 1918 îi intim- avut- dacii una din cetăţile lor de conduse de Avram lancu în timpul piaţă din Alba lulia, sentimentul de
pinâ pe conducătorii României so­ seamă Au urmai romanii — şi din revoluţiei clin 1848. Ideile desfiinţării recunoştinţă şi omagiul nostru către
cialiste. „Trei culori cunosc pe lume* această încleştare între doi viteji, iobâgiei, eliberării naţionale de sub cei care au luptai pentru făurirea u-
şi melodia răscolitoare a Horei Uni­ între Deeebal şi Trnian, s-a născut jugul habsburgic, ale unirii Transil­ nităţii naţionale, către veteranii a-
rii se înalţă, evocînd clipe istorice un popor viteaz şi harnic, poporul vaniei cu Ţara Românească şi Mol­ ceslui act istoric care se găsesc de
pentru fiinţa neamului românesc. român. dova, care însufleţeau masele popu­ faţă şi care .şi-au adus contribuţia la
Unui dintre- zecile de mii de par­ In cfccursul veacurilor, peste pă- lare, au axul un puternic ecou în înfăptuirea stalului naţional unitar
ticipanţi lâ marea adunare popu­ mînturile patriei noastre de astăzi rîndul minerilor şi ţăranilor aces­ român, întru înălţarea naţiunii noas­
lară de atunci, bâtrînul Dănilă au trecui multe năvăliri. Dar urmaşii tor meleaguri. tre.
Rusu, reproduce cuvintele solemne lui Deeebal şi Traian au ştiut per­ In istoria patriei noastre se înscrie Rod al luptei revoluţionare a ma­
ale documentului istoric „Hotărârea manent să-şi păstreze fiinţa naţio­ cu deosebită strălucire personalita­ selor populare de pe întreg terito­
cu
riul ţârii, unirea Transilvaniei
noastră*. „Voim să fim alăturaţi nală, să-şi creeze o cultură şi o ci­ tea lui Mihai Viteazul, care a întru­
vilizaţie proprie, în strînsâ legătură chipat aspiraţiile de independenţă şi România a corespuns unei necesitat'
împreună cu teritoriile româ­ cu civilizaţia şî cultura mondială şi unitate aie poporului român. Intra­ istorice imperioase a dezvoltări
neşti. Secretarul general al să* asigure dezvoltarea şi înaintarea rea sa triumfală în Alba lu­ poporului român, a constituit ui
C. C. al P. C. R. şl ceilalţi con­ continuă a poporului nostru spre o lia a marcat una din cele moment dc o uriaşă însemnătate îi
procesul
ă naţiuni:
de
formare
ducători de partid şi de stat cer­ viaţă demna, independentă mai irumoase pagini ale acestei a stalului naţional român. Ea a con
In conştiinţa poporului român. glorioase domnii Imortalizat dq pic­
cetează îndelung mărturiile păstra­ iiibuil la crearea cadrului neces^
Alba lulia apare peste veacuri ca un tori şi poeţi, acesi moment istoric
te în sala Unirii : discursul Iul Va­ simbol al jertfelor şi biruinţelor în a avut un adînc răsunet în toate ţi­ pentru progresul economic şi cull
ral al ţării şi poporului nostru. Du|
sile Goldiş, cele .şase volume groase lupta pentru eliberare socială, pen- nuturile locuite de români. La Alba cum se ştie, regimul burghezo-m
între ale căror scoarţe de piele, în iru independenţă şi unitate naţio­ lulia, Mihai Viteazul a fost procla­ şieresc a frînat un timp acest pr
mat in anul 1600 domn „al Ţârii
culorile tricolorului sînt sthnse lao­ nală. Această străveche aşezare este Româneşti, al Transilvaniei şi a toa­ greş. Abia în anii socialismului, p
laltă adeziunile şi semnăturile popu­ o mărturie grăitoare a iscusinţei şi tă Ţara Moldovei". Prin acest act
laţiei din Transilvania, care s-a pro­ talentului creator al înaintaşilor de mare însemnătate istorică au fost (Continuare în pag. a 2-a)