Page 30 - Drumul_socialismului_1966_10
P. 30

PAG IN A  A
                                                                                                                                                                                                D R U M U L   S O C IA L IS M U L U I  Nr   <6 6 / j






                                                    CONDUCĂTORII  DE  PARTID  Şl  DE  STAT






               k   m jm .  OAMENILOR  MUNCII  DIN  REGIUNEA  NOASTRĂ





                                                                                                                                                                                 avansate.  Este  bine  câ  avem  aseme­  ţenilor  patriei   Puternice  aplauze
                                                                                                                                                                                  nea  maşini,  dar  trebuie  să  avem  in   salută   cuvintele   t o v a r ă ş u l u i
                                                   xm  m                                                                                                                         vedere  că  tehnica,  ştiinţa  progresea­  Ceauşescu.
                                                                                                                                                                                 ză  de  la  an  ia  an  —  si  ceea  ce  azi   In  drum  spre  Orăştie,  oaspeţii  se
                                                                                                                      Perspective  ale  dezvoltării                              corespunde  parametrilor   mondiali,   abat  spre  fostul  sat  Binţinţi,  care
                                                                                                                                                                                 mîine  ponte  să  râinină  in  urmă.  De
                                                                                                                                                                                                                    poartă  azi  numele  marelui  nostru
                                                                                                                                                                                 aceea  trebuie  ca  întregul  colectiv  dc   patriot,  Aurel  Vlaicu.
                                                                                                                                                                                  ingineri,  tehnicieni  şi  muncitori
                                                                                                                                                                                                               să
                                                                                                                      economice  in  raionul  Sebeş                              depună  continuu  eforturi  pentru  per­  de  partid  şi  de  stat  sînt  întîmpinaţi
                                                                                                                                                                                                                     La  muzeul  memorial,  conducătorii
                                                                                                                                                                                 fecţionarea  produselor.   Numai   in   de  fraţii  aviatorului,  Ion  Vlaicu  şi
                                                                                                                                                                                 felul  acesta  vom  putea  ţine  pasul  cu   Nana  Valeria,  şi  de  Aurelia  Vlaicu.
                                                                                                                                                                                 dezvoltarea  mondială  a  tehnicii   şi   nepoata  acestuia.  In  încăperile  casei
                                                                                                                                                                                 ştiinţei,  vă  veţi  aduce  din  plin  con­  de  ţară  în  care  s-a  născut  „maislo-
                                                                                                               Decorul  se  schimbă   treptat.   Se   lemnului,  se  ’ va  dezvolla   fabrica   tribuţia  la  îndeplinirea   sarcinilor
                                                                                                             profilează  pe  cor  munţii.  Coloana  de   existentă  şi  alte  unităţi  economice.   mari  puse  de  Congresul  al  IX-lea  în   raşul  Aurel",  oaspeţii  privesc  obiec­
                                                                                                             maşini  pătrunde  in  raionul  Sebeş  pc   Numărul  salariaţilor  va  creşte   cu   faţa  constructorilor  de  maşini.  te,  schiţe  si  planuri,  machetele   ti­
                                                                                                             sub  o  poartă  simbolică  Se  face  pri­  peste  3 000,  lot  mai  mulţi  locuitori   Am  văzut  eă  faceţi  maşini-unelle   purilor   de  aeroplane   concepute,
                                                                                                             mul  popas.  Crescătorii  de'animale  au   puţind  să  ia  parte  la  activitatea  pro­  minunate.  In  ce  priveşte  maşina  de   construite  şi  pilotate  de  renumitul
                                                                                                             ridicat  la  marginea  şoselei  o  slînă   ductivă   in   industrie.   Tovarăşul   cusut,  tovarăşul  director  ne  spunea   inginer,  fotografii  care  ni-1  arată  pe
                                                                                                             de  oi  cu  toate  acareturile.  Are  loc  o   Ceauşescu  a  arătat  că  în  raion  sini   că  problema  îmbunătăţirii  caracte­  Vlaicu  tînăr  şi  cutezător,   scrulînd
                                                                                                             şezătoare   ţărănească.   Costumele   posibilităţi  mari  şi  pentru  dezvolta­  risticilor  sale  tehnice   va  fi  rezol­  din  carlinga  aeroplanului  cerul  înalt
                                                                                                             populare  sînt  de  o  rară  frumuseţe,   rea  agriculturii  Sintem  convinşi  că   vată  pînâ  in  1970.   Dumneavoastră   cucerit  de  ol  spre  mîndria  poporului
                                                                                                             ilustrînd  comoara  etnografică  a  ţi­  în  următorii  ani  cooperativele   dv..   reuşiţi  să  rezolvaţi  probleme   mai   nostru.  Mos  Ion  Vlaicu  evocă  mo­
                                                                                                             nutului.  Tovarăşul  Nicolae Ceauşescu   gospodăriile  de  stat  —  care  au  rea­  complicate,  nu  o  puteţi  rezolva  şi  pe   mente  din  viaţa1  plină  de  îndrăzneli
                                                                                                             urează  ţăranilor  cooperatori  sănăta­  lizări  bune  —  vor  obţine  rezultate   aceasta  intr-un  timp  mai  scurt V  Eu   a  marelui  român  din  Binţinţi,  care  a
                                                                                           J„  .  Conducătorii   te  şi  rod  bogat,  apoi  conducătorii  de   şi  mai  mari  şi  vor  contribui.  împre­  cred  câ  şi  ministerul,  şi  colectivul   făcut  să  crească  în  lume  prestigiul
                                                                                                                                                                                                                    ştiinţei  noastre
                                                                                           dc   partid  şi   dc   partid  *şi  de  -stat  continuă   drumul   ună  cu  întreaga  ţărănime  din  regi­  dv.  trebuie  să  rezolve  această  sarci­  Coloana  de  maşini  pătrunde   pe
                                                                                          stat  sînt  prim iţi  in   spre  Sebeş’ trecînd  prin  comuna  Lan-   une,  din  toată  ţara,  la  în făptuirea   nă  nu  pînă  în  1970,  ci  in  cel  ,  mai   străzile  Orăştiei,  in  aclamaţiile  mul­
                                                                                          cetatea  Alba  lulia.  crăm,  locul  unde  s-a  născut  poetul   programului  de  dezvoltare  a  agri­  scurt  timp  posibil.  Cred  că  trebuie   ţimii  In  inima  acestor  munţi  şi-au
                                                                                                             Lucian  Blaga.                    culturii  noastre  socialiste.  Trebuie  să   făcut  din  aceasta  o  sarcină  de  onoa­  înălţat  dacii  puternicul  centru   ai
                                                                                                               Pe  străzile  oraşului  Sebeş,  mii  de   facem  lotul  —  a  spus   tovarăşul   re  pentru  colectivul  de  specialişti,
                                                                                                             localnici  fac  oaspeţilor  o  entuziastă   Ceauşescu  —  pentru  a  smulge   cit   pentru  întregul  colectiv  al  uzinei.   stalului  lor  din  vremea  lui  Burebisla
                                                                                                                                                                                                                    şi  Decebal.  Ruinele  de  la  Cetăluia
                                                                                                             primire.  In  piaţa  centrală  a  oraşu­  mai  multe  roade  ogoarelor,  în  sco­  Trebuie  să  vă  străduiţi  să  obţineţi   Costeşlilor,  cetatea  de  pe  înălţimea
                                                                                                             lui  are  loc  o  adunare  populară  Mi-   pul  înfloririi  patriei  noastre.  Secre­  rezultate  şi mai  bune in  ceea  ce  pri­  Blidarii  şi  cea  dc  la  Piatra  Roşie,
                                                                                                             liăilă  Drăghici,  prim-secrelar  al  co­  tarul  general  al  C C.  al  P.C R  a  urat   veşte  calitatea,  preţul  de  cost  şi  pro­  marea  aşezare  de  la  Grădiştea  Mun-
                                                                                                             mitetului  raional  de  partid,  vorbeşte   locuitorilor  din  oraşul   şi   raionul   ductivitatea  muncii.  Aceasta  e  che­  celului.  unde  se  află  Sarmizegetusa
                                                                                                             despre  dezvoltarea   acestui   ţinut,   Sebeş  ca,  în  1970,  cînd  vom  face  bi­  zăşia  îmbunătăţirii   condiţiilor   de   evocă  în  mod  tulburător  milenara
                                                                                                             despre  munca  harnică  şi  entuziastă   lanţul  victorios  al  înfăptuirii  sarci­  viată  ale  oamenilor  muncii.  Este  de
                                                                                                             a  locuitorilor  pentru  înfăptuirea  po   nilor  trasate  de  Congresul  al  IX-lea,   inţeles  pentru  toată  lumea  că  reali­  existentă  a  poporului  român.
                                                                                                             liticii  partidului.              să  poată  spune  cu  mindrie  că  şi-au   zarea  sarcinilor  de  creştere  a  salari­  In  piaţa  din  centrul  Orăştiei  este
                                                                                                               Tntîmpînat  cu  îndelungi  ovaţii  şi   adus  contribuţia  la  înflorirea  Româ­  ilor,  a  nivelului  de  viaţă  al  oame­  adunată  o  mare  mulţime.
                                                                                                                                                                                                                     Exprimînd  marea  bucurie  a  locui­
                                                                                                             aplauze  ia  apoi  cuvîntul  tovarăşul   niei  socialisle           nilor  muncii  este  strins  legală  de  rea­  torilor  oraşului  şi  raionului  Orăştie
                                                                                                             NICOLAE  CEAUŞESCU.                 Coloana  de  maşini  părăseşte  ora­  lizarea  planulDi  de  producţie.  De  a-
                                                                                                               După  ee  a  amintit  bogatele  tradi­  şul  Sebeş  La  punctul  numit  Obreja,   ceea  trebuie  să  facem  totul  pentru  a   prilejuită  de  prezenţa  înalţilor  oas­
                                                                                                                                                                                                                    peţi.  Aton  Colceru.  priin-seeretar  al
                                                                                                             ţii  de  luptă  socială  existente  în  a-   ţapinari,  drujbişti,  gaterişti  îi  întîm-   spori  continuu  baza  materială  a  so­  Comitetului  raional  de  partid,  arată
                                                                                                             cest  raion,  tovarăşul  Ceauşescu  o  fe­  pină  pe  oaspeţi  eu  o  ealdâ  manifes­  cietăţii  noastre.  Cu  cit  vom  produ­
                                                                                                             licitat  populaţia  oraşului  şi  raionu­  tare  de  bucurie.       ce  mai  mult,  cu  cit  va  deveni  mai   că  locuitorii   acestor  străvechi   pă-
                                                                                                                                                                                                                    mînluri  vor  închina  întreaga  lor  e-
                                                                                                             lui  pentru   realizările   şi  succesele   In  dreptul  comunei  Blandiana  ies   bogată  societatea  noastră  socialistă,   nergîe   pentru  îndeplinirea  politicii
                                                                                                             obţinute  în  perioada  construcţiei  so­  în  intîmpinarea  conducătorilor   re­  cu  atît  va  creşte  şi  bunăstarea  cetă­  partidului.
                                                                                                             cialismului,  împreună   cu  întregul   prezentanţii  raionului  Orăşlie  —  ţi­
                                                                                                             popor  In  următorii  cinci  ani  —  a   nut  străvechi  al  patriei  noastre  în
                                                                                                             spus  vorbitorul,  ocupîndu-se  de  sar­  care  dacii  şi-au  întemeiat,  cu  p£slc
                                                                                                             cinile  noului  cincinal  —  urmează  ca   două  milenii  în  urmă.  capitala,  Sar-
              (Urmore  din  pag  !>      tră  patrie,  va  cunoaşte  noi  progre­  la  Geneva,  să  recunoască  poporului                      mizegelusa
                                         se  în  anii  cincinalului.       vietnamez  dreptul  de  a-şî  soluţiona   să  se  investească  pentru  dezvoltarea   Coloana  de  maşini  îşi  continuă dru­
                                                                                                             economică  a  raionului  dv.  aproape
       porul  nostru,  sub  conducer ea  Parti­  Sarcinile  sporite  cărora  trebuie  să   singur  problemele.  Sintem  convinşi   700  milioane  lei.  Se  va  construi  un   mul  spre  Cugir,  oraş  al  constructo­
       dului  Comunist,  a  determinat  dez­  le  facem  faţă  cer  să  ne  intensificăm   câ  poporul  vietnamez,  chiar   dacă   combinat  nou  de  industrializare   a  rilor  de  maşini.
       voltarea  considerabilă  a  economiei,   eforturile,  să  folosim  cu  maximum   va  trebui  să  dea  încă  jertfe  grele,
       ştiinţei  şi  culturii  patriei  noastre.  de  eficacitate  posibilităţile  pe  care   va  obţine  victoria.  Noi  îl  asigurăm
        Paginile   de   neuitat   ale   isto­  le  avem,  să  punem  in  valoare  ma­  de  toată  solidaritatea,  dc   întregul
      riei  glorioase  a  patriei  sini  evocate   rile  rezerve  existente  în  industrie,   nostru  sprijin  în  lupta  dreaptă  pe
       de  numeroasele  monumente  şi  vesti­  în  agricultură,  în  toate  sectoarele   care  o  duce
      gii  istorice  din  oraşul  dv.  Am  vizi­  de  activitate.  O  atenţie   deosebită   In  epoca  noastră  este  necesar  ca   Producţia  industrială  să  ţină  pasul
       tat  unele  dintre  ele  şi  ele   vorbesc   trebuie  acordată  creşterii  mai  rapi­  relaţiile  dintre  popoare  să  fie  aşe­
      minunat  despre  acest  trecut  de  luptă.  de  a  productivităţii  muncii  în  toate   zate  pe  baza  respectării  indepen­
        Partidul  Comunist  Român,  purtâ-   întreprinderile,  introducerii  realiză­  denţei  şi  suveranităţii  naţionale,  a   cu  progresele  ştiinţei  şi  tehnicii
      torul  celor  mai  înainlafe  tradiţii  ale   rilor  ştiinţei  si  tehnicii,  organizării   egalităţii  depline,  incit  fiecare  popor
      poporului  nostru  făurite  de-a  lungul   mai  hune  a  producţiei  şi  a  muncii,   să  hotărască  asupra  treburilor  inter­
      secolelor,  a  continuat  si  dezvoltă  a-   întăririi  disciplinei  în  muncă.  ne  aşa  cum  doi este el.  fără  nici un  a-
      ceste  tradiţii  în  condiliile  noi   ale   In  raionul  dv  există  mari  posi­  mestec  din  afară.  Numai  pe  aceste   Printre  constructorii  de  maşini  de  la  Cugir
      construcţiei  socialismului,   a  întării   bilităţi  pentru  dezvoltarea  produc­  principii,  pe  această  bază  se  poale
      şi  ridică  pe  o  treaptă  mai  înaltă  u-   ţiei  agricole.  Ţăranii  de  aici  au  o   clădi  securitatea  in  Europa  şi  in  în­
       nilatea  şi  prietenia  frăţească  a   l.u-  •  îndelungată • experienţă h î  ccaşterca   treaga  lume.  se  poale  asigura  pacea.
      turor  oamenilor  muncii,  fără   deo­  animalelor,  în  viticultură}  în  pomi­  1  Partidul  nostru  duce  o  politică  ex­
      sebire  de  naţionalitate  Este  cunos­  cultură,  în  cultivarea   legumelor   ternă  de  întărire  şi  dezvoltare  a   Uzina  mocanii^  Cugir.  In  aclama­  şan  despre  calităţile  unei  noi  ma­
      cut  că  de-a  lungul  veacurilor  pe  n-   Asigurarea  succesului  întregii  munci   relaţiilor  cu  toate  ţările  socialiste,   ţiile  muncitorilor,  conducătorii   dc   şini  asimilate  in  u/.ină.  In  secţia  me­
       ceste  meleaguid  nu  trăit  şi  au  mun­  constructive  care  se  desfăşoară  in   militează  pentru  întărirea  unităţii   partid  şi  de  stat  sînt  înlimpinaţi  de   canică  II,  unde  a  ieşit  recent  de  pe
      cit  împreună   români,   maghiari,   raionul  şi  oraşul  dv.  cere  din  partea   între  aceste  ţări,  indiferent  de  deo­  Mihat  Marinescu,  ministrul  industri­  linia  de  montaj  cea  de-a  500-a  mie
      germani  şi  alte  naţionalităţi   Toate   organizaţiilor  de  partid,  a  comite­  sebirile  de  vederi  sau  de  divergen­  ei  construcţiilor  de  maşini,  şi  Vasile   maşină  de  cusut,  reprezentanţii  uzi­
       bunurile  materiale  şi  spirituale  cre­  telor  raional  şi  orăşenesc,  a  tuturor   ţele  existente.  Sintem  convinşi  că   Vasu.  directorul  general  ăl  uzinei.  O   nei  informează  câ  numărul  maşinilor
      ate  în  răstimpul  secolelor  sînt  rodul   membrilor  de  partid,  a  tuturor  ce­  momentul  critic  de  astăzi  va  fi  de­  expoziţie  ilustrează  dezvoltarea   pe  ,   produse anul  aecsla  peste  prevederile
       muncii  înfrăţită  a  tuturor  locuitori­  tăţenilor  eforturi  şi  mai  mari  —   păşit,  că  ţările  socialiste  îşi   vor   care  a  cunoscul-o  în  anii  noştri  ve­  de  plan  se  ridică  la  1 350  Tovarăşul
       lor  acestor  ţinuturi.  Noi  trebuie  să   şi  noi  sintem  convinşi  că  dv.  veţi   întări  unitatea,  iar  sistemul  mondial   chea  fabrică  de  lacăte,  foarfeci   şi   Nicolae  Ceauşescu  stă  de  vorbă  eu
       facem  lotul  pentru  a  dezvolta  şi  în­  răspunde,  ca  şi  pînâ  acum,  cu  cins­  socialist  va  exercita  o  influenţă  din   cuţite,  transformarea  ei  într-o  pu­  muncitorii  Mircea  Ignat,  Otilia  Popa
       tări  continuu  această  unitate  fră­  te  îndatoririlor  ce  vă  revin  !  ce  în  ce  mai  puternică  asupra  des­  ternică  unitate  industrială  producă­  şi  Ion  Popescu,  se  interesează   de
       ţească  pentru  ca  toţi  locuitorii  pa­  Inălţind  tot  mai  sus  edificiul  noii   făşurării  întregii  vieţi  internaţiona­  toare  de  maşini-unelle  şi  maşini  de   munca  lor,  le  recomandă  să  depună
      triei,  înfrăţiţi  in  marea  familie  so­  societăţi,  corespunzător   intereselor   le  —  ,şi  noi  vom  face  totul  pentru   cusut.  eforturi  şi  mai  mari  pentru  îmbună­
       cialistă  să  construiască  socialismul   naţionale,  poporul  nostru  îşi  înde­  întărirea  unităţii  ţărilor   socialiste.   Oaspeţii  sînt  informaţi  despre  ac­  tăţirea  parametrilor  calitativi  ai  ma­
       şi  comunismul.                   plineşte  in  acelaşi  timp  o  îndato­  In  acelaşi  timp.  ducem  o  politică   tivitatea  economică  a  uzinei,  despre   şinilor  de  cusut.
        In  ţara  noastră  am  lichidat  pentru   rire  internaţionalistă,  îşi  aduce  con­  externa  de  dezvoltare  a  colaborării   munco  de  concepţie  a  specialiştilor,   In  faţa  uzinei  are  loc  un  miting
       totdeauna  nedreptăţile  sociale  şi  na­  tribuţia  In  întărirea  sistemului  mon­  cu  toate  ţările  fără  deosebire  de   despre  perspectivele  de  viilor  Va­  Ion-Ciocan,  secretarul  comitetului  de
                                                                                                                                                partid,  dă  glas  sentimentelor  între­
       ţionale.  Construim  societatea  socia­  dial  socialist,  a  forţelor  rare  luptă   orînduire  socialii,  pe  baza  princi­  loarea  producţiei  globale   a  anului   gului  colectiv  de  adîncă  dragoste  şi
       listă,  societatea  care  asigură  din  plin   pentru  pace,  independenţă  naţiona­  piilor  pe  care  le-am  reamintit  mai   1948  se  realizează  acum  în  numai  11   recunoştinţă  faţă  dc  partid  şi   gu­
       drepturi  egale  pentru  toţi  locuitorii   lă  şi  progres  social.  sus.  Vom  continua  să  dezvoltăm  a-   zile  Numeroase  tipuri   de  maşini-   vern,  hotărîrii  de  a  ridica  tot  mai
       patriei  noastre,  fără  deosebire   de                             ceastâ  politică.   Sintem   conştienţi   unelte,  asimilate  sj  proiectate  în  u-   mult  prestigiul  uzinei,  de  a  nu  pre­
       naţionalitate,  care  asigură   pentru   Aş  dori,  tovarăşi,  ca  aici.  la  Alba   că  întărind  colaborarea  multilate­  xină,  şi-au  cişligal  o  apreciere  bună
       prima  dată  fiecărui  cetăţean  al  ţârii   lulia,  să  exprim  jncă  o  dată  solida­  rală  cu  toate  popoarele,  vom  con­  în  ţară  şi  la  diferite  tîrguri  şi  expo­  cupeţi  eforturile  pentru  ca  maşinile
                                                                                                                                               unelte  şi  celelalte  produse  să  atingă
       posibilitatea  de  a  munci,  a  învăţa,  a   ritatea  poporului  nostru  cu  lupta   tribui  la  cauza  securităţii  şi  păcii   ziţii  internaţionale.  Uzina   exportă   performanţe  tehnice  cit  mai  înalte.
       participa  cu  întreaga  sa  pricepere  şi   dreaptă  a  poporului  vietnamez,  ca-   în  lume.       produse  în  peste  20  ele  ţări.  Noile  in­  Ia  apoi  cuvîntul,  în  aplauzele  vii
       capacitate  la  dezvoltarea  patriei  Să   re-şi  apără  cu  arma  în  mina  fiinţa                   vestiţii  aflate  în  curs  de  executare,   ale   celor   prezenţi,   tovarăşul
       facem  totul,  tovarăşi,  ca  să  asigurăm   naţională.  Noi,  care  am  dus  lupte   Noi  considerăm  că  manifestările   precum  şi  sporirea   productivităţii   NICOLAE  CEAUŞESCU,  care,  după   IN  DRUM SPRE SEIIEŞ, UN  SCURT  POPAS  LA  EXPOZIŢIA  DE
       mersul  continuu  înainte  al  societăţii   îndelungate  pentru  eliberare  naţio­  calde,  entuziaste  cu  care  am  fost   muncii,  vor  avea  drept  rezultat  spo­      PRODUSE  AGRICOLE
       noastre,  dezvoltarea  civilizaţiei   so­  nală  şi  socială,  pentru  unitatea  ţării   întîmpinaţi  în  regiunea  Hunedoara   rirea  producţiei  uzinelor  în  cincinal   cc  salută  pc  locuitorii  oraşului  Cu­
       cialiste,  să  făurim  o  viaţă  din  ce  in   noastre,  înţelegem  bine  lupta  po­  şi  in  oraşul  dv.,  ca  de  altfel  în  toate   de  1.5  ori.  gir,  spune :
       ce  mai  îmbelşugată  pentru  toţi  lo­  porului  vietnamez  pentru  libertate,   legiunile  ţârii,  sînt  o  dovadă  a  fap­  O  dală  cu  uzina,  adinei  transfor­  Uzinele   mecanice   şi  Uzina  .30
       cuitorii  ţării.   Să  facem  totul  ca   independenţă,  unitate  naţională.  Im­  tului  că  întregul  nostru  popor  spri­  mări  înnoitoare  a  cunoscut  şi  aşeza­  Decembrie"  au  cunoscut  în  anii  cons­
       fiecare  cetăţean  al  ţării  să  servească   perialiştii * americani  trebuie  să  în­  jină  unanim  politica  internă  şi  ex­  rea  de  la  poalele  munţilor   Cugir.   trucţiei  socialiste  o  mare  dezvoltare.
       cu  încredere  poporul,  patria,  viitorul   ţeleagă  că  nimeni  în  lume  nu  poate   ternă  a  partidului  şi  statului  nostru,   Fosta  comună  a  devenit  oraş al  cons­  Am  vizitat  două  din  secţiile  uzinei   Poporul  român  întruchipează
       socialist  şi  comunist  al  României  !  împiedica  un  popor  care  luptă  pen­  câ  este  hotârit  să  facă  totul  pentru   tructorilor  de  maşini.  Cu  fonduri  a-   mecanice  Am  văzul  produsele   cu
        Cultivînd   dragostea  şi  respectul   tru  a  fi  stâpîn  pe  soarta  sa,   nu   realizarea  acestei  politici.  Aceasta   locate  de  stat  s-au  construit  blocuri   înalte  performanţe  tehnice  ce  se  fa­
       faţă  de  trecutul  de  luptă  al  poporu­  poate  să-l  oprească  de  pe   acest   ne  dă  încrederea  şi  holărîrea  de  a   de  locuinţe  tolalizînd  1.300  de  apar­  brică  în  secţia  de  maşini-unelle.  Ma­  sinteza  înaltelor  virtuţi
       lui,  conştiinţa  că  realizările  de  care   drum.  Nu  există  forţe  care  să  poată   munci  neobosit  pentru  a  ne  face  pe   tamente,  2  şcoli,  un  club,  o  policli­  şinile  de  ^usul  sînt  în  general  bune,
       ne  bucurăm  astăzi  au  fost  posibile #  împiedica,  pînă  la  urmă,  poporul   deplin  datoria  faţă  de  popor,  faţă   nică  si  un  spital,  un  ştrand  şi   un   dar  din  păcate  ele  se  află  încă  sub
       tocmai  datorită  luptei  pe  care  au   vietnamez  să-şi   organizeze   viaţa   de  patrie,  faţă  de  cauza  socialismu­  stadion.    performanţele  mondiale  Pentru  dv.;         ale  dacilor  şi  romanilor
       dus-o  înaintaşii  pentpeiTfllbei ai e  fia-'N  aşa   cum   îi   dictează   interesele   lui  şi  păcii.                                 care  aveţi  o  veche  tradiţie  mun­
       ţinnală  si  snciifllă^'ioi  trebuie  să  e-  '  sale.  Dacă  doresc  —  aşa  cum  afir­  In  încheiere,  tovarăşul  Ceauşcscu   de  Conducătorii  vizitează  un  număr   citorească,   este   o  sarcina   dc
                                                                                                                                       uzinei.
                                                                                                                  secţii
                                                                                                                                  ale
                                                                                                                            hale
                                                                                                                        şî
     /   ducăm  tineretul  patriei  noastre  în   mă  în  vorbe  —  ca  problema  viet­  a  urat  locuitorilor  oraşului  Alba  Iu-   Muncitorii   Aurel   Vasilca,   Ele­  onoare  de  a  face  toiul  pentru  ca  pro­
     /  spiritul  respectului  faţă  de  aceste   nameză  să  fie  rezolvată  pe  calea   lia  şi  raionului  Alba  succese   tot   na   Pavel   şi   loan   Limbeanu   dusele  ce  ies  din  uzina  dv.  să  cores­  întâmpinat  cu  urale  a  luat   apoi   apei,  folosirea  scrisului,  nivelul   dc
     [  tradiţii,  al  datoriei  de  a  învăţa,  de*   tratativelor,  atunci  conducătorii  a-   mai  mari  în  munca  pentru  înfăptui­  raportează  oaspeţilor  că  angaja­  pundă  celor  mai  bune  performanţe   cuvîntul   t o v a r ă ş u l    NICOLAE   dezvoltare  a  agriculturii  atestă  bo­
       a-şi  însuşi  cele  mai  înalte  cunoştin­  mericani  trebuie  să  înceteze  bom­  rea  sarcinilor  trasate  de  Congresul   mentul  de  depăşire  a  planului  anual   ale  produselor  similare  de  pc  piaţa   CEAUŞESCU  găţia  vieţii  materiale  şi  spirituale  a
       ţe  în  toate  domeniile  de  activitate   bardarea  R.D.  Vietnam,  să  înceteze   al  IX-lea.                                         mondială.  Trebuie  să  vă  străduiţi  ca   Politica  partidului  nostru,  de   ri­  dacilor,  cunoscută  şi  apreciată  încă
       spre  a  putea  mline  să  asigure  mer­  agresiunea  lor,  să  recunoască  Fron­  In  repetate  rîhduri,  euvîntarea  to­  cu  25  dc  maşini-unelle,  a  fost  înde­  maşinile-unelte  pe  care  le  produceţi,   dicare  la  o  viată  nouă  a  tuturor  re­  din  acea  vreme  în  afara   hotarelor
       sul  înainte  al  poporului  spre  o  viaţă   tul  Naţional  de  Eliberare  —  repre­  varăşului  Nlcolae  Ceauşescu  a  fost   plinit  în  9  luni.  Tovarăşul  Nicolae   să   satisfacă   nevoile   economiei   giunilor   şi   raioanelor   {arii  —   ţării.  Cu  aproape  două  milenii  în  ur­
       din  ce  în  ce  mai  bună.  Tineretul   zentantul  poporului  din  Vietnamul   subliniată  cu  viî  şi  îndelungi  aplau­  Ceauşescu  se  opreşte  şi  stă  de  vor­  şi  să  pătrundă  pe  piaţa  mon­  spune   vorbitorul   —   s-a   făcut   ină,  după  încleştarea   îndelungată
       nostru  trebuie  să  se   pregătească   de  sud  —  să  aplice  acordurile  de  ze,  cu  puternice  ovaţii  şi  urale.  bă  cu  rectificatorul  Dumitru  Sibo-  dială,  sâ  poată  concura  cu  suc­  simţită   şi   pe   meleagurile   dv.,   dintre  daci  şi  romani,  care  a  dove­
       pentru  a  fi  în  stare  să  ducă  mai  de­                                                                                            ces  maşini  similare  realizate  în  ţâri  care  au  cunoscut  în  anii  socialismu­  dit  vitejia  ambelor  popoare,  a  în­
       parte  tot  ceea  ce  au  lăsat  moştenire                                                                                                                                 lui  o  continuă  înflorire.  Au  apărut   ceput  în  aceste  ţinuturi  procesul  de
       înaintaşii,  tot  ceea  ce  făurim  noi,  ge­                                                                                                                              întreprinderi  noi  pe  harta  economi­  înfrăţire  a  civilizaţiei  dace  cu  cea
       neraţia  de  azi,  in  dgsuvîrşirea  con­                                                                                                                                 că  a  raionului  şi  s-au  dezvoltat  cele   romană.
       strucţiei  socialiste.  El  trebuie  să*                                                                                                                                  existente.  Un  puternic  avînt  au  cu­  Cultura   materială   şi  spirituală
       înalţe  patria  noastră  spre  cele  mai                                                                                                                                  noscut  industria  metalurgică,   chi­  geto-dacă,  îmbinată  cu  elementele  de
       inalte  culmi  ale  civilizaţiei  şi  pro­                                                                                                                                mică,  de  maşini-unelle,  de  prelucra­  progres ale civilizaţiei  romane şi  con­
       gresului,  să  ridice  naţiunea  socia­                                                                                                                                    re  a  lemnului  şi  alimentară.  S-a  îm­  vieţuirea  celor  două  popoare   timp
       listă  română,  liberă,  independentă,                                                                                                                                     bunătăţit  continuu  înzestrarea‘ tehni-   de  peste  un  secol  şi  jumătate   au
       tot  mai  sus,  in  rîndul  naţiunilor  so­                                                                                                                               co-materială  a  agriculturii  ;  s-au  ob­  condus  în  mod  treptat  la  formarea
       cialiste,  al  popoarelor  întregii  lumi,                                                                                                                                 ţinut  rezultate  în  creşterea  produc­  populaţiei  daco-romane.  In  acest  ca­
     '  adueîndu-şi  contribuţia  la  progresul                                                                                                                                   ţiei  agricole  vegetale  şi  animale.  Ca   dru,  populaţia  daco-romană  a  dăi­
                                                                                                                                                                                  urmare  a  creşterii  economice  s-a   nuit  prin  unitatea  dc  limbă  şi   de
     U^TÎupâ  cum  vâ“ este  cunoscut  —  a                                                                                                                                      îmbunătăţit  continuu  nivelul  de  viaţă   cultură,  prin  comunitatea  de   idei,
       spus  în  continuare  t o v a r ă ş u l                                                                                                                                   al  oamenilor  muncii,  s-au  dezvoltat   prin  vigoarea  şi  vitalitatea  sa   în-
       Ceauşcscu  —  Congresul  al  TX-lea                                                                                                                                       învăţămlntul  şî  instituţiile  social-eul-   frunlînd  peste  veacuri  toate  vicisi­
       al  P C K.  a  adoptat  un  vast  program                                                                                                                                 turale,  s-au  construit  noi  locuinţe  la   tudinile  şi  dînd  naştere,  în  decursul
       de  dezvoltare  economică,  social-cul-                                                                                                                                   oraşe  şi  sate  atît  din  fondurile  sta­  unui  îndelungat  proces  istoric,  lim­
       turală  a  României.  Înfăptuirea  o-                                                                                                                                      tului, cit  şi  din  fonduri  proprii.  Toa­  bii  române  şi  poporului  român.  Aşa
       biectivelor  acestui  program  va  asi­                                                                                                                                    te  acestea  au  făcut  ca  raionul  şi  o-   s-a  născut  poporul  nostru,  care  sin­
       gura  dezvoltarea  avuţiei  materiale                                                                                                                                      raşul  dv:  să  capete  o  înfăţişare  nouă,   tetizează   înaltele   virtuţi   atît
       şi  spirituale  a  ţării  noastre,  un  ni­                                                                                                                               înfloritoare.                      ale  dacilor,  cit  şi  ale  romanilor  —
       vel  de  viaţă  mai  înalt  pentru  toţi                                                                                                                                    Pe  aceste  meleaguri  se  află  vesti­  popor  inteligent,  harnic.  întotdeau­
                                                                                                                                                                                                                    na  însetat  de  libertate,  de  viaţă  mai
       oamenii  muncii.                                                                                                                                                          gii  care  evocă  măreţia  trecutului,  e-   bună !
         Prefaceri  mari,  caracteristice  în­                                                                                                                                    venimenle  de   seamă   ale  istoriei
       făptuirilor  socialismului  pe  întreg                                                                                                                                    poporului  nostru.  La  dv.,  ca  de  altfel   Secole  de-a  rîndul  poporul  român
        cuprinsul  ţării,  sc  întîlncse  şi  în                                                                                                                                 pe  întreg ..cuprinsul  tării,  se  păstrea­  a  dus  pe  umeri  eforturile  şi  jert­
      ‘  oraşul  şi  raionul  dv.  Socialismul  a                                                                                                                                ză  si  se  dezvoltă  sentimentul  de  pu­  fele  cerule  de  apărarea  libertăţii  şi
        deschis  un  cimp  larg  de  realizare                                                                                                                                   ternică  mindrie  patriotică,  de  respect   gliei  strămoşeşti,  de  înfruntarea  ma­
                                                                                                                                                                                                                    rilor  migraţii  în  calea  cărora  istoria
        şi  depăşire  a  celor  mai  luminoase                                                                                                                                   faţă  de  civilizaţia  materială  şi  spi­
                                                                                                                                                                                                                                                 de
                                                                                                                                                                                                                                     se
                                                                                                                                                                                                                    î-a
                                                                                                                                                                                                                        hărăzit
                                                                                                                                                                                                                                 să
        idealuri  pentru  care  au  luptat  stră­                                                                                                                                rituală   făurită  de  străbunii  noştri   dezvoltarea   organizării  nască,   stat.
                                                                                                                                                                                                                                           de
        bunii  şî  părinţii  noştri,  pentru  dez­                                                                                                                                —  dacii  —  şi  de  cei  care  le-au  ur­  VAzîndu-şi   ameninţată   dc   tim­
        voltarea  necontenită  a  vieţii  mate­                                                                                                                                  mat.                               puriu  independenţa,  statele  feu­
        riale  şi  spirituale  a  celor  ce  mun­                                                                                                                                  Din   noianul   vestigiilor   lăsate   dale  române  au  chemat  poporul  la
        cesc                                                                                                                                                                     de  daci  pe  întreg   teritoriul   ţării   luplă  împotriva  contropîlorilor.   A-
          Tn  raionul  dv.,  in  această  perioa­                                                                                                                                 noastre  se  reliefează  urmele  culturii   ceastă  luptă,  preluată  din  generaţie
        dă  se  vor  investi  ap^ape  500  mi­                                                                                                                                    materiale din  zona  munţilor  Orâştîei,   în  generaţie,  a  fost  purtată  cu  băr­
        lioane  lei,  vor  continua  lucrările                                                                                                                                   care  a  constituit  vreme  îndelungată   băţie  si  eroism  şi  a  dus,  la  începu­
        de  dezvoltare  a  Fabricii  de  produse                                                                                                                                 centrul  puterii  politice  si  economice   tul  secolului  nostru,  la  realizarea  u-
        refractare  din  Alba  lulia,  în  care                                                                                                                                  a  statului   centralizat   dac.   Mo­  neia  din  aspiraţiile  de  veacuri  ale
        vor  lucra  peste  1500  de  salariaţi,                                                                                                                                   numentalitatea   construcţiilor,   is­  poporului  —  aceea  de  a  avea   un
        se  vor  dezvolta  celelalte  întreprin­                                                                                                                                  cusinţa   extragerii   minereurilor,   stat  naţional  unitar.
        deri.  oraşul  şi  raionul  dv.,  la  fel                                                                                                                                 dur? nulitatea   locuinţelor,   cerami­
        ca  toate  raioanele  şi  întreaga  noas­                                         ADUNAREA  POPULARĂ  DE  LA  ŢEBEA                                                       ca  fină,   instalaţiile  de  captare  a  {Continuare  în  pag.  a  3-a)
   25   26   27   28   29   30   31   32   33   34   35