Page 3 - Drumul_socialismului_1966_10

1
D R U M U L S O C IA L IS M U L U I 3654 K g » r c .t]« — ; a x r u c r s u x j crBHBjnaoB

(
mare parte din pie­ cerinţe procedăm în felul urmă­ Asigurînd transmiterea operativă
sele prelucrate în tor: cînd, in trimestrul IV al anu­ a sarcinilor de plan, in cadrul sec­
uzina noastră provin lui-are loc dezbaterea obişnuită a ţiei se folosesc mai judicios utila­
din secţia de forjă. cifrelor de plan pe anul următor, jele şi timpul de lucru, cea ce in­
De felul cum noi reu­ se prezintă in faţa colectivului şi fluenţează creşterea productivită­
şim să introducem în o defalcare a sarcinilor pe trimes­ ţii muncii la toate brigăzile. Ilus­
lucru şi să realizăm la timp co­ tre. Apoi, conducerea secţiei repar­ trez această afirmaţie prin urmă­
menzile planificate, depinde rit­ tizează planul lunar pe decade la torul exemplu: dacă brigada lui
micitatea producţiei în toate sec­ nivelul schimburilor, brigăzilor, e- Dinu Oancea executa la ciocanul
ţiile prelucrătoare şi de montaj. chîpelor şi fiecărui om în parte. de trei tone 80 de bucăţi din repe­
Deci, obiectivul nr. 1 in activita­ El este adus la cunoştinţă maiştri­ rul 23 de la ridicătorul hidraulic,
tea noastră, este ritmicitatea pro­ lor care repartizează reperele in acum, cu aceleaşi forţe, ea. exe­
ducţiei, obiectiv pe care-l reali­ raport de complexitatea şi valoa­ cută peste 100 de bucăţi. Realizări
zăm printr-o planificare şi progra­ rea lor pe utilaje şi echipe. asemănătoare au înregistrat şi alte
mare judicioasă a comenzilor pre­ Sarcinile lunare, aferente fiecărei brigăzi, ceea ce a făcut ca de cînd erfecţionarea metodelor de planificare economică
cum şi prin cunoaşterea operativă formaţii de lucru, sînt definitivate aplicăm acest procedeu planul sec­ şi financiară în cadrul principiilor de organizare
a sarcinilor ce revin fiecărui om. şi aduse la cunoştinţa brigăzilor, ţiei să fie realizat ritmic. P şi planificare a economiei, a căror viabilitate s-a
Cum am reuşit să facem acest lu­ echipelor şi fiecărui om in parte, Bineînţeles, că la obţinerea aces­ verificat pînă în prezent in condiţiile ţării noastre,
cru ? cu cel puţin cinci zile înainte de tor rezultate şi-a spus nici cuvîn- urmăreşte stabilirea unor indicatori care să ex­
Am sâ arăt mai intii de unde începerea lunii. Pînă atunci se scot tul pe lingă transmiterea operati­ prime exact sarcinile stabilite prin plan, să per­
am pornit. Cu circa 4 ani de zile de la magazie toate materialele ne­ vă a sarcinilor de plan, ridicarea mită aprecierea reală a rezultatelor obţinute şi sâ contribuie Ia
in urmă, majoritatea secţiilor pre­ cesare şi se execută forjările li­ calificării şi specializarea oameni­ mobilizarea colectivelor de lucrători din unităţile socialiste la
lucrătoare recla­ lor. Dar dacă, am realizarea unor producţii sporite de bună calitate şi rentabile.
mau că nu pri­ reuşit sâ trans­ Astfel s-n încetăţenit metoda de a se discuta pe larg sarcinile de
mesc la timp şi mitem oamenilor plan cu întreaga masă de salariaţi clin întreprinderi. Caracterul
în proporţiile ce­ operativ sarcini­ profund democratic al metodelor de planificare contribuie pe de
rute piesele for­ le de producţie ce o parte la fundamentarea temeinică a obiectivelor stabilite şi pe
Sc referă la problemele privind întocmirea planurilor jate de care a- le revin, nu a- de altă parte la sporirea elanului maselor pentru îndeplinirea lor,
de dezvoltare a unei întreprinderi în concordanţă cu direc­ veau nevoie. celaşi lucru l-am la întărirea continuă a disciplinei de plan. De aceea, în cele ee
tivele de perspectivă ale partidului şi guvernului, pe un făcut şi cu ur­ urmează vreau să mă refer la cîteva aspecte ale muncii de pla­
an, trimestru, lună, sau pe perioade de timp mai mari, Ca să curmăm mărirea înfăptui­ nificare în întreprinderile industriale, care — după părerea mea
şi cuprinde planificarea tehnico-economică pe un an (pla­ aceste neajunsuri rii lor. Mă refer — condiţionează în mare măsură rezultatele şi eficienţa activităţii
nul de producţie, tehnic şi financiar al întreprinderii) şi am trecut la o la faptul că in de producţie.
planificarea operativă a producţiei subunităţilor din între­ formă nouă de Una din cerinţele de bază ale justei defaleări interne a pla­
prindere (secţii, subsecţii) pe o lună, săptâmînă, zi, schimb organizare pe schimburi, brigăzi şî bere, rulările, premati iţările, indo- prezent există a- nului întreprinderii o constituie aceea că planurile stabilite secţii­
şi oră. In aceste unităţi de timp, pentru fiecare secţie sau echipe, în funcţie de specificul u- , irile etc. la reperele care au ne­ fişnt în secţie un grafic de urmă­ lor executante trebuie sâ conţină sarcini a căror îndeplinire rit­
a realizărilor, pe
rire decadală
subsccţic se stabilesc sarcini concrete privind nomenclatura tilajelor. Conducerea schimburilor voie de operaţii pregătitoare. Din brigăzi şi echipe, dar el nu întru­ mică sâ asigure in mod obligatoriu realizarea minimală a planu­
şi sortimentele produselor, cantitatea ce trebuie fabricată, a fost încredinţată cîte unui mais­ prima zi a lunii sînt create deci, neşte toate calităţile unei urmă­ lui întreprinderii la toţi indicatorii, în fiecare perioadă calenda­
termenele de execuţie, preţul de cost al unităţii pe produs, tru, iar în fruntea brigăzilor şi a toate condiţiile ca lucrul să se des­ riri operative. Ţinind cont de im­ ristică. De asemenea, este necesar ca planurile verigilor execu­
numărul lucrătorilor pe profesiuni şi calificări, nivelul pro­ echipelor, au fost numiţi cei mai făşoare din plin. portanţa urmăririi zilnice a produc­ tante sâ fie just corelate între ele, să aibă la bază calcule tehni-
ductivităţii muncii etc. buni forjori, comunişti cu un înalt In zilele de 4 sau 5 ale lunii cînd ţiei, biroul organizaţiei de bază a co-econoinicc, o repartizare corespunzătoare a sarcinilor în raport
Planificarea curentă se efectuează pe baza normelor simţ de răspundere. Noua formă au loc ■ adunările grupelor sindi­ indicat comitetului sindical şi con­ cu condiţiile concrete ale fiecărui loc de muncă. Totodată aceste
tehnice şi economice progresive de folosire a utilajelor, chel­ de organizare a făcut posibilă de- cale, se face analiza îndeplinirii ducerii secţiei să ia măsurile co­ planuri trebuie să fie mobilizatoare, pentru a se asigura folosirea
tuirea forţei do muncă, consumul de materii prime, mate­ falearea sarcinilor de plan pînă la planului pe luna trecută, iar mun­ respunzătoare în acest scop. Va raţională şi cit mai deplină a capacităţilor de producţie, creşte­
riale, combustibil şi energie electrică, pe baza experienţei ultimul om din echipă. Dar cu a- citorilor li se aduc la cunoştinţă avea de ciştigat dinamismul între­ rea productivităţii muncii şi reducerea preţului de cost. Conse­
înaintate si a organizării ştiinţifice a producţiei. tîta n-am rezolvat problema, sar­ sarcinile de plan pe luna curentă. cerii socialiste, in care sînt an­ cinţele repartizării empirice, fără o fundamentare ştiinţifică a
mente ale planificării curente s în t: asi- cinile trebuiau transmise operativ Tot atunci, se discută şi măsurile trenate brigăzile şi echipele, în­ sarcinilor pe seclli, brigăzi şi echipe sînt în cele mai multe cazuri
sarcinilor de plan. controlul respectării ! si în amănunţime fiecărei forma- preconizate care să asigure înfăp­ tregul colectiv al secţiei. negative. La unităţile miniere din regiunea Hunedoara de exem­
ucţîc, analiza activităţii economice a în- ( ţii si fiecărui lucrător, pentru a tuirea lor, se analizează eventua­ GHEORGHE COJOCARU plu, tocmai din această cauză, perioadă de perioadă, rămîn sub
zultatelor financiare. i şti cum să-şi organizeze locul de lele eroii strecurate în repartiza­ secretarul organizaţiei plan multe sectoare şi echipe. La C.C.V.J. în primele opt luni ale
STOICA STAN | muncă şi să-l asigure cu cele nece- rea sarcinilor de producţie pe u- dc bază dc la secţia forjă — anului curent nu şi-au îndeplinit sarcinile de plan clica 35 la ■
economist I sare etc. Pentru satisfacerea acestei tilaje şi oameni. U. M. Cugir sută din numărul sectoarelor si 23 la sută din echipe. Iar dacă
aprofundam analiza pe decade şi exploatări se constată că în
primele decade din lună deficienţele sînt foarte mari, de la o
exploatare la alta. In prima decadă din luna august ac., în ca­
drul C.C.V.J, nu şi-au îndeplinit planul peste 50 la sută din echipe
la E.M. Dîlja si 47,1 la sută la E.M. Aninoasn, în timp ce la E.M.
Uricani procentul scade la 1G,6 la sută. La Î.M. Deva şi IM. Hu­
nedoara situaţia este şi mal concludentă în acest sens.
O altă sarcină a planificării operative, alături de o bună şi
raţională defalcare a sarcinilor de plan în sectoare şi secţii pe
trimestre, luni, decade şi zile, este aceea de a asigura o sincroni­
zare în timp a execuţiei diferitelor operaţii tehnologice şi a unui
decalaj optim intre secţii, conform fluxului tehnologic. Pentru
asigurarea acestui lucru este recomandabil ca fiecare unitate eco­
nomică să introducă metoda graficelor directoare pentru fiecare
produs, în care sâ se stabilească termenele de execuţie pentru
toate operaţiunile, incepînd cu pregătirea şi terminînd cu recepţia
şi expediţia produsului finit. Pe baza lor se poate coordona în­
treaga activitate de defalcare internă a planului pe secţii, sec­
toare, servicii şi perioade de timp. In acelaşi timp el constituie
o verigă de legătură între planul general al întreprinderii si pla­
L-a nurile parţiale interne ale secţiilor de producţie.
Deşi, în general. întreprinderile din regiunea Hunedoara an
obţinut rezultate pozitive pe linia programării operative a pro­
cum se mai bine-zis, a sarcinilor de plan aveau sarcini la acest indicator, nu ducţiei, trebuie arătat că în perioadele trecute au mai existat şi
in nume- şi a întregii activităţi economice. erau cointeresate în extragerea u- unele deficiente, cu influenţe negative asupra ritmicităţii produc­
imente de Concret iată despre ce este vorba, nei producţii de bună calitate: ţiei, livrărilor şi* a situaţiei financiare în special la C,S. Hune­
tm a râs- întreprinderea noastră este organi­ luptau pentru minereu mult şi... doara. Aici, in multe cazuri programele de laminate nu au fost
■nţelor ac- zată, după cite ştiţi, pc mai multe cum o fi. Ba mai mult, neavînd respectate, iar în altele, nu au fost strict corelate eu planul oţe-
lărîilor şi cu cerinţele beneficiarilor.
construc- secţii de producţie, secţiile pe sec­ sarcină de plan, nu puteau fi ur­
a şi plani- toare ş.a.m.d. Pină anul trecut, de- mările şi trase la răspundere pen­ Nesincromzăn ale programelor de producţie între secţii şi între
e să aibă falcarea la nivelul secţiilor se fă­ tru rezultatele nesatisfăcătoare. fazele de fabricaţie au existat în cele 0 luni expirate din ac. şt
tode fun- cea numai pentru anumiţi indica­ — Toate acestea presupun însă la Uzina chimică metalurgică Zlatnn, unde s-au creat importante
mntinuă e- tori ai planului cum sînt: produc­ >i aplicarea unor măsuri organiza- stocuri supranormative de zgură de convertizor, concentrate pră­
întocmirea ţia de minereu extras şi fondul jite dc mată cupronsă.
e eonduce- de salarii, ceea ce avea urmări ne­ producţici dc metal... Din exemplele arătate rezultă că o programare internă for­
ialiştii din gative asupra producţiei de metal — Intr-adevăr, la uzina de pre­ mală. nu foloseşte la nimic, ea nu reuşeşte să asigure sincroni­
•uie să stu- (indicatorul de bază), preţului de parare s-a organizat procesul de zarea muncii în secţii şt decalajul necesar între ele, ducînd tot­
lemele cele cost, consumurilor specifice şi in producţie astfel îneît să fie prelu­ odată la o producţie nerilmică cu toate consecinţele negative ale
2 principa- general, a întregii activităţi eco­ crat separat minereul de la fie­ acesteia : muncă in asalt, rebuturi, calitate necorespunzătoare,
îoadă, care nomice a întreprinderii. In trimes­ care secţie. Şî. cu aceasta, proble­ utilaje suprasolicitate etc.
unor pla- trul IV însă, am încercat, experi­ ma a fost rezolvată. Aprovizionarea la timp şi completă a întreprinderii, secţiilor
mental, sâ descentralizăm întreaga Alte considerente ce ne-au de­
în strîn- terminat să trecem la metoda a- şi locurilor de muncă cu materii prime, materiale, piese de schimb
ntăţile creş- activitate. Pe baza unor studii a- mintitâ au constat în aceea că ve­ şi scule, în funcţie de necesităţile reale ale producţiei, constituie
chiul sistem de urmărire centra­ una din cele mai serioase premise pentru îndeplinirea planului
lizată a rezultatelor nu ne dădea la toţi indicatorii.
posibilitatea sâ cunoaştem realiză­ Se poate afirma eă aprovizionarea tchnieo-materialâ la uni­
rile economice la nivelul fiecărei tăţile din regiunea noastră în primele opt luni ale anului curent
secţii, cheltuielile efectuate; nu a corespuns nevoilor producţiei. Cu toate acestea, au mai existat
stimulau iniţiativa conducerilor a- şi cazuri cînd, datorită necorelării planului de aprovizionare cu
cestora, privirea în perspectivă şi cel de producţie şi cu termenele de lansare în fabricaţie a pro­
nu era stimulator nici pentru ca­ duselor, s-au produs stagnări şi întîrzieri în realizarea ritmică a
drele tehnice şi de specialitate. A- planului la unele produse. De exemplu, la întreprinderile de indus­
cestea din urmă, erau premiate trie locală din Sebeş, Haţeg şi Deva, la Fabrica „Vidra" din Orăş-
după realizările ce se obţineau la tie, la U.M. Cugir şi la unele cooperative meşteşugăreşti planul
nivelul întreprinderii. Or, acum, de producţie nu s-a realizat în fiecare perioadă la nivelul posibi­
.ucţie şi ale mănunţite asupra zăcămîntului sec­ remunerarea lor suplimentară se lităţilor din cauză că unele materii prime şi materiale nu au fost
rii. ţiile au primit sarcini de plan. face exclusiv după rezultatele e- aprovizionate la timp. Urmarea a fost că planul dc livrare la
uparea eon- nu numai la minereu, ci şi la me­ conomice ale secţiei. export şi de producţie marfă vîndută şi încasată nu s-a realizat
colectivelor tal. Li s-au repartizat de aseme­ — Care sînt consecinţele econo­ ritmic, dc unde nu rezultat o serie dc greutăţi financiare şi chel­
talişti de la nea sarcini de reducere a preţului mico ale acestui sistem ?
căutarea a de cost, plan de cheltuieli, fond — S-ar putea spune în cîteva tuieli neeconomicoase, care grevează preţul dc cost. La unele în­
cient în me­ de salarii, de premiere, plan de in­ cuvinte. Anul acesta întreprinderea treprinderi cum sînt Uzina mecanică Cugir, Uzina „30 Decembrie"
Cugir, întreprinderea minieră Hunedoara, Fabrica „Vidra" Orăş-
re am avut vestiţii; adică li s-a asigurat posi­ şi-a realizat şi depăşit planul şi
o scurtă convorbire cu tovarăşul bilitatea de a se organiza şi gos­ angajamentele asumate atît la me­ tie, din aceleaşi cauze s-au creat importante stocuri supranorma­
Gheorghe Todea, contabilul şef al podări in toate compartimentele. tal, cit şî la preţul de cost, trimes­ tive de materii prime, cu toate consecinţele lor negative.
întreprinderii. Discuţia noastră a — N-aţi vrea să concretizaţi dc tru de trimestru şi, aceasta, bine Modul în care se stabileşte, defalcă şt îndeplineşte planul sor­
pornit, de altfel, tocmai de la a- la ce considerente s-a trecut la a- înţeles, ea urmare a faptului că a- timental în fiecare întreprindere prezintă de asemenea o impor­
ceastă întrebare, la care răspunsul plicarca acestei metode ? proape toate secţiile obţin, în mod tanţă deosebită. Dacă se are în vedere faptul eă în majoritatea
a venit prom pt: — In primul rînd de la necesi­ constant, realizări frumoase la toţi cazurilor produsele finite livrate de unele întreprinderi constituie
— As putea spune că noul con­ tatea obţinerii unor rezultate mai indicatorii. pentru altele materie primă sau semifabricate, rezultă clar reac­
stă chiar în esenţă: în metodolo­ bune la indicatorul principal : pro­ Convorbire realizată de: ţia în lanţ creată de neritmîcîtatea producţiei într-o întreprin­
gia defalcărîî sau descentralizării ducţia de metal. Cum secţiile nu ing. GH. COMŞUŢA dere sau alta. Iată de ce este deosebit de importantă şi actuală
problema îmbunătăţirii continue a defalcărîi, programării şi ur­
măririi operative a producţiei, întocmirii graficelor dc producţie
pe baze ştiinţifice, in funcţie de condiţiile concrete din secţii şi
sectoare şî, pe această bază, a îmbunătăţirii ritmicităţii produc­
« n c. t î v i t a te a practică riale, accelerarea livrării şi decon­ losite", la care statisticile noastre gust a unor imobilizări în stocuri pe in permanenţă de gospodărirea ţiei, ca o premisă principală pentru creşterea eficientei activităţii
rSgH a dovedit că prinei- tării producţiei fabricate etc. De atestă o dinamică ascendentă. supranormative de 3.260.000 lei, în cu maximum de eficienţă a m ij­ economice. Rămîneri în urmă în ceea ce priveşte îndeplinirea pla­
pi de carc slau *a. pildă, în funcţie de mărirea volu­ Vorbind despre aceste rezultate creştere faţă de 31 decembrie 1965 loacelor puse la dispoziţie de către nului sortimental şi satisfacerea contractelor încheiate cu bene­
IwS, baza determinării şi mului de producţie şi de schimba­ trebuie relevat faptul eă un rol cu 1.011.000 lei, demonstrează si stat... Pentru a dispune în mod ficiarii există pe primele 8 luni la C.S. Hunedoara, U.M, Cugir
finanţării normative­ rea structurii sortimentelor cu ci­ pozitiv l-au av-ut şi măsurile pen­ faptul că unele întreprinderi de eficient dc fondurile care lc-au şî unele unităţi de industrie locală.
lor mijloacelor cir­ cluri de producţie mai lungi s-a tru îmbunătăţirea tehnicii de fi­ industrie locală n-au făcut totul fost alocate, întreprinderile vor Planificarea operativă cuprinde, pe lingă producţie si plani­
culante în întreprinderile industri­ suplimentat normativul mijloace­ nanţare, îndeosebi efectuarea pe pentru o folosire cit maî eficace a trebui sâ ia măsuri pentru a pre- ficarea altor indicatori deosebit de importanţi pentru activitatea
ale sînt juste. Elaborarea şi n- lor circulante la întreprinderile bază de grafic a încasărilor şi plă­ mijloacelor materiale şi băneşti întîmpina formarea dc stocuri su­ întreprinderilor si a secţiilor cum sînt: productivitatea muncii,
plicarea acestor principii ştiinţifi­ din Alba IuIia. Hunedoara, şi res­ ţilor, analiza operativă a împru­ puse la dispoziţie. Ponderea supra- pranormative de materii prime, numărul de muncitori şi fondul de salarii, reducerea preţului
ce — metoda calculului normativ pectiv Deva şi Petroşani. Justa muturilor restante si a cauzelor normativelor o deţine întreprin­ materiale şi dc mărfuri cu miş­ de cost al producţiei etc. Dintre aceştia, o importantă mai mare
şi asigurarea normativului valoric planificare a acestora şi asigura­ care lc-au generat, blocarea fondu­ derea de industrie locală din Orăş- care lentă". o prezintă preţul de cost, deoarece el reflectă în mod sintetic în­
în proporţie de numai 75 la sută rea lor din timp, precum şi folo­ lui de ajutor financiar temporar tie, cu 1.087 mii lei, urmată de în­ îndeplinirea eu succes a direc­ treaga activitate a întreprinderii. Planul preţului de cost reflectă
la stocul curent — au creat un bun sirea lor cu simţ gospodăresc, au al organului tutelar ete. De ase­ treprinderile din Petroşani, cu 991 tivelor stabilite in acest domeniu, indicatori din cele mai importante secţiuni ale planului (normele
echilibru intre necesităţile între­ contrib' in mod direct la asigu­ menea, noul sistem de creditare şi mii lei şi din Alba lulia cu 710 depinde înainte de ţoale de cali­ de consum şi preţurile din planul de aprovizionare, fondul de
prinderilor pe această linie şi efor-^ rarea unei aprovizicini • ritmice, decontare a determinat întărirea mii lei, localizate in principal in tatea activităţii întreprinderilor în salarii şi normele de timp din planul de muncă şi salarii, amor­
tul bugetului. Prin intermediul a- evitarea blocării disponibilităţilor controlului prin leu, sesizarea mai materii, materiale, produse finite, loate stadiile — aprovizionare, pro­ tizările din planul de amortizare, utilizarea si introducerea teh­
cestui sistem de calc se determi­ băneşti care atrag în facturi emise şi ducţie, desfacere. De aceea, consi­ nicii înaintate din planul tehnic ete.). De aceea, el este ca o sin­
nă normativul fizic, ndu-se sea­ penalizări, şi a neîncasate. Imobi­ derăm că in etapa actuală, cînd se teză a planului tehnic Industrial şi financiar al întreprinderilor.
ma de necesarul rr .n de canti- creat premise si­ lizările respective elaborează planurile financiare, Fundamentarea temeinică şi defalcarea corectă a planului
luneţie de in- gure pentru înde­ au condus la în­ trebuie sâ se întreprindă analize
t< ' ‘ livrări stabilit plinirea sarcinilor registrarea de îm­ serioase ale stocurilor existente, preţului de cost contribuie la întărirea gospodăririi socialiste în
y .ile calendai isti- de plan. Spre o prumuturi restan­ sâ se aprecieze corect necesităţile întreprinderi şi secţiile de producţie ale acestora, la înlăturarea
iguranţă necesare convingătoare i- te garantate de or­ reale, să se folosească cele mai risipei şi a cheltuielilor neproductive şi la întărirea disciplinei de
yerioadă, termenele tustrare, arăt că, ganul tutelar, care bune metode de urmărire şi con­ plan. Multe întreprinderi din regiunea Hunedoara procedînd în
,re a unor materiale, pe total regiune, la data de 15 trol in ritmicitatea aprovizionă­ acest fel obţin rezultate bune în reducerea preţului de cost pe
.â astfel de operaţiuni producţia globală septembrie 19GG se rilor,. respectarea ciclurilor de pro­ total şi pe produs.
.esteaua) şi ciclurile de fa- industrială, pe pri­ ridicau la su­ ducţie, livrarea şi încasarea ritm i­ Au existat însă şi cazuri — ce-i drept mal rare — cînd munca
oriu ,ie. mele opt luni, ma de 2.702.000 că a contravalorii produselor, a de elaborare şi defalcare pe secţii a planului preţului de cost n-a
căror calitate trebuie să satisfacă
In funcţie de considerentele a- s-a realizat în proporţie de 101,9 operativă a lipsurilor existente in lei. exigenţele consumatorilor. Acestea dus la mobilizarea tuturor rezervelor şi la corelarea acestuia eu
mintite, întreprinderilor de indus­ la sută, iar producţia marfă în întreprinderi, localizarea şi lichi­ Existenţa creditelor restante, a sînt cîteva din posibilităţile ce le celelalte secţiuni ale planului. Asemenea situaţii au existat în
trie locală li s-nu pus la dispo­ proporţie de 102,G la sută. darea mai grabnică a acestor nea­ stocurilor supranormative şi a al­ anul 196G la I.C.I.L. Simet ia, D. R. E. F., T. I. S. „Căprioara"
ziţie pentru anul în curs mijloace Efectele favorabile ale unei ast­ junsuri, printr-o colaborare mai tor imobilizări sînt datorate, în stau la indemînă întreprinderilor Sebeş şi la unele întreprinderi de industrie locală care, în pri­
de industrie locală, care pot sâ
circulante proprii, în sumă sufi­ fel de programări s-au răsfrînt si strîrîsă intre întreprinderi şi forul bună măsură, faptului că la între­ contribuie la o utilizare raţională mele 7 luni ale anului curent, au înregistrat însemnate depăşiri
cientă pentru realizarea în ^ cele în domeniul accelerării vitezei de tutelar, precum şi între acestea şi prinderile vizate mai sus, întregul a mijloacelor, circulante. în condi­ ale preţului de cost.
mai bune condiţînni a sarcinilor rotaţie a mijloacelor circulante — aparatul financiar bancar. personal nu urmăreşte îndeaproa­ ţiile creşterii planului de produc­ întocmirea unor planuri fundamentale la nivel de întreprin­
In întreprinderile de la Deva,
de plan. indicatorul care exprimă cel mai Alba lulia şl Petroşani s-a mani­ pe laturile economice şi cele finan­ ţie. Totodată se impune ea organe­ dere şi defalcarea lor corectă pe secţii, sectoare şi locuri dc
ciare ale procesului de producţie,
Criteriile principale de care s-a convingător modul cum acestea au le tehnice să cunoască ce consecin­ muncă are o mare importanţă economică, deoarece asigură stabi­
fost folosite. Pe totalul industriei festat însă tendinţa de planificare nu se apreciază îndeajuns conse­ litatea indicatorilor de plan şi garantează realizarea ritmică şi
ţinut cont la planificarea mijloa­ locale din regiune, viteza de rota­ a unor mijloace circulante peste cinţele lipsei de ritmicitate, ale ţe financiare au imobilizările de integrală a sarcinilor stabilite. Defalcarea indicatorilor pe baze
celor circulante pe anul 19GG sînt: ţie a crescut cu o zi faţă de pre­ nevoi, eonsiderîndu-se eă in felul depăşirii consumurilor de materia­ mijloace circulante şi în ce mă­ ştiinţifice, pină la ultima verigă executantă şi cunoaşterea sarci­
creşterea volumului producţiei la vederile anului 1965, eliberîndu-se acesta se asigură condiţii mai uşoa­ le, ale întîrzierii închiderii comen­ sură afectează volumul acumulă­ nilor de către fiecare salariat care contribuie la realizarea tui,
în felul acesta mijloace financiare re pentru realizarea sarcinilor de zilor şi prelungirii ciclurilor de rilor, pentru ea să poată acţiona
unele întreprinderi, modificarea cu mai multă eficacitate în direc­ este de natură să creeze un avînt de masă pentru descoperirea*
care au putut fi folosite în diferite producţie. Printr-un astfel de pro­ producţie, ale folosirii incomplete
structurii producţiei şi a ponderii direcţii de dezvoltare ale econo­ cedeu s-a pierdut din vedere că e- a fondurilor fixe. ţia folosirii mijloacelor financiare, şi valorificarea rezervelor interne din întreprinderi. Este deosebit
unor produse în volumul total al miei naţionale. De altfel, raţionala xistenţa unui surplus de mijloace In directivele Congresului al IX- a îmbunătăţirii indicatorilor eco­ de important ca fiecare muncitor să ştie eît şi cu eît trebuie
sâ producă o unitate de produs. Numai aşa se poate conta pe o
nomici şi financiari.
producţiei. îmbunătăţirile aduse în folosire a acestor mijloace, puse circulante favorizează folosirea lor lea al Partidului Comunist Român IO AN DA VID participare activă a întregului colectiv de salariaţi la realizarea
se subliniază că „Pentru realiza­
procesul de producţie, stocurile e- la dispoziţia întreprinderilor, se neraţională, formarea de stocuri
reflectă convingător şi în indica­ materiale peste necesar şi efectua­ rea acestor sarcini, colectivele în­ şeful serviciului finanţări calitativă a planului la toţi indicatorii.
xistente, condiţiile în care se face torul „producţia globală realizată rea unor cheltuieli neeconomicoase. treprinderilor şi organele lor coor­ dc la Sfatul popular
aprovizionarea cu materii şi mate­ pe 1000 lei mijloace circulante fo­ Existenţa la sfîrşitul lunii au­ donatoare vor trebui să sc preocu­ al regiunii Hunedoara ZEVEDEI STEF
economist
activist al Comitetului regional dc partid