Page 40 - Drumul_socialismului_1966_10
P. 40
PAGINA A 4-A DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3663
ViÂTA iNTERNATiONALĂ
ŞTIRI INFORMAŢII COMENTARII • ŞTIRI INFORMAŢII COMENTARII • ŞTIR • Ş T IR I
Lucrările lldunării Generale Vizita tovarăşului întrevedere încheierea
Petre Blajovici în Guineea C. M ănescu-G . Brown Congresului
a 0. N. U. CONAKRY 10 (Agerpres). — Dele dunâriî Naţionale, Ismael Toure, mi
nistrul dezvoltării economice, mem
guvernamentală
gaţia de partid şi
română, condusă de Petre Blajovici, bri ai Biroului Politie Naţional al NEW YORK 10 — Trimisul specia) unor probleme privind relaţiile bi culturii polone
NEW YORK 10. — Trimisul spe declarat: „sîntem fericiţi sâ consta membru supleant al Comitetului E- Partidului Democrat dîn Guineea, Agerpres, Nicolae lonescu, transmi laterale, a unor aspecte majore ale
cial Agerpres, Nicolae loneceu trans tăm câ în ciuda sporirii încordării xeeuliv al C C al P C.R.. vicepre Toumane Sangare, ministrul justiţiei. te : vieţii politice internaţionale, precum VARŞOVIA 10. — Corespon
mite: Peste 60 de şefi de delegaţii internaţionale datorată in cea mai şedinte al Consiliului de Miniştri, Pretutindeni, delegaţia s-a bucurat Ministrul afacerilor externe al Re şi probleme aflate pe ordinea de ;u dentul Agerpres, Gh. Goorghiţâ.
au luat pînă acum cuvîntul cu pri mare parte războiului din Vietnam, care a participat la festivităţile de de o caldă primire. In oraşele Labe publicii Socialiste România, Corneliu a actualei sesiuni a Adunării Gene
lejul dezbaterilor generale din ca in Europa nu s-a înregistrat o scă la Conakry prilejuite de ziua naţio şi Pita au avut loc mitinguri la care Mânescu, a avut Juni la amiază o în rale. transmite: Duminică seara au
luat sfîrsit lucrările Congresu
drul lucrărilor actualei sesiuni. Din dere a temperaturii politice. Situa nală a Republicii Guineea, a vizilat guvernatorii regiunilor respective şi trevedere cu ministrul afacerilor ex întrevederea s-a desfăşurat înlr-o lui culturii polone, care a marcat
turul de orizont pe care ei l-au fă ţia actuală din Europa se caracteri între 4 şi 7 octombrie, oraşele Labe, terne al Marii Britanii, George atmosferă cordială. încheierea sărbătoririi mileniului
cut asupra vieţii politicii internaţio zează printr-o mobilitate crescindâ Dalaba şi Pila Delegaţia a fost înso conducătorul delegaţiei române au Brown. ★
nale se desprinde preocuparea una şi o intensificare rapidă a contac ţită de Leon Maka, preşedinlele A- rostit cuvînlâri. Au participat Mircea Maliţa, ad Ministrul afacerilor externe al Româ statului polonez.
nimă pentru o serie de probleme de telor dintre toate ţările, şi nu în ul junct al ministrului afacerilor exter niei, Corneliu Mâncscu, s-a înlîl- Timp de trei zile, în şedinţe
plenare şi în cadrul a 12 secţii
importantă majoră, cum sint: agre timul rînd între popoarele Europei ne. Greenhil, subsecretar de stat nil, de asemenea, cu Justin Botnbo- speciale, cci 2.000 dc participanţi,
siunea din Vietnam, dezarmarea, co răsăritene şi Europei occidentale. Un interviu al lui W. Rocliet la Ministerul Afacerilor Externe ai ko, ministrul de externe al Republi reprezentind oameni de artă şi
lonialismul şi rasismul, tendinţele de Noi, in Suedia, considerăm această Marii Britanii, şi lord Caradon, re cii Congo (Kinshasa). A avut loc o
îmbunătăţire a relaţiilor interstatale tendinţă ca deosebit de valoroasă şi PARIS 10 — Corespondentul A- pact de securitate colectivă europea prezentantul permanent al Marii convorbire în cursul căreia au fost cultură, scriitori, propagandişti,
în unele regiuni ale lumii. încurajatoare". gerpres. Georges Dascal. transmite: nă, inglobînd toate statele Europei, Britanii pe lingă Naţiunile Unite. abordate probleme inleresînd cele activişti culturali, au dezbătut în
Referirile la aceste probleme nu Puncte de vedere asemănătoare Intr-un interviu radiodifuzat, Wal- în interesul păcii". întrevederea a prilejuit discutarea două ţâri special problema dezvoltării cul
au lipsit nici din intervenţiile de a exprimai şi Frank Aiken. vice- deck Roclict, secretai general al turii poloneze în condiţiile noi,
luni dimineaţa ale reprezentanţilor pnm-jninislru şi ministrul afacerilor Partidului Comunist Francez, a răs socialiste, legată de tradiţia mi
Irlandei, Poloniei, Nigeriei, Tunisiei externe al Irlandei. El a propus, în puns mai multor întrebări in legă lenară a tot ceea ce este progre
şi Suediei. scopul menţinerii păcii internaţiona tură cu probleme ale politicii exter Măsurile de austeritate în ţările sist, revoluţionar şî creator.
In legătură cu problema vietna le, crearea unor „regiuni ale păcii" ne.
meză, Jozef Winiewicz, adjunct al sau, cum s-a mai exprimat el. „re Cu privire la situaţia din Vietnam,
ministrului afacerilor externe al giuni ale respectării dreptului inter Waldeck Rochet a arătat că Franţa a
semnat în 1954 acordurile de la Ge
Poloniei, subliniind pericolul pe ra naţional şi ale limitării înarmări neva care interzic stabilirea de baze capitaliste şi efectele lor
re il prezintă pentru pacea mondia lor".
lă agresiunea Statelor Unite împo Abdou Sidikou, secretar general militare străine în Vietnam. Rolul Remanierea
triva acestei ţări, a declarat: „Nu pentru afacerile externe al Nigeru Franţei este dc a acţiona din toate LONDRA 10 (Agerpres). — tale cu 3 miliarde de dolari, o li de firme. Preţurile cresc $î. la ela
se poate pune problema tratative lui, şi Habib Burghiba junior, se puterile pentru ca Statele Unite să a- Inflaţia ameninţă serios economi mitare a creşterii salariilor şi sus borarea ultimului buget, guvernul
lor atrta timp cit bombardamentele cretar de stat pentru afacerile ex plicc efectiv aceste acorduri. ile multor state occidentale, .şi ca pendarea reducerii unor impozite plă olandez a fost nevoit să impună guvernului
continuă. Nu este posibil să se în terne al Tunisiei, s-au oprit in inter In ce priveşte problemele europe urmare ele au adoptat in ultima tite de oamenii de afaceri. După cum unele restricţii la cheltuieli, sâ li
ceapă negocieri autentice atila timp venţiile lor, asupra problemelor c- ne, el a spus : „Noi sîntem pentru vreme o serie de măsuri de auste se subliniază, aceste măsuri vor afe< - miteze investiţii şi credite.
cit agresorul încearcă să-şi asigure conomiee internaţionale, subliniind o cooperare economică şi politică din ritate, care variază de la ţară la la in primul rînd pe cetăţeanul de In Norvegia au fost. de asemenea, din Mauritania
dinainte ceea ce nu a putut obţine că se adînceşte continuu prăpastia ce în cc mai slrînsâ între toate ţă ţară. Dintre acestea, Marea Britanic rînd, care trebuie sâ plătească din adoptate uncie restricţii la acorda
prin mijloace militare. In sfîrşit. care desparte din punct de vedere rile ,Europei. este cel mai puternic afectată, iar ce în ce mai mult pentru produse rea de credite şi s-a hotârît spori
nici un fel de tratative nu vor me economic ţările in curs dc dezvolta Perioada recentă a arătat o ten măsurile luate de guvernul Wilson le dc larg consum. Cele 3 miliarde rea unor impozite. In ce priveşte
rita acest nume dacă ele nu vor fi re de ţările dezvoltate. Ei au cerut dinţă pozitivă de cooperare intre ţă pentru înlăturarea slăbiciunii cro vor fi economisite pe seama chel Suedia, în ultimul an costul vieţii DAKAR 10 (Agerpres). —
duse cu adevăratele părţi în con îndeplinirea completă şi fără întîr- rile europene, fie câ sint din Răsă nice a lirei sterline sînt cele maî tuielilor cu caracter social şi nu vor a crescut cu 8 la sută, iar produ Potrivit ştirilor primite Ia Da
flict — cu Frontul Naţional de Eli ziere a declaraţiei cu privire la a- rit, fie că sînt din Apus. Este incon severe. Puterea de cumpărare a li afecta cele 14 miliarde destinate sele importante, cum sint cele a- kar, in Mauritania a avut loc o
berare şi Republica Democrată cordarca independenţei ţărilor şi po testabil că acest progres răspunde in rei echivalează in prezent cu .jumă războiului din Vietnam. limenlare, s-au scumpit de o ase remaniere, guvernamentală. Fos
Vietnam". poarelor coloniale şi s-au pronunţat tereselor tuturor popoarelor şi inte tate din ceea ce valora ea în 1946 La Bonn. cancelarul Erhard. cu menea manieră (preţul cărnii s-a tul ‘ministru al afacerilor ’ exter
reselor păcii".
Referindu-se la situaţia din Eu pentru adoptarea unor măsuri hotă- Referindu-se la Pactul Atlantic, şi cu peste 5 la sută mai puţin de- noscut pentru poziţia sa de cam dublat în ultimii sase ani). îneît gu ne, Braham Maloum Oul'd, a fost
ropa, şeful delegaţiei poloneze a rîte împotriva regimului ilegal al secretarul general al Partidului Co eît în 1963. In legătură cu măsurile pion al neamestecului statal în tre vernul a fost obligat sâ adopte mă niimîTTn funcţia ele rhinîslru al
subliniat, printre altele câ „la ul lui Ian Smith din Rhodesia şi îm munist Francez a declarat câ în ve de austeritate luate de guvernul burile oamenilor de afaceri, face a- suri severe de limitare a credite dezvoltării economice, funcţia sa
tima lor conferinţă, care a avut loc potriva guvernului Republicii Sud- derea scadenţei din 1969. „noi cre britanic, observatorii îşi exprimă pă pcl la parlament să sprijine adop lor. fiind Ipreluajtă de Banbiran Ma-
la Bucureşti, statele participante la Africane, ale cărui planuri anexio dem că trebuie să muncim pentru a rerea că nu se poate şti dacă vor a- tarea unor măsuri de prevenire a In sfîrşit, Ministerul dc Finanţe madou. In componenţă noului .
Tratatul de la Varşovia şi-au făcut niste ameninţă populaţia Africii de crea condiţiile care să permită în vea rezultatul scontat in timpul pe inflaţiei. italian şî Banca Italiei au avertizat vern intră opt minî$trJ şi condu?’
cunoscută hotârîrea de a cădea de sud-vest. locuirea blocurilor militare printr-un care guvernul şi l-a propus, se ştie de curînd guvernul în legătură cu câtori a dodâ înalte com isariat^
acord chiar de acum în legătură cu însă precis câ cetăţeanul de rînd Din Olanda se semnalează, pen apariţia unor semne de inflaţie, dar Postul maurjtan de radio infor
lichidarea organizaţiilor militare a- britanic a început să cumpere din tru prima oară de Ia al doilea răz pînă acum nu au fost luate măsuri mează. ,'totodată, despre crearea
tît N.A.T.O. cît şi Tratatul de la cc in ce mai puţine produse şi că, boi mondial, concedieri şi închideri restrictive. altor trei înalte comisariate pe
Varşovia. Divizarea Europei in gru în consecinţă, firmele au reacţionat lingă cele existente: al industriei
pări militare opuse trebuie să fie LUPTELE DIN VIETNAM şi.minelor, pentru problemele în-
înlocuită prinlr-un sistem efectiv de prin reducerea producţiei şi conce vâţămintului tehnic şi pregătirii
securitate colectivă. Acesta este ţe dierea muncitorilor sau reducerea |RAK Discufii privind rezolvarea personalului adm inistrativ. şi
lul nostru şi vom continua să facem SAIGON 10 (Agerpres). — tombrie. unităţi antiaeriene ale Ar timpului de lucru. Se aşteaptă ca pentru serviciile publice.’
totul pentru realizarea lui“. Un detaşament al armatei de eli matei Populare Vietnameze din pro
aibă o jumătate de milion de şo problemei kurde
La rindul său, in legătură cu a- berare naţională din Vietnamul de tn toamna anului 1966 Anglia să
ceastă problemă, ministrul de exter sud a lansai luni dimineaţa, la nu vinciile Nam Ha şi Hoa Binh au do-
borit trei avioane americane de bom
ne al Suediei, Torsten Nilsson, a mai cîleva ore înaintea sosirii minis bardament şi au luat prizonieri mai meri. BAGDAD 10 (Agerpres). — laţiei kurde, Muslafa al Barzanî.
trului apărării al S.U.A., Robert Mc- mulţi piloţi. Pînă la această dată, Statele Unite au, la rîndul lor. Ministrul apărării al Irakului, ge Postul de radio Bagdad precizează
Namara, un puternic atac împotriva menţionează agenţia, în Vietnamul probleme dc natură inflaţionistă. neralul Shakor Mahmoud Shukry, câ in cadrul convorbirilor au fost a-
unui garaj de la periferiile Saîgonu- de nord au fost doborite 1 490 avi Răspunzînd cererii de a lua unele insoţit de generalul Hamoud al Mah- nalîzate probleme privind traducerea
Convorbiri 1 ui. După cum relevă corespondentul oane americane. măsuri în legătură cu aceasta, gu di. adjunct al şefului de şţat major îq viaţă,.a planului guvernamental
Press, patrioţii
agenţiei Associated
al armatei irakiene, a întreprins o vi
au distrus în prealabil garda m ilita vernul S.U.A. pleda recent pentru zită în Kurdislanul irakian, unde a pentru rezolvarea problemei kurde.
Cu trei luni in urmă, guvernul 1-
sovieto - polone ră americană ce asigura paza acestui Avioane ale S.U.A. au reducerea cheltuielilor guvernamen avut o întrevedere cu liderul popu- rakian a anunţat un plan potrivit că
important obiectiv. Mai multe vehi
cule şi clădiri înconjurătoare au fost ruia problema kurdă va fi rezolvată
distruse. (Acesta este cel de-a) doilea pe baza recunoaşterii drepturilor
MOSCOVA 10 — Corespondentul atac împotriva garajului de la Thu violat spaţiul aerian populaţiei kurde. în limitele unui
Agerpres, S. Podină, transmite : Duc). D eclaraţia Partidului stat unitar irakian.
Luni a sosit în Uniunea Sovietică, Acelaşi corespondent anunţă câ al R.P. Chineze Guvernul irakian a deblocat re
Intr-o vizită oficială, la invitaţia C.C detaşamentele de patrioţi au lansat cent activele băneşti ale unui grup
al P.C U.S. şi guvernului sovietic, de simultan un atac pe importantul PEKIN 10 (Agerpres) — Agenţia • • M işcarea 14 iunie66 de 241 de kurzi, care au luat parte la
legaţia de partid şi guvernamentală drum strategic dintre Saigon şi Bien China Nouă anunţă câ la 9 octom mişcarea armată a kurzilor. Preşe
a Republicii Populare Polone, în Hoa, unde se află o bază amerieano- brie un avion militar american a SANTO DOM1NGO 10 (Agerpres). tă", formată din 100 de ofiţeri şi sol dintele ţârii a anunţat, de asemenea,
frunte cu Wladyslaw Gomulka, prim- saigonezâ. pătruns in spaţiul aerian al R. P. Comitetul Central al Partidului daţi americani. Totodată, arată de câ guvernul a început plata unor
secretar al C.C. al P.M.U.P., şi Jozef Agenţia sud-vielnamezâ de presă Chineze, în partea dc nord a Insulei „Mişcarea 14 iunie" a dat publicită claraţia, S.U.A. au lăsat în ţară o despăgubiri populaţiei kurde şi altor
Cyrankîewiez, preşedintele Consiliu „Eliberarea" a dat publicităţii un co Hainan din provincia Gunndun. In ţii o declaraţie privind situaţia poli reţea de subunităţi plasate înlr-o se cetăţeni, care au avut de suferit de
lui de Miniştri al R. P. Polone. municat în care relevă că în primele aceeaşi zi. un alt avion m ilitar ame tică din Republica Dominicană. Re ne de puncte strategice. Prezenţa pe urma operaţiilor militare din
La aeroportul Vnukovo, înalţii oas trei trimestre ale anului in curs, nu rican a violat spaţiul aerian al Chi ferindu-se la retragerea trupelor n- Kurdislan.
peţi au fost întimpinaţi de Leonid mai în nordul provinciei Quang nei în zona insulelor Yunşin şi Dun mericane de pe teritoriul dominican, S.U.A. în Republica Dominicană se Potrivit relatării ziarului „El-A-
extinde şi în urina sporirii număru
Brejnev, Alexei Kosîghin şi de alţi Ngai, patrioţii au scos din luptă din aceeaşi provincie. declaraţia subliniază că. deşi autori rab", în convorbirile pe care le-a a-
conducători de partid şi de stat ai 6 077 de soldaţi americani, 1.700 de In legătură cu aceste acţiuni, un tăţile S.U.A. afirmă câ această ac lui membrilor aşa-numitului „corp vut cu Barzani, ministrul apărării a
Uniunii Sovietice. soldaţi sa*gonezi, au distrus 100 de purtător de cuvînl al Ministerului A- ţiune a luat sfîrşit, la baza de Ja al păcii". In prezent, „voluntarii" precizat câ guvernul său este hotărit
L. Brejnev şi W. Gomulka au rostit avioane, 5 nave dc război Şi 268 ve facerilor Externe al R P Chineze a San Isîdro continuă sâ se afle o aşa- care „lucrează" în mediul sătesc a- să înfăptuiască planul de dezvoltare
cuvîntări în care au subliniat dezvol hicule militare inamice, 5 importante adresat un avertisment. numitâ „misiune militară permanen ling cifra de 2.000.
tarea continuă a relaţiilor de priete poduri strategice, împiedieînd apro economică a KurdisLanului.
nie dîntre Uniunea Sovietică şi Polo vizionarea cu noi întăriri a trupelor
nia. amerieano-saigoneze din această
7n aceeaşi zi, la Kremlin au înce provincie. Au fost aruncate în aer SUEDIA. — Sven Sorelius a
put convorbirile dintre conducătorii rezervoare continînd aproximativ 2 De ce s-a amînaf proîecfafa reuniune a O .S.A . realizat o aşa-numilă minge de
P.C.U.S. şi ai guvernului sovietic în milioane litri de benzină şi au fost plastic cu un diametru de 2.5 m
frunte cu L. Brejnev şi A. Kosîghin distruse mai multe puncte întărite şi o capacitate de 7 m.c. putînd
şi delegaţia de partid şi guvernamen ale trupelor saigoneze. Circa 100 de NEW YORK 10 (Agerpres). — Pro află S.U.A. în conflictul vietnamez. zi a reuniunii şefilor de state. în lelor Unite în treburile interne ale' fi folosită în situaţii dintre cele
tală a R. P. Polone, condusă de W. soldaţi saigone/.i au trecut de partea iectată pentru sfirşitul acestui an, Ziarul „New York Times1' subliniază cercurile apropiate Consiliului OS.A. ţărilor din America Latină. Situaţia mai diferite : adăpost alpin, barcă
Gomulka şi J. Cyrankiewicz. forţelor patriotice. reuniunea şefilor de state membre însă câ principalul motiv al amînă- sc apreciază că este îndoielnic fap economică grea a Amcrieii Laline, de • salvare, adăpost, etc. Modelul
.Luni, C.C. al P.C.U.S. şî guvernul ale Organizaţiei Statelor Americane rii consfătuirii l-au constituit „diver tul da întrunirea sâ aibă loc chiar şi dependenţa ei de capitalul american, experimenta' a fost realizat din
sovietic au oferit la Kremlin .un prînz ir (O.S.A.) a fost definitiv amînală genţele politice serioase dintre unele în aprilie sau mai anul viitor. A- condiţiile discriminatorii puse de fibră de sticlă avînd interiorul fă
în cinstea delegaţiei de partid şi gu HANOI 10 (Agerpres). — pentru primăvara anului viitor. Drept ţâri lalino-amerieane cu privire la ceste îndoieli sini puse de aceleaşi S.U.A. ţârilor latino-americane în cut din material izolant. In el pot
vernamentale a R. P. Polone. Agenţia V.N.A anunţă că, la 9 oc una din principalele cauze ale acestei problemele care urmează sâ fie dis cercuri în legătură cu divergenţele e* domeniul comercial, iată principale încăpea zece persoane şezînd sau
hotăriri, luată de Consfătuirea mi cutate la această reuniune, precum xîslenle între S.U.A. şi ţările latino- le probleme care, după părerea re
niştrilor afacerilor externe ai ţâri şi la locul întrunirii şefilor dc slaie* americane în ceea ce priveşte prin prezentanţilor lalino-americani, ar patru culcate şi are numai o greu
lor membre ale O.S.A., caic s-a des Ultimele întruniri ale Consiliului cipalele probleme care vor trebui sâ trebui incluse pe ordinea de 2i a tate de 350 kg. O calitate aparte
făşurat cu uşile închise, a fost in O.S.A., precum si consfătuirea dc figureze pe ordinea de zi a reuniu este aceea de a rezista unor pre
Congresul Partidului Baas din Siria vocată apropiata vizită a preşedinte două zile a miniştrilor afacerilor ex nii. Principala neînţelegere este de reuniunii şefilor de state. Aceste di
lui Johnson, în capitalele unor ţâri terne ai ţârilor membre ale OS.A, terminată de opoziţia unor state la vergenţe au determinat, de aseme siuni puternice, precum şi de a
nea. ca şi reuniunea miniştrilor de
DAMASC 10 (Agerpres). — Cel tării de noi membri. S-a cerul, de a- ale Asiei de sud-esl, participarea a- desfăşurată la New York, au demon tino-americane fală de proiectul externe ai ţârilor latino-americane. izola interiorul faţă de tempera
de-al’ III-lea Congres regional al semenea, construirea barajului de cesluia la conferinţa de la Manila, S.U.A. de creare a aşa-numiteloi care urma sâ fie consacrată adoptă turi externe joase (—20° C).
Partidului Baas din Siria, reunit în pe Eufrat, dezvoltarea exploatării precum şi situaţia critică în care se strai. după cum relevă observatorii, „forţe interamericane dc pace per rii unor amendamente la Carta IN FOTOGRAFIE: Mingea-adă-
tre 20 şi 30 septembrie la Damasc, a petrolului sirian, recuperarea rede- imposibilitatea de a se ajunge la un manente". care prin punerea lui în O.S.A., sâ nu mai aibă loc in luna post experimentală pe apele gol»
aprobat o serie de recomandări pri venţelor ce nu au fost plătite Siriei acord în ceea ce priveşte ordinea de aplicare ar legifera intervenţia Sta-
vind poziţia partidului în problemele de „Iraq Petroleum Company" şi ac Scopul complotului august cum fusese proiectată. fului Rotholma.
de politică internă şi externă. celerarea dezvoltării economice a ţâ
Congresul a apreciat câ trebuie să rii Congresul a aprobat concluziile ra îndreptat împotriva
fie judecaţi autorii încercării de lovi
tură de stat din 8 septembrie a.c. şi portului privind cooperarea cu sta £ HAVANA oane de columbicni se hrănesc insuficient. Go altoi cauze în 1965 au fost distruse 273 de vase
pedepsiţi cu severitate. tele socialiste şi cu forţele de stînga, Siriei La Havana s-au încheiat tratativele dintre de mez a subliniat câ această situaţie se daloreşle cu un tonaj, total de 739 000 tone. In 1964. au
Intr-o recomandare, Congresul a a- precum şi in legătură cu eforturile legaţiile economice guvernamentale ale Republi unei nejuslr împărţiri a pâminturilor ţârii, îm fost pierdute 246 de vase cu un tonaj total de
tras atenţia asupra necesităţii lărgi conducerii naţionale a partidului CAIRO 10 — Corespondentul A- cii Cuba şi R D. Vietnam, care s-au desfăşurat, părţire care lipseşte- pc ţărani de pâmînt şi de 558.000 tone.
rii bazei populare a partidului prin Baas spre o apropiere cu forţele pro gerpres, Constantin Oprică, transmi intre 1 şi 5 octombrie în capitala Cubei In co termină. Lolodatâ, o continuă descreştere a pro
sporirea eforturilor în vederea recru gresiste arabe te : municatul oficial cu privire la rezultatele acestor ducţiei agricole. # AMSTERDAM
Dezvăluirile făcute de colonelul si tratative se subliniază că au fost semnale o serie Mii de loeui'ori ai oraşului Amsterdam au par
rian Tallal Abou Asali în legătură cu de documente privind ajutorul economic al Cu £ ROMA ticipat la c, demonstraţie de protest împotriva
manevrele secrete îndreptate împo bei pentru Republica Democrată Vietnam. A fost. Intr-un documenl adoptai dc plenara Comite planurilor de transferare în Olanda a cartierului
triva Siriei sînt caracterizate de co de asemenea, semnat protocolul cu privire la tului Central. Partidul Socialisl llalian al Uni general al forţelor N A.T.O din Europa centrală
tidianul .Al Ahram" drept o lovitură schimburile comerciale dintre cele două ţâri pe tăţii Proletare a reînnoit apelul la luptă uni aflat sub comanda generalului vest-german von
morală dală planurilor colonialiste. anul 19C7 tară pentru a se pune capăt agresiunii Statelor Kiclmansogg. Demonstranţii au cerut ieşirea O-
Scopul complotului, demascat de A- Unite în Vietnam, pentru a face ca guvernul ita landei din N.A.T.O. şi încetarea războiului de
sali, era instalarea la Damasc a unui £ NEW YORK lian sâ sc disocieze de responsabilitatea asumată agresiune al Statelor Unite in Vietnam
guvern care sâ fie subordonat Ara- Surse diplomatice de la O.N.U. au anunţat câ dc Statele Unite, pentru ieşirea Italiei din
biei Sâudile şi Iordaniei şi care sâ lordul Caradon (Marca Brilanie), care îndepli N A T O . # RIO DE JANEIRO
pregătească calea instalării unei mo neşte funcţia dc preşedinte al Consiliului de Se Potrivit datelor publicate de Institutul Vargas,
narhii haşemisle în Siria. După des curitate în cursul aceslei luni. a propus membri £ KUWEIT costul vieţii în Brazilia a crescut in ultimele 9
coperirea lui, la Damasc\a fost anun lor acestui organism sâ se întrunească la 27 oc In comunicaiul comun dai publicităţii la în luni cu 35,9 la sulă. Au sporit îndeosebi chiriile
ţată închiderea frontierelor pentru a- tombrie pentru a prelungi mandatul secretarului cheierea vîzitPi împăratului Etiopiei Haile Se- (cu 65 2 la sula) şi tarifele pentru serviciile co
genţii şî contrabandiştii de arme a- genera) al ONU., U Thanl. pînă la sfîrşiiul ce lassie. în Kuweit .sc reafirmă fidelitatea faţă dc munale (cu 46,8 la sulă*).
(laţi în slujba serviciilor de spionaj lei de-a 21-n sesiuni a Adunării Generale, pre princjpiuj respectării în relaţiile dintre slute a # I
anglo-americane. văzută pentru data de 20 decembrie! suveranităţii, integrităţii teritoriale si neameste £ NICE
Cotidianul sirian „Al Sawra" scria cului în trebuile interne. Todor Jivkov. preşedinlele Consiliului dc Mi-
câ frontiera siriană este deschisă £ LONDRA nişlri al R P .Bulgaria, a plecai luni dimineaţa
oricărui arab, dar ea este închisă Surse informate din Londra aii relevat <tî • PARIS Intr-o vizită oficială în Franţa, sosind pc aero
pentru agenţii conspiraţiei. Ziarul S.U.A au cerut guvernului britanic sâ le pună Primul ministru al Laosului. Suvanna Fuma a portul dm iocalifaiea Nice. El a fost înlîmpinat
anunţă, totodată, că la sediul condu la dispoziţie în Anglia terenuri pentru depozita sosit luni la Paris intr-o vizită oficială. Inlr-o de Pietre Dumas; ministrul turismului al Fran
cerii siriene a partidului Baas din rea materialului militar care ya fi retras din declaraţie făcută ziariştilor, primul ministru lao ţei, şi dc numeroase personalităţi,
Damasc a avut loc o reuniune cu Franţa. Un purtător de cuvm.t al Ministerului ţian a arătat că va avea întrevederi cu repre
participarea comandantului şef al britanic al Apărării a refuzat' insă sâ precizeze zentanţi ai guvernului francez, cu caic vn „dez £ SANTIAGO DM CHILII
gărzii naţionale, conducători ai parti dacă va fi transferat şi armament nuclear. bate numeroase şi importante probleme". Duminică au început in apele teritoriale ale
dului Baas şi reprezentanţii Federa statului Chile manevrele maritime militare, de
ţiei sindicale muncitoreşti. Cotidia £ BOGOTA £ LONDRA numite „Unitas-VIf" La manevre participă nave
nul precizează că in cursul reuniu Preşedintele Comitetului pentru alimentaţie La Londra a fost dat publicităţii un raport In militare ale S.U.A. şi Chile.
nii a fost analizată posibilitatea în din Columbia, Juan Antonio Gomez, a declarat care se arată câ flota comercială a lumii a pier
R. D. GERMANA. — Construcţii noi pe vechea şi cunoscuta arteră tăririi gărzii naţionale şi a m iliţiilor câ aproximativ 100 de copii mor zilnic în această dui. în anul liceul, mai multe nave decît in alţi Manevre asemănătoare au avut loc recent în
berlincză Unter den Linden. muncitoreşti şi ţărăneşti. ţară datorită subnutriţiei. El a arătat câ 7 m ili ani de pace. Astfel, datorită naufragiilor şi a apele teriloriale ale Perului, Braziliei şi în ba
zinul Mării Caraibilor.
Redacţia şi administraţia ziarului str Dr. Petru Gro/a nr. 35, telefon 12 75, 15 85, 12 11 Taxa plătită in numerar conform aprobării Direcţiei Generale P T T R - nr. 263 328 din 6 noiembrie 1949, - Tiparul Întreprinderea poligrafică Hunedoara-Deva. 40 061