Page 41 - Drumul_socialismului_1966_10

Convorbiri Intre delegaţia Declaraţiile lui
■fio PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIŢ1-VA 1

Shojiro Kawashima
Partidului Comunist Român şi delegaţia
la încheierea vizitei
Partidului Comunist din Finlanda în tara noastră

înainte de a părăsi Capitala,
In cursul zilei de marţi au conti­ Marţii Malmberg, membru al Birou­ dl. Shojiro Kawashima, s-a în-
nuat convorbirile între delegaţia lui Politic, secretar al C.C al P.C. tîlnit cu reprezentanţi ai presei
Partidului Comunist Român, condu­ din Finlanda, Romberg Mikael, şi Radioteleviziunii române.
să de tovarăşul Nicolae Ceauşescu. membru al C.C al P.C. din Fin­ Râspunzind întrebărilor ziariş­
secretar general al C C. al P.C R, şi landa. redactor-şef al ziarului tilor, d-sa a arătat că a venit în
delegaţia Partidului Comunist din „Folklidningen", Eerola Santeri, se­ România animat de dorinţa de a
Finlanda, condusă de tovarăşul Aar- cretar al Comitetului regional Lah- dezvolta relaţiile de colaborare
ne Saannen. preşedintele P.C. din li al P.C. din Finlanda, Sisko Kiuru, dmtre cele două ţări. Din ferici­
Finlanda. activistă la Secţia de informaţii a re — a subliniat oaspetele — in­
La convorbiri au participat: din C C. al P.C. din Finlanda. tre Japonia şi România nu exis­
ANUL X V III. NR. 3664 MIERCURI 12 OCTOMBRIE 1960 4 PAGINI - 25 BANI partea C C. al P C R tovarăşii Leon- Cele două delegaţii au stabilit să tă probleme litigioase. Volumul
te Râutu, membru al Comitetului E- dea publicităţii un comunicat în le­ schimburilor comerciale dintre
xecutiv. secretar al C C. al P.C R., gătură cu vizita delegaţiei Partidului cele două ţări a crescut conti­
Mihai Dalea, secretar al C.C. al Comunist din Finlanda in Republi­ nuu, România ocupînd din acest
P C R , Ghizela Vass, şef de secţie, şi
In to ate raioanele Constantin Vasiliu. adjunct de şef de ca Socialistă România. punct de vedere unul din pri­
Convorbirile s-au desfăşurat intr-o
mele locuri în cadrul relaţiilor
secţie la C C. al P.C.R., din partea atmosferă tovărăşească de caldă prie­ economice pe care Japonia le are
C.C. al P. C. din Finlanda tovarăşii tenie.
cu ţările Europei răsăritene. Da-
, că valoarea acestor schimburi s-a
F T n r n w n M n r
RECOLTĂRILE SI iNSÂMÎNTĂRILE I M » - M P ridicat în anul 1965 la 34-35 m i­
lioane dolari, sperăm ca în ur­
_______________________________________________ f ___________________________________ f IR i P P 1P P ** P P " V Tovarăşul Gus Hali mători; ani ele să se cifreze la
• i n i i p - * i i ■ ' « p 100 milioane de dolari.
Oaspetele japonez a scos în e-
■ ' a C t e * , ! videnţâ necesitatea unei mai
SĂ FIE GRĂBITE ! renului Rezultate bune s-au obţinut sww i * r a părăsit Capitala profunde sondări a pieţelor celor
la cooperativa agricolă din Bâieşti
două ţări, pentru a se asigura o
unde lucrarea amintită s-a executat
pe mai bine de 85 la sută din supra­ balanţă echilibrată de schim­
feţele ocupate cu această cultură ■ M •H |H ~ m m * m Marţi dimineaţa a părăsit Capitala Ceauşescu, secretar general al Comi­ buri. Pentru moment — a subli­
îngrăşămintelor şi însilozarea po­ De asemenea, la Sălaşul de Jos din tovarăşul Gus Hali, secretar general tetului Central al Partidului Comu­ niat dl. Kawashima — nu avem
De ce decalaje atît rumbului sînt tot lucrări importante. cele 114 hectare cu porumb coopera­ al Partidului Comunist din S.U.A., nist Român, Alexandru Bîrlâdeanu, încheiat un tratat de comerţ şi
navigaţie, dar această problemă
Dar, acum se pune problema acce­ torii au recoltat mai bine de 90 hec­ care la invitaţia Comitetului Central membru al Comitetului Executiv, al a fost discutată în mod pozitiv
de mari fată de lerării însămînţărilor. Se invocă mo­ tare. In cele două unităţi organizaţii­ al Partidului Comunist Român a fă­ Prezidiului Permanent al CC. al în timpul întrevederilor avute la
le de partid au sprijinit consiliile de
tive din partea conducerii cooperati­
cut o vizită în ţara noastră.
PCR , Mihai Dalea, secretar al C.C.
vei că din cauza secetei terenul nu conducere in organizarea muncii. Au Tovarăşul Gus Hali a fost însoţit al P.C R, Constantin Vasiliu, adjunct Bucureşti.
Referindu-se la unele probleme
grafice ? se poale pregăti. Este şi acesta un fost luate măsuri eficiente pentru e- de doi membri ai conducerii Parti­ de şef de secţie la C.C al P.C.R:, de actuale ale Japoniei, dl. Kawashi­
liberarea grabnică a terenului. Ast­
impediment, dar. ţinînd seama de
faptul că perioada optimă de însâ- fel, după ce tulpinile de porumb se dului Comunist din S.U.A activişti do partid. ma a amintit eforturile pe care
Cu loole că au mai rămas puţine mînţare este pe sfîrşite, trebuie gă­ taie, se strîng în grămezi şi se scot La aeroportul Bâneasa, oaspeţii au poporul japonez le depune în
zile pînă la terminarea epocii op­ site grabnic cele mai bune soluţii. de pe tarla apoi se face depânuşa- fost conduşi de tovarăşii Nicolae (Agerpres) continuare pentru reconstrucţia
time de insâinînţare a griului, or­ In ultimele zile s-a trecut la re­ rea ştiuleţilor Procedîndu-se astfel, ţării, care a avut m ult de suferit
zului şi secarei, in unele cooperati­ coltatul porumbului pe 45 de hecta­ se creează un front larg de lucru la de pe urma celui de-al doilea
ve agricole din raionul Orăştie mai re în tarlaua „Faţa lungă". Aici însă pregătirea terenului. Drept rezultat, război mondial.
trebuie însâmînţate importante su­ trebuie grăbită recoltarea şi mai ales unităţile amintite sînt avansate cu Plecarea delegaţiei P.C. din Norvegia In încheiere, vicepreşedintele
prafeţe cu aceste culturi Bunăoară, eliberarea terenului întrucît pe a- insămîntârile. Partidului Liberal Democrat din
1 a Spini, pină la 10 octombrie din ceastâ suprafaţă urmează să fie în- Spre deosebire, la cooperativa a- Japonia a declarat câ a rămas
cele 135 hectare prevăzute, coopera­ sâmînţat griul De aceea, este nece­ gricolă din Unirea deşi în multe tar­ « *.■ i f i i Marţi dimineaţa a părăsit Capita­ Din delegaţie au făcut parte tova­ profund mişcat de primirea foar­
torii au insâmînţat doar 40 de hec­ sar ca toate mijloacele de transport lale porumbul a ajuns la maturitate, la delegaţia Pai tiduluî Comunist din răşii Just Lippe, membru al Birou­ te călduroasă făcută în România,
tare cu grîu şi secară Pe baza gra­ să-fie angrenate la această lucrare. din cele 270 hectare ocupate cu a- Norvegia, condusă de tovarăşul Rei- lui Politic, secretar al Comitetului de convorbirile avute cu secreta­
ficului întocmit, în unitate trebu­ Consiliul de conducere al cooperati­ ceastâ cultură au fost recoltate abia dar Larsen, preşedintele Partidului Central al Partidului Comunist din rul general al C.C. al P.C.R.,
iau însâmînţate pînă azi 115 hectare. vei să manifeste mai multă gri jă în 20. Eliberarea terenului se face ane­ Comunist din Norvegia, care, la in­ Norvegia, şi Birger Bakken, membru Nicolae Ceauşescu, cu preşedin­
Rezultă deci un decalaj destul de a- ce priveşte organizarea muncii. Ţi­ voios. Aici, slaba organizare a aces­ vitaţia Comitetului Central al Parti­ al Comitetului Central al Partidului tele Consiliului de Miniştri, Ion
preciabil, faţă de ceea ce înşişi coo­ nînd seamă de faptul că au mai ră­ tei acţiuni se reflectă în faptul că au dului Comunist Român, a făcut o vi­ Comunist din Norvegia. Gheorghe Maurer, şi prim-viee-
peratorii de aici au stabilit. mas puţine zile pină cind însămin- mai rămas să fie însâmînţate a- JSţvij zită în ţara noastră. La aeroportul Bâneasa delegaţia a preşedintele Alexandru Birlâdea-
In ritm necorespunzător se mun­ ţările trebuie să fie terminale se im­ proape 140 de hectare cu grîu şi se­ ţlţljll fost salutată de tovarăşii Nicolae nu.
ceşte la însâmînţâri şi la cooperati­ pun măsuri operative astfel îneît cară. Situaţii similare se întîlnesc şl Ceauşescu, secretar general al Co­ Rcferîndu-se Ia vizitele făcute
vele agricole din Foit şi Blandiana. tractoarele ce deservesc această uni­ la cooperativele agricole din Toteşti mitetului Central al Partidului Co­ în ţară oaspetele a remarcat pro­
Spre exemplu, la Foit din cele 185 tate să lucreze din plin la pregătirea şi Vîlcelele unde strînsul recoltei de ■ a i munist Român, Manea Mânescu, gresul înregistrat în dezvoltarea
etroşaniul a crescut ver­
de hectare prevăzute pentru grîu şi terenului şi insâmînţări. porumb s-a făcut doar pe cîte 25 de P tiginos în anii noştri. O- membru supleant al Comitetului E- industrială a României. Aveţi —
secară s-au însămînţat abia 75, cu hectare. Şi In aceste unităţi elibera­ xecutiv, secretar al C.C. al P.C.R, a spus el — resurse naturale
toate că în grafic, pînă la dala de 12 rea terenului se desfăşoară cu înceti­ raşul in care se concentrează Mihai Dalea. secretar al C.C al foarte bogate, aveţi un popor
octombrie, erau prevăzute 135 hec­ neală. Avînd în vedere că peste eî- j| M ţ - 1 pulsaţia celui mai mate bazin P.CR., Andrei Ştefan, prim-adjunct foarte harnic, şi de aici un viitor
tare. Cum justifică tovarăşii din con- Atenţie sporită carbonifer al ţârii a cîştigat de şef de secţie la C C. al P.C.R., de
r" Iul de conducere acest lucru? Si­ teva zile însămîriţalul cerealelor pă- s ^ dimensiuni noi în loate latu­ activişti de partid. prosper. Toate acestea fac ca re­
laţiile de colaborare dintre ţări­
tuaţii de acest fel se mai înlilnesc ioase de toamnă trebuie terminat, rile vieţii sale.
în multe unităţi fapt pentru care la eliberării terenului conducerile cooperativelor amintite Preocupările oamenilor s-au (Agerpres) le noastre să devină tot mai utile
însâmînţâri, pe regiune, s-a creat un să manifeste mai multă grijă la eli­ schimbat structural, s-au dez­ în interesul României şi Japoniei.
(Agerpres).
decalaj de peste 6.000 de hectare faţa K ~ H H > » voltat şi se dezvoltă continuu
de graficul stabilit. Acest lucru im ­ In raionul Haţeg cooperatorii au berarea terenului de culturile tîrzii în complexilale şi profunzime.
pune mai multă preocupare din par­ trecut din plin la recoltatul porum­ pentru a crea front larg de lucru In acest context de preocupări,
tea lucrătorilor de pe ogoare pentru bului şi respectiv la eliberarea te­ tractoarelor şi maşinilor de semănat. Frumuseţi arhitecturale aspiraţia spre cultură deţine Vicepreşedintele Partidului Liberal Democrat
grăbirea însămînţârilor. unul din cele mai importante
locuri, fiind sprijinită şi sti­
mulată continuu de partidul şi din Japonia a părăsit Ducureştiul
statul nostru. Să amintim nu­
Cînd mijloacele Lft C.S. mai faptul că, de curînd, a * Marţi dimineaţa a părăsit Capitala Alexandru Bîrlâdeanu. prîm-vicepre-
fost dată în folosinţă o moder­
Democrat din Japonia. Shojiro Ka­
mecanice HUNEDOARA APROVIZIONAREA CU CALCAR nă casă de cultură, la a cărei vicepreşedintele Partidului Liberal şedinte al Consiliului de Miniştri,
Gheorghe Cioară, ministrul comerţu­
construcţie s-au investit sume
washima, trimis special al primului
de ordinul milioanelor, edifi­ ministru al Japoniei, care a făcut o lui exterior, Vasile Gliga. adjunct al
ministrului afacerilor externe, Vasile
sinf dispersate putem da seama, spre sfîrşitul lu­ ciu care oferă cel mai potrivit vizită oficială în_ţara noastră. Oas­ Răuţă, adjunct al ministrului comer­
nii septembrie ne-atr. deplasai la
cadru şi cele mai bune condi­
petele a fost însoţit de Daisuke A-
Lucrările din actuala campanie se CERINŢĂ STRINGENTA Crâciuneşti. ţii desfăşurării unei abundente lc»ta. Sensuke Fujieda, Seigo Haina- ţului exterior. C. Paraschivescu-Bâ-
lăceanu, deputat în Marea Adunare
activităţi cultural-artistice, pe
no — deputaţi în Camera Reprezen­
Naţională, de funcţionari superiori in
desfăşoară anevoios şi la cooperati­ Un argument măsura cerinţelor spirituale ale tanţilor. — de funcţionari superiori Ministerul Afacerilor Externe.
locuitorilor de astăzi dîn Pe­
va agricolă din Cristur. Aici, din cele troşani în Ministerul Afacerilor Străine al , Au fost de faţă ambasadorul Japo­
115 hectare prevăzute pentru cultu­ Pe la jumătatea lunii trecute s-a nu mai puteau face acelaşi lucru. t» foarte serios" Fără îndoială, pe parcursul Japoniei. niei la Bucureşti, Akira Shigemitsu,
ra griului şi 39 pentru orz s-au însâ- făcut simţită lipsa calcarului la Doza trebuia sporiţii pentru co­ împreună cu stalisticianul Tibe- La plecare, pe aeroportul Bâneasa, şi membri ai ambasadei.
mînţat doar 40 şi respectiv 20 hec­ C.S. Hunedoara. Aglomeratoriştii rectarea bazicitâţii in furnal. In riu Susan ‘am consultat registiHil oaspeţii japonezi au fost salutaţi de (Agerpres)
tare Această stare de lucruri se da- îl „cruţau" în şarjele de minereu felul acesta, s-a ajuns ca din si­ de producţie-: 'în trei trimestre‘‘S-a
loreşte în special dispersării forţelor aglomerat autofondant, dar le creş­ lozuri să se scoată ultimele canti­ înregistrat un minus faţă de pl'an
mecanice. Astfel. în ziua de 10 oc­ tea procentul de declasate (pen­ tăţi de calcar. Pentru care motiv? de peste . 100.000 de tone calcar., Să Şedinţa Comisiei centrale pentru
tombrie cele trei tractoare repartiza­ tru câ nu atingeau indicele de ba- vedem şi de unde provine lipsa lui.
te să lucreze aici au fost întrebuin­ zicitate prescris). Combinatul dispune doar de 2 ani — Nu avem mijloace de trans­
ţate la transportul gunoiului de Dar, dacă Ia aglomerare calca­ de o carieră proprie pentru o ase­ port suficiente, 'ne-a spus' şeful u- sprijinirea acţiunii de economisire
grajd şi la insilozări, iar unul a fost rul putea fl economisit, furnaliştii menea materie primă. Ca să ne nităţii, ing.; Victor- Lăslâu. In. tri­
defect. Este adevărat că transportul
mestrul I am depăşit planul de Luni dupâ-amîazâ a avut loc la respunzătoare a anului trecut. Iu n
producţie cu 1,4 lâsut'â. In trimes­ Ministerul Finanţelor o şedinţă a Co­ celaşi timp, a sporit simţitor num
Inginerul Luca Frăţilă tic la co­ trele II şi III însă, cind sarcinile misiei centrale pentru sprijinirea ac­ rul depunătorilor atît la oraşe cit
operativa agricolă clin Dineul Mic, de plan au crescut, maşinile cu ţiunii de economisire. Cu acest pri­ la sate.
rtitm mai susţinut sească din unitate zile dc-a râului care transportam calcarul din ca­ lej, preşedintele Casei de Economii nul de măsuri privind organizarr
Comisia a discutat şî aprobat
i i
raionul Orăştie obişnuieşte să lip­
şi Consemnaţiuni, Mircea Popovici.
rieră la staţia de concasare au în­
lâsînd ca lucrările din campania ceput să „cadă". a prezentat rezultatele obţinute in ul­ şi desfăşurarea între 24 şi 30 no
dc toamnă să se desfăşoare la Capacitatea de transport a par­ a oraşului tima perioadă în acţiunea de econo­ brie a „Sâptâmmii economiei",
la culesul porumbului voia întîmplârii. cului de maşini n-a fost deci uti­ misire a banilor la C EC. acest prilej, Ion Tulpan, adjunct i
Ca urmare a creşterii continue a
lizată în întregime (doar in pro­
ministrului finanţelor, a scos în ev,
porţie de 28 la sută). Din această veniturilor băneşti ale populaţiei, în clentâ principalele sarcini de vlitr
cauză nu s-a putut realiza nici primele nouă luni ale anului a fost în domeniul dezvoltării acţiunii d
Organizînd bine munca, membrii strînsul recoltei de porumb s-a fă­ jumătate din tonajul zilnic pla­ anilor s-au obţinut realizări depusă spre păstrare la C.E.C o su­ economisire, şi a îmbunătăţirii di*sei
cooperatori din unităţile situate pe cut pe 295 de hectare, la Orăştie a- nificat pe cursă. însemnate în desfăşurarea ac­ mă de bani ce depăşeşte cu 548 mi­ v ilii populaţiei.
tivităţilor culturale în oraşul
raza oraşului regional Deva au reu­ ceastă lucrare s-a realizat doar pe De ce această situaţie? Fiindcă Petroşani. S-au ridicat forma­ lioane lei pe aceea din perioada co­ (Agerpres)
şit să recolteze porumbul de pe 162 hectare, iar în raionul Brad re­ maşinile stau pe butuci din cauza ţii de o reală valoare, partici­
42,1 la sută din suprafeţele ocupate coltatul porumbului s-a făcut pe o lipsei de camere, iar pentru ^ele pante la concursuri republica­
cu această plantă. Aici au fost lua­ suprafaţă de numai 43 de hectare. s-au plătit pînă acum peste 700.000 ne, au fost organizate acţiuni
te măsuri ca paralel cu culesul ştiu- Datorită acestor ritmuri scăzute de lei amortismente. cu o largă participare de pu­
leţilor să se facă tăiatul cocenilor lucru, viteza zilnică planificată la De luni de zile în rapoartele blic, care au îmbogăţit nivelul
şi eliberarea terenurilor astfel in­ nivel de regiune nu a fost reali­ sâptămînale de producţie ale ca­ de cultură al minerilor Văii
cit să se poată trece la executarea zată. rierei de la Crâciuneşti înaintate Jiului.
pregătirii terenului pentru însâmîn- Timpul este foarte bun pentru conducerii C.S.H. s-a specificat Acum sînt create premise şi
ţâri. executarea recoltării porumbului. De lipsa mijloacelor de transport. Şi mai mari pentru o intensifica­
tot de atîta timp conducerea com
Acelaşi ritm de lucru se intîlneş- aceea, organele şi organizaţiile de binatului a trimis adrese la minis­ re simţitoare a mişcării cultu-
te şi în raioanele Ilia, Alba şi partid din toate cooperativele agri­ ter, prin care sesiza acelaşi lucru ral-arlistice. Sînt folosite ele
Sebeş. Spre deosebire, la Orăştie şi cole au datoria de a antrena for­ lipsa camerelor la maşini. Intîr- pe deplin ? Satisface viaţa cul­
Brad, realizările înregistrate la a- ţele şi mijloacele de transport e- zierea prim irii lor din import s-a turală a oraşului cerinţele oa­
ceastă lucrare nu reflectă posibili­ xistente in unităţi la o "muncă sus­ transformat treptat într-un argu menilor ?
tăţile de care dispun cooperativele ţinută astfel incit ritmul de recol­ ment „foarte serios" cu care con­ Pentru a da răspuns acestor
agricole. Faptul câ în raionul Orâş- tare să fie grăbit. ducerea C.S.H. justifică situaţia de întrebări, redacţia ziarului
tie porumbul s-a recoltat de pe mai Situaţia slrîngerii recoltei dc po­ la Crâciuneşti. nostru a întreprins o anchetă
puţin de 29 la sută din suprafeţele rumb în cooperativele agricole In Faptele întîlnite, discuţiile pur­
cultivate, demonstrează că munca tate cu organizatorii vieţii cul­
nu a fost temeinic organizată. Uni­ data dc 11 octombrie a.c. se pre­ Specificaţie turale şi cu alţi cetăţeni, vin
tăţile din raionul Orăştie dispun de zintă astfel : să confirme felul în care sînt
aceleaşi condiţii climatice ca şi cele Deva 42,i rd despre calitate sprijinite şi stimulate aspira­
din raionul Alba. Nu poate fi deci Ilia 36,5% ţia spre cultură, cerinţele spi­
vorba de faptul câ porumbul nu ar Alba 34,4% In proiectul exploatării gâ rituale ale locuitorilor de aici.
fi copt. De ce atunci aceste deca­ Sebeş 33,9% sim următoarea specificaţie : cal LUCIA LICIU
carul de Crâciuneşti are un con
laje ? Haţeg 32,1 •, — Alo. C.A.P. Dineul Mic? Ve­ ţinut de carbonat dc calciu (ele TIBERIU ISTRATE
Vitezele de lucru înregistrate la Hunedoara 30.2% de//. dacă mu caută cineva sini... I. CIOBANU
pe teren.
recoltări în cursul zilei dc ieri sînt Orăştie 28.8% /Continuare In pag. a 2-aJ
diferite. In timp ce in raionul Alba Brad 10,0% Desen dc V. MIHAlLESCU (Continuare în pag a 3-a)
Pe obrajii trandafi­
Jm vizită ia a lîlamâ ttainâ sbîrcitură, i-a apărut
rii încă, fără nici o
o umbră
de regret.
Veselia şi buna dispo­
ziţie i-au luat însă
locul de îndată. După
ln gara Subcelale, — Brctcanu Oprea* — D-apoi cum? Nî- — Nu ţîncil ăştia am şî patru nepoţi. partidului care vine propriile-i mărturi­
un şir dc casc ale ce- na. cuşor e în clasa a E vorba de Cecilia şi- — Şi cum vă des­ şi mai mult în spri­ siri, neconsemnate
fereului adăpostesc în — Solul dv unde doua. iar Tiberiu a Cornel Fetiţa e-n cla­ curcaţi cu o familie jinul familiilor cu co­ aici, tristeţea nu a
ele citcva familii. Ve­ este? trecut intr-a eineea sa a opta, iar băiatul, pii mulţi. Ne bucu­
nind de pe peronul — La pescuit. De a- — Mai aveţi şi alţi elev la şcoala profe­ aşa numeroasă? răm de ea. Am auzit poposit niciodată pen­
staţiei, nc oprim la nul trecut e pen­ moştenitori? sională de mecanici — Destul de bine. câ se vor interzice şi tru o lungă durată în
prima. O curte îngri­ sionai A lucrat ca — Am, să-mi trăias­ de locomotivă Diesel. Cei mari s-au califi­ avorturile. Să ştiţi câ această familie. Iar
jită, o grădiniţa . cu fochist de locomotivă. că Doisprezece ' sînt cu cat în meserii bune, bine a gîndit cine a micile necazuri Ine­
flori, cu zarzavaturi, Acum îşi petrece tim­ Scoate apoi eîte- toţii. Acum i-aţi ni­ au deja rosturile lor. gîndit aşa. Uîtaţi-vă rente au fost totdeau­
etalează cartea de vi­ pul cum îi place. Dar va fotografii Pan- merit acasă numai pe Burlacii îşi aduc şi ei la mine. N-am fost na spulberate de ma­
zită a unui gospodar poftiţi, poftiţi la noi. telie, ccl mai ma­ ăştia doi. Să veniţi o contribuţia la bugetul bolnavă niciodată, cu
grijuliu Ii urmăm îndem­ re, e lăcătuş de dată cînd se adună familiei. Cît despre toate câ am născut 12 rile bucurii ce au
Sintem inlimpinali nul. Aceeaşi mină de revizie. Maria e a „toată echipa de fot­ şcolari, nu ne facem copii. umplut zi de zi via­
cu
bal,
rezerve cu
— Te superi nană
de o femeie ce nu gospodină şi-a pua doua ca vîrstă. E că­ griji. Statul ne dă Opreană dacă te în­ ţa acestei femei, ale
pare să fi depăşit de amprenta şi în inte­ sătorită. Are şi ea un tot", cum zice bârba- lunar alocaţie băneas­ cărei strădanii au fost
mult 40 dc primăveri. riorul casei băiat. Ion, Ştefan, Pe­ tu-meu Nici nu vă că, manualele sînt treb cîţi ani ai? încununate de acor­
Fizicul sănătos, părul — Sînt copiii dum­ tre, Stelică, Teodor şi puteţi închipui ce bu­ gratuite, taxe nu tre­ — De ce să mă su­
negru, fără nici un fir neavoastră? — o în­ Gheorghe sînt toţi ce­ curie simţim cind ne buie să plătim, aşa păr? N-am de ce să darea titlului de Ma­
argintiu în el, con­ trebăm noi arătînd ferişti. ca şi taică-său. câ... mă Eroină. Tinărul Constantin Ciur de la Atelierele Centrale Crîşcior îşi depă-
firmă presupunerile Alţi doi sînt şcolari. întîlnim, la unele Soţul îmi spunea ascund cei 51 de ani şcşle norma în medie, lună dc lună, cu 20-26 la sută. Pentru munca sa
spre cei doi şcolari
noastre? sosiţi cu puţin înain­ — Cine, Tiberiu şi sărbători, toţi 18. Am că s-a publicat in Eheî, de ce nu mai conştiincioasă el este stimat dc întregul colectiv.
— Cum vă numiţi? tea noastră. Ionel? uitat să vă spun că ziar o hotărîre a sînt eu o dată tînâră? A. DAVID IN FOTOGRAFIE: Constantin Ciur la locul său dc muncă.