Page 31 - Drumul_socialismului_1966_10

PAGINA A 3-A
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3661

Tovarăşul Gus Hali

conducătorii u e partid sa de s ta t a sosit la Bucureşti

Sîmbâtâ după-amiază a sosit în La aeroportul Băneasa, oaspeţii
Capitală tovarăşul Gus Hali, secre­ au fost întâmpinaţi de tovarăşii Ale­
tar general al Partidului Comunist xandru BîrUdeanu, membru al Co­
din S.U.A., care la invitaţia Comi­ mitetului Executiv, al Prezidiului
Permanent al C.C. al P.C.R., Mihai
tetului Central al Pai Udului Comu­
IN IJLiiSU L OAMENILOR MUNCS nist Român face o vizită în ţara Constantin Vasiliu, adjunct de şef
P.C R.,
Dalea, secretar al C.C. al
noastră.
Tovarăşul Gus Halt este însoţit de
doi membri ai conducerii Partidului de secţie la C.C. al P.C.R., de acti­
Comunist din SU.A. vişti de partid.
DIN REGIUNEA NOASTRĂ Sosirea unei delegaţi militare

cehoslovace

loare glorie înscrise de oamenii dirzi tăţile României socialiste. Urmaşii
ai Ţării Moţilor sub conducerea lui lui Horia, ai lui Avram lancu sînt La invitaţia ministrului forţelor nistrului afacerilor externe, general-
Horia, Cloşca şi Crişan, ai lui Avram astăzi slăpini adevăraţi şi pentru tot­ armate ale Republicii Socialiste locotenenl Ion Gheorghe, prim-ad-
lancu. Amintirea lor, a faptelor lor deauna ai muncii lor, ai minelor, ai România, sîmbâtă dimineaţă a sosit junet al ministrului, general-loeote-
izvorile din adinca dragoste dc Iară, ogoarelor. Poporul nostru a devenit în Capitală o delegaţie militai ă ceho­ nent Ion Coman şi general-colonel
din ura clocotitoare contra asupri­ slâpînul luluioi bogăţiilor ţârii şi in slovacă condusă dc general de armată Mihai Burcă, adjuncţi ai ministru­
torilor, va dăinui de-a pururi în con­ mod conştient îşi construieşte pro­ Bohumir Lomsky, ministrul apărării lui forţelor armate, Vasile Matecscu,
ştiinţa poporului nostru. Din rindul priul său viilor de fericire Ţărăni­ naţionale a R S Cehoslovace, caro preşedintele Sfatului popular al re­
tăietorilor de lemne, al ţăranilor şi mea, secole clc-a rindul a reprezen­ va face o vizilă in ţara noastră. giunii Bucureşti, generali şi ofiţeri
«minerilor s-au ridicat în cursul tat cea mai importantă forţă a pro­ La sosire, pe aeroportul Băneasa. superiori.
secolelor străluciţi conducători gresului social din ţara noastră, ea oaspeţii militari cehoslovaci au fost Au fost prezenţi Ceslmir Cisar,
care identificmdu-se cu inte­ a păstrai limba şi obiceiurile stră­ întâmpinaţi de general-colonel Ion ambasadorul R S. Cehoslovace la
resele maselor şi-au înscris moşeşti, a dus vreme îndelungată pc loniţâ, ministrul forţelor armate. Bucureşti, membri ai ambasadei,
pentru totdeauna numele în is- umerii săi, lupta plină (le sacrificii Grigore Răduicâ, şef dc secţie la C.C precum şi ataşaţi militari acreditaţi
loria luptelor do ejiberare socială şi pentru eliberarea naţională şi socia­ al P.C.R., Adrian Dimilriu, ministrul în ţara noastră.
naţională a poporului român. Arn tre­ lă. După apariţia noii clase a so­ justiţiei, Vasile Gliga, adjunct al mi­ (Agerpres)
cut înainte dc a sosi aici prin satul cietăţii noastre, clasa muncitoare,
.şi
activitatea
Mesteacăn, de unde a început mar­ s-a făurit, prin partidului co­
sub
conducerea
şul miilor de iobagi din Munţii A-
muneitorească-
puseni împotriva nobilimii feudale. munist. alianţa socială hotărî-
ţârănească, forţă
Răsună peste veacuri cuvintele dc l.oarc care a asigurat victoria în Vicepreşedintele Partidului Liberal Democrat
minie Împotriva nedreptăţii şi asu­ luptă pentru lichidarea pentru tot­
pririi sociale, chemarea la luptă a deauna a oiîitduirii burghezo-moşie-
lui Horia: „Nobilimea să nu mai lîe. reşli, penlru cucerirea puterii politi­ din Japonia a sosit în Capitală
pămlnlurile lor să se împartă Intre ce şi trecerea Ia făurirea societăţii
poporul de rlnd". începută de ioba­ socialiste din România. Alianţa din­
gii români răscoala lui Horia a cu­ tre clasa muneiloare şi ţărănime, u- Simbrtld după-amiază a sosit în fiuke Pujieda, Seigo Hamono — de-
prins iobagii maghiari si minerii ger­ mtatea strînsă a tuturor oamenilor Capitala, inlr-o vizită oficială. Shoji- putali in Camera Reprezentanţilor —
mani, Iransformindu-se intr-o mişca­ muncii, fără deosebire de naţionali­ ro Kavvashiina, vicepreşedinte al si de funcţionari superiori in Minis­
re de masă comună a tu tu roi* oa­ tate. constiluie chezăşia mersului ho- Partidului Liberal Democrat, Irimisul terul Afacerilor Străine al Japoniei.
menilor muncii fără deosebire dc târîl înainte al poporului nostru pc special al primului ministru al Japo­
naţionalitate, împotriva exploatării calea desâvirşirii construcţiei socia­ niei, Insolit de Daisuke Akila, Sen- (Agerpres)
şi asupririi, pentru o viată mai bu­ liste. constituie garanţia independen­
nă. ţei şi suveranităţii pali ici noastre.
Aici, pc locul unde ţinem aduna­ Tovarăşul Ceauşescu a arătat că
rea noastră, străjuieşte, de secole printre sarcinile de viilor stabilite
gorunul lui Hoţia — erou al poves­ dc Congresul partidului se numără
tirilor populare simbol al renaşterii dezvoltarea industriei extractive şi înapoierea în Capitală
Daciei, cum aprecia Marx* personali­ dc prelucrare a minereurilor, pune­
tatea lui Horia. Gorunul evocă figu­ rea in exploatare a noi zăcăminte,
creşterea producţiei întreprinderilor
ra marelui tribun al acestor melea­ forestiere si a industriei locale, dez­ a tovarăşului Gheorghe Răduleseu
guri revoluţionare dc la 1848, Avram voltarea agriculluriî, îndeosebi a
lancu. înflăcărat luptător pentru creşterii animalelor — domenii dc Sîmbălă la amiază s-a înapoiat în publicii Socialiste România în
Conducătorii dc partid şi dc stat cercetează mărturiile muzeului din Alba lulia drepturile sociale şi naţionale ale activii ale care sc dezvoltă şi în n- Capilală. venind de la Moscova, to­
cest ţinut Vorbitorul a subliniat că varăşul - Gheorghe Răduleseu, vice­ C.A.E.R., care a participat la cea
poporului nostru. Născut în aceeaşi
pentru îndeplinirea acestor sarcini preşedinte al Consiliului de Miniş­ de-a 25-a şedinţă a Comitetului Exe­
vatră a suferinţei ca şi Horia, a că­ locuitorilor acestor ţinuturi Ic revin tri, iepiozonlanlul permanent al Re­ cutiv al CA.E.R.
(Urmare din pag. a 2-a) cu chipuri dîrze, împietrite in ne­ neînfricatul „crai al munţilor". Tot rui pildă revoluţionară l-a îmbărbă­ îndatoriri dc seamă.
strămutată liolârîre. Un Horia aici, uimind glorioasa tradiţie de tai. în acţiunile sale. Avram lancu Secretarul general al C. C.
simbolic se adresează tova­ luptă a poporului, s-a încheiat acor­ s-a impus în ochii contemporanilor al P C R. a scos in relief
răşului Nieolae Ceauşescu, spu- dul de Front Popului* Antifascist, faptul că îndeplinirea sarcinilor de
In continuare, tovarăşul Ceauşescu nînd : „Tovar ăşe secretar genera!, in decembrie 1935. din iniţiativa săi ca şi ai posterităţii ca o figură desăvîrşirc a construcţiei socialis­ Conferirea de ordine şi medalii
a subliniat că oraşul Orăşlie a fost urmaşii moţilor care în anul 1784 Partidului Comunist. luminoasă, expresie a luplei holuri­ te corespunde celor mai vitale inte­
cunoscut din timpuri îndepărtate ca s-au ridicat să-şi facă singuri drep­ le şi a setei de dreptate şi indepen­ rese a!e poporului nostru, şi in a-
un puternic centru comercial, de tate, vă întâmpină în Tara Zaran­ Oaspeţii sînt întâmpinaţi de o gar­ eetaşi limp, reprezintă o îndatorire
meserii si cultural. De sub teascuri­ dului cu inima şi braţele deschise*1. da formată din „oşteni ai lui lan-' denţă naţională a poporului român. cu prilejul „Zilei petrolistului*4
le uiTtmlioojirafii a ieşit de aici în cu". Sub gorun, un grup înlruchi-, Trecutul glorios de luptă a fost con­ internaţionalislâ faţă dc ţările so­
anul I j?2 rC-Ubmlta „Palia de la O- Se urcă apoi spre Ţebea — 'veche penză simbolic pe militanţii care auj tinuat pc o lipuplu superioară o dală cialiste, fată dc mişcarea comunistă
râşlie", una din primele tipărituri aşezare dc cărbunari şi dc păstori: >luat parte la semnarea acordului de şi muncitorească internaţională, fală Cu prilejul „Zilei petrolistului". latul Consiliului de Stat simbăiă la
în limba română. Pe aceste melea­ Aici îşi înalţă trunchiul bătrîn de 1 Ţeoea — muncitori, ţărani, intelec­ cu apariţia şi dezvoltarea clasei Consiliul dc Slot ol Republicii Soda amiază; de tovarăşul Ilie Murgulescu.
guri s-au născut personalităţi de sea­ peste opt veacuri un gorun cu o tuali. Tovarăşul Nieolae Ceauşescu muncitoare în România. Partidul Co­ dc ţoale foitele anii imperialiste care lislc* România a emis un Decret prt vicepreşedinle a) Consiliului de Stat.
mă ale culturii româneşti, cum au triplă rezonanţă în istoria neamului şi ceilalţi conducători de partid şi munist Român a păstrat si a conli- luptă pentru pace in lume. vînd eoufei.irca.de ordine si medalii An fost de fală tovarăşii Constanta
l'ost Nieolae Olahu, remarcabil uma­ dc stat plantează lingă mormîntul nuct cele mai bune tradiţii revolu­ Vom face lotul — a spus tovarăşul unor muncitori, tehnicieni şi ingineri
nist al secolului al XVI-lca, fon românesc. Este supranumit „Goru­ lanculoî. un pui dc gorun, simbol Ceauşescu — penlru a contribui In din cadrul Minislerulni Petrolului, Crăciun, vicepreşedinte al Consiliului
O udai Deleanu, cărturar de seamă nul lui Horia", deoarece de aici le al îmbinări; peste veacuri a vechi­ ţionare ale poporului nostru. El în­ de Stol. Grigore Geamănu, secreta­
din ultima jumătate a veacului al vor bea moţilor legendarul erou al lor şi recentelor tradiţii de luptă truchipează şi înfăptuieşte în viaţă întărirea unităţii pai (idelor comunis­ Comitetului dc Stol al Geologiei s' rul Consiliului de Stat, Bujor Alină-
XVIII-lea, marele aviator şi inventa­ răscoalei ţărăneşti făurind planuri eroică pentru libertatea şi propă­ năzuinţele de veacuri dc dreptate so­ to şi muncitoreşli, a tuturor forţelor Ministerului Minelor. şan $i Alexandru Boabă, miniştri.
tor Aurel Vlaieu. şirea neamului românesc. I.a bise­ cială şi libertate naţională, de înflo­ anliimpcrialislc In această unitate Penlru merite deosebite In activi Alexandru Codarcea, preşedintele Co­
Aici a luat fiinţă, în anul 1925, de luptă împotriva asupririi feuda­ rica de lingă mormintele lut Avram rire a naţiunii române Ca simbol al stă garanţia asigurării păcii în lu­ lotca desfăşurată In sectoarele forai, mitetului de Stat al Geologiei.
Sindicalul muncitorilor constructori le. La umbia lui seculară sint în- lancu şi ale tovarăşilor săi de luptă, revoîuT70m*c^, me. posibilitatea fiecărui popor dc extracţie, tâtei, gaze si prelucrarea Fn numele Comitetului Central al
şi a nparut ziarul „Tovarăşul", care moiTnintate osemintele lui Avram oaspeţii sînt salutaţi. în numele c- legăturii cu trudii iile li|eiului, 173 tovarăşi au primit „Or­ Partidului Comunist Român, Consili­
chema clasa muncitoare la luptă îm­ lancu. conducător de frunte al re­ pisropici Aradului şi Banalului, dc alc~ acesloiHUHirt.— SUb gfliTfrtTTT +Hi a-şi construi viaţa aşa cum o doreş­ dinul Muncii", clasa n I!-o si a llf-n, ului dc Stat si Consiliului de Miniş­
potriva exploatării capitaliste şi a- voluţiei de la 1848 în Transilvania, Hnrin s îi Iî7rîTiiHll ■mrrrftrl do hYqnl te. fără nici un amestec din afară. „Ordinul Steaua Republicii Socialiste tri. tovarăşul Ilîc Murgulesdu a feli­
supririi naţionale. Poporului nostru preotul Gheorghe Căvăşdean. Tppiiiai Ânlilascisl miliar tft! Cuvînlaien tovarăşului Ceauşescu România", clasa a JV-a si a V-a, ini citat pe cei decoraţi.
ii silit scumpe şi apropiate atît a- a fosl subliniată în repetate rînduri 492 tovarăşi „Medalia Muncii". Au răspuns Ion Niculescu, Dumi­
m. ui firile trecutului, varietatea şi bo­ dul Comunist Român. Li iui ca lorţc- Distincţiile au fosl inminale la Pa­ tru Dumitru şi Gheorghe Vasilescu.
găţia datinilor şi obiceiurilor, fru-_ lor clasei iminci T.o mB-rnrii dc vii şi îndelungi aplauze.
- museţea şi originalitatea portului, a democratice intr-un 1 ronţ populat în­ La întoarcere, oaspeţii fac un
obiectelor de artă ce oglindesc înal­ dreptat impolrivâ fascisimduPşr re- scurt popas la Muzeul Aurului din
ta măiestrie a înaintaşilor — cît şi Adunarea maţilor Brad. Aici sint prim iţi de ing.
noile realizări ce fac parte integran­ aeţiuiYiT a avfJL o mare kli.sjmmttale
tă din imaginea contemporană a a- îh lupta comuna dyşfîlşiM'Jfă icn in - Aurel Lăpuşcă, directorul între­
ccslor ţinuturi, întinerite şi ele la sclc largi populare pentru-erTtâcnrrea prinderii miniere Barza. Numeroase Pe teme culturale
fel ca toate celelalte regiuni ale ţăr ii, de pe Valea Crişului so c ia la şi n a ţio n a lă , p e n tru în lrin g e- exponate ilustrează istoria milenară
de ritmul viguros al vieţii noastre a extragerii şi prelucrării aurului şi %
noi, socialiste rea fascismului, pentru "m iilp tU T iva A Tovarăşa Angela Ungherea
actului istoric de ia 23 August, pen- a celorlalte avuţii minerale din ini­ directorul căminului cultural din
Ocupindu-se de sarcinile trasate ne informează că la căminul cul­ Geoagiu-Bâi, consemnează că ex­
de Congresul al IX-lea, tovarăşul tril înflorirea Romanici libere şi in­ mii Munţilor Apuseni. tural din Batiz, oraşul regional punerea „Excursii şi drumeţii prin
Nieolae Ceauşescu a spus : Conti­ fn vastul amfiteatru natural s-nu lorilor din Ţara Moţilor salutul dependente. însoţiţi dc urale, dc ovaţiile entu­ Hunedoara, se desfăşoară o acti­ regiune.a Hunedoara", susţinută
nuarea industrializării, dezvoltarea adunat zeci de mii de moţi. Iau cu- călduros ni Comitetului Central al ^vtJCÎTRP'acesle pagini de istoric, ziaste ale celor prezenţi, de eintcce vitate bogată. Aici se organizează de prof. Bălan Traian, dc la Mu­
intensivă şl multilaterală a agricul­ vintul tov. Ion Cosma, prim-secretar Partidului Comunist şi al guvernului — a spus în continuare tovarăşul si dansuri, conducătorii de partid şi «audiţii colective la televizor, se zeul regional din Deva, a fost
turii, avîninl şliinţpi şi culturii re­ al Comitetului raional de partid fac diferite expuneri, au loc pro­ urmărită cu deosebit interes. Au
prezintă temelia creşterii bunăstă­ Brad, Salvina Costai*, ţărancă coo­ Republicii Socialisto România şi le-a Ceauşescu — anii grei plini de jert­ dc stat îşi iau un călduros „rămas grame artistice. fost prezentate principalele mo­
rii populaţiei de la oraşe şi sate, peratoare din satul Rişculiţa şi Ion (mulţumit pentru primirea entuzias­ fe, ai luptei pentru o viaţă mai bu­ bun" (Ic la locuitorii „Ţârii Moţilor". Recent brigada artistică de a- numente istorice ale regiunii, bo­
a înfloririi patriei noastre. Pentru Fârâu, miner, şef de brigadă la tă, vorbitorul a spus : In cursul vi- nă, viaţa de odinioară a locuitorilor gitaţie a prezentat spectacolul găţiile şi frumuseţile sale natu­
dezvoltarea in continuare a econo­ mina Barza. citei noastre în (aceste ţinuturi minu­ acestor meleaguri, putem înţelege VICTOR BfRLÂDEANU „Cîntâm pentru fruntaşii comu­ rale, obiectivele turistice. Audi­
miei şi culturii raionului silit pre­ Văzduhul răsună de aclamaţii şi PAUL DIACONESCU nei", la care şi-au dat concursul toriul a putut urmări, în acelaşi
văzute in planul cincinal investiţii uj*ale, ia cuvântul t o v a r ă ş u l nate, am întâlnit, alături de vesti­ mai bine însemnătatea drumului de Bâdică loan, Micu Eugenia, Bar- timp, pe harta regiunii, traseele
dc peste o jumătate miliaix) lei, din NICOLAE CEAUŞESCU. giile civilizaţiei strămoşilor noştri, luptă parcurs de poporul român pî- NICOLAE VAMVU bu Emilia, Săceanu • Ghera, Să- de acces la monumentele istorice
care cea mai marc parte sînt des­ După ce â transmis locui- locuri care evocă pagini de nepîeri- nă la viaţa de astăzi, pînă la reali­ ZAHARIA AVRAM
tinate industriei. Vor trebui, desi­ \ ceanu loan, Munteanu Gheorghe şi punctele turistice. Deosebit dc
şi Filip Sinefta.
gur, depuse eforturi susţinute pen­ interesant ni s-a părut istoricul
tru realizarea la timp a tu-tuior o- 0 Tovarăşul A. Marius Dara, staţiunii Geoagiu-Băi.
bieclivelor prevăzute, pentru valori­
ficarea mai complexă a rezervelor,
pentru, creşterea producţiei, îmbu­
nătăţirea calităţii şi reducerea pre­
ţului de cost. tivalul muzical internaţional „Săptă-
In încheiere, tovarăşul Nieolae 9 minile vieneze I96G".
Ceauşescu şi-a exprimat convinge­
rea că oamenii muncii din Orâştie
nu vor precupeţi nici un efort şi
îşi vor îndeplini in întregime sar­ Televiziune
cinile care Ic revin, urîndu-le, tot­ OCTOMBRIE 1966
odată, cît mai multe succese in to'ate
domeniile de activitate.
8,30 Cum va fi vremea, astăzi ?
Mureşul .şerpuieşte agale printre
coline acoperite de păduri şi păşuni. e,32 Penlru noi, femeile? 9,15 Emisi­
Pretutindeni, oaspeţii sînt întâm­ _R a 1 i o. une pentru copii şi tinerelul şcolar;
pinaţi cu semnele bucuriei şi ospi­ 10,30 Emisiune pentru sale ; 13,30
talităţii. Fotbal: Rapid — Dinamo Piteşti;
I.a Săliştioara — poarta de intra­ Slcaua-U.T.A.; 17.30 Magazin du­
re în vestita Ţară a Zarandului/ PROGRAMUL I: 8,00 Transmitem minical; 18,30 Interpretul preferat ;
«au Ţara Moţilor-, oaspeţii sînt în­ penlru sale; 9,00 „Zi de odihnă cu F9.00 Telejurnalul dc seară; 19,30
tâmpinaţi după strâmoşe.ştile datini voie bună" — muzică populară; 10,00 Emisiune de varieUMi „Spectru".
ale locului. Şi ' aici se resim­ Clubul voioşiei; 11,03 Radio alias; Transmisiune de la Sofia; 20,30 As­
te suflul înnoitor al anilor 12.00 Dc toate pentru lo|i; 13,13 Re­ pecte de la finala campionatului eu­
construcţiei socialiste. Minele auri­ cunoaşteţi interpreţii? muzică uşoa­ ropean feminin dc baschet. Transmi­
fere, ca şi celelalte exploatări mi­ ră; 15,15 Sport si muzică; 18,00 Nou­ siune de la Cluj; 21,15 Teatru in
niere. au fost dezvoltate şi moder­
tăţi penlru iubitorii dc folclor; 19,30 studio: „Judecătorul $i călăul" de
nizate. S-au înălţat mii de aparta­ Programul orchestrei de estradă a I r. Diirenmall; 23,00 Telejurnalul de
mente, zeci de şcoli, cămine cultu­ Radioleleviziunii. Solişti: Doina Ba­ noapte. /
rale, dispensare. Pînâ la sfifşitul dea, Ilinca Cerbacev, Luiqi Jonescu
cincinalului, în toate satele raionu­ şi Nieolae Nilescu; 20,45 Teatru ra­
diofonic : „Opt femei" comedie dc
lui se va aprinde lumina electrică. Robert Thomas. Timpul profeabri
Oaspeţii se opresc, in trecere la PROGRAMUL H: 0,40 Teatru ra­
târgul de la Podele, şi iau parte, diofonic penlru copii: O Întâmplare
ci leva momente, la sărbătoarea da­ marinărească... de necrezut; 10,35 PENTRU 24 ORE
Cînlâ Ileana Conslanlinescu si llu-
tinilor moţeşti.
ieraşul Fon Lăceanu; 11,00 Transmi­ Vremea sc menţine uşor nestabilă.
Unul din cele mai emoţionante
siunea concertului orchestrei sim­ Cerul va fi temporar noros. Izolat. în
momente ale călătoriei are loc pe fonice a Filarmonicii dc stat „Geor- tegiunea de munte se vor semnala
panta molcomă a colinei de unde, ge Enescu". Dirijor, Mircca Masa- precipitai ii slabe Vini moderat din
în 31 octombrie 1784, a pornit, sub rob; J4,I0 Canţonete interpretate de
Nieolae Herlea şi Mario doi Mona­ est si sud-esf. Temperatura va fi cu­
comanda lui Horia, marea luptă co ; 14,30 Cine slie. cîşligă; 15,10 Me- prinsă ziua intre 19 şi 25 grade iar
pentru libertate a iobagilor* din lodii-mnqnzin; 15,45 Scară dc ope­ noaptea între 10 şi 15 grade.
Transilvania. Este reînviată expre­ ră in avanpremieră: „Căsătorie secre­
siv scena pornirii la bătălie : in ju­ tă" de Cimarosa,- 17,38 „De dragoste" PENTRU URMĂTOARELE
rul unor focuri de tabără sînt adu­ — versuri din lirica universală: Fe- 2 ZILE
derico Garcia Lorca; 19,20 Revista
naţi mii de moţi cu coase, furci, literară radio; 22,30 Moment poetic Vreme uşor nestabilă, cu cerul va­
securi, bite, flinte, pistoale şi lănci, In Ţara Moţilor se reconstituie momentul începerii răscoalei conduse dc Horia, Cloşca şi Crişan. Foto : V. ONOIU Versuri dc Ion Minuleseu; 23,10 Fes­ riabil.