Page 42 - Drumul_socialismului_1966_10
P. 42
PAGINA .4 2-A
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. I
g~ ..t-k sagB gggwraiRaBoss a TOre^gisEgg agygBggttgiosgrrogMgg&gga
VIATA CULTURALĂ A Grija şi operativitate
— Tot despre tineri aş vrea sâ în rezolvarea scrisorilor
vorbesc şi eu — ne mărturiseşte ar
tista emerită Ana Colda. După fie
care spectacol, cabinele actorilor sînt
invadate de tineri dornici sâ pri
mească autografe. Aceasta însă nu uamenHer muncii
înseamnă adevărata cultură teatra
lă. Noi ne-am manifestat deseori Zilnic, pe adresa Comitetului oră
dorinţa de a organiza cu tinerii dis şenesc Hunedoara al P.C R şi a ce Marea majoritate a scrisorilor pri
cuţii amănunţite pe marginea unei lorlalte organe de partid şi de stat mite la comitetul orăşenesc de partid
au fost examinate şi rezolvate cu
piese. La matineele organizate pen din cadrul oraşului regional, sosesc
tru tineret ar fi indicate expuneri scrisori, prin care oamenii muncii se grijă.
anterioare care să pregătească pe Traducînd în viaţă hotârîrile ple
(Urmare din pag. 1). mai mici, mereu aceleaşi (recenzii, tînărul spectator. Asemenea acţiuni referă la cele mai felurite probleme narei C.C. al P C R. din 12-13 aprilie
de Interes general, obştesc şi perso
prezentări de cărţi) ţinute la locul se organizează foarte rar, dragostea nal. a.c. o mare atenţie se acordă, în ul
Tovarăşul Cornel Hogman, secre de muncă. pentru teatru a tineretului ne/îind timul timp. organizării şl desfăşură
tarul comitetului pentru cultură şi In privinţa bibliotecii, tov. cultivată şi orientată. Multe din scrisorile primite de că rii programului de audienţă. De 4 ort
artă ne precizează că pe linia comi Simion Pirîianp, vicepreşedinte al Noi. actorii, ne aflăm des fn m ij tre comitetul orăşenesc de partid din pe sâptâmînă, secretarii comitetului
tetului, în Petroşani, ne ,'îngâ în comitetului executiv al sfatului’ locul artiştilor amatori. Un fapt partea cetăţenilor, conţin propuneri orăşenesa de partid primesc şi rezol
pentru înlăturarea unor
deficienţe
drumarea unor instituţii ca teatrul popular orăşenesc, remarca : care nu trebuie trecut cu vederea privind îndeplinirea planului de pro vă cu operativitate în orele de au
de stat, şcoala populară de artă, — Aşa cum funcţionează acolo, este crearea unei atmosfere mai fa ducţie, îmbunătăţirea calităţii pro dienţă, propunerile, cererile şi sesiză
muzeul, biblioteca orăşenească, se e numai ca să zicem că avem o bi vorabile în jurul unor tineri talen duselor. aprovizionarea cu materii rile oamenilor muncii. Dacă la comi
organizează acţiuni de populariza bliotecă raională. Volumele sînt ex taţi. Faptul că un cetăţean parti prime şi materiale a unor sectoare tetul orăşenesc de partid se mani
re a cunoştinţelor cultural-ştlinţi- trem de înghesuite, dîn care cauză cipă cu rezultate bune în activita ale Combinatului siderurgic, I. M. festă grija cuvenită faţă de rezolva
fice. Restul activităţilor sînt orga deservirea se face destul de greu. tea artistică de amatori, nu trebuie Hunedoara. Uzina „Victoria" Câlan. rea scrisorilor şi primirea oamenilor
nizate de casa de cultură, care ac Chiar dacă se raportează unele ac ignorat la locul de muncă, ci. dim Alte scrisori se referă la unele acte muncii în audienţă, nu acelaşi lucru
tivează sub îndrumarea consiliului ţiuni, în realitate sînt puţine şi lip potrivă, printr-o caldă apreciere <^in de indisciplină şi abuzuri sâvîrşite de se poate spune despre unele condu
local al Uniunii Generale a Sindi site de eficienţă. Decit să avem o partea organelor de conducere şi a câlre salariaţi din întreprinderi sau ceri administrative ale unor între
catelor. Aflăm că rolul comitetului bibliotecă numai de dragul de a o organizaţiilor de masă, artistul a- instituţii. Astfel, un grup de munci prinderi şi Instituţii. Chiar la scri
pentru cultură şi artă râmîne doar menţiona în darea de seamă, mai mator să devină un personaj îndră tori de la secţia I furnale a C S.H. sorile repartizate de către comitetul
cel de „colaborator". bine ar fi ca actuala bibliotecă oră git şi stimat. a sesizat faptul câ maistrul Andrei orăşenesc comitetelor de partid din
Activităţile care au rămas In sar şenească să sc unifice cu cea a sin Pe aceeaşi temă ne-a vorbit şi Raţ săvîrşea abateri de la disciplina combinatul siderurgic, I.CS.H. şi
cina acestuia nu sint în măsură dicatelor, creînrtu-se, astfel, o bi medicul Nicolae Scăiiâtolu, artist a- de producţie, cfectuînd. de cîteva ori, E. M. Ghelar, a fost depăşit termenul
să-şi creeze suficientă popularitate. bliotecă mare, aşa cum oraşul o mator. pontaje fictive, favorizîndu-şi în a- de rezolvare. La direcţiile adminis
In ultima vreme s-au organizat doar cere în momentul de faţă, Dispu- — Fără îndoială, succesul de pu cest chip, prietenii. Intr-o allâ scri trative de la I.CS.H. şi C.S.H., cî6
cîteva simpozioane, şi acestea cu o nînd de spaţiu suficient şi curmilînd blic este răsplata supremă a artis soare primită de la I.CS.H. se arăta şi la sfaturile populare orăşeneşti
prezentare modestă de public. cadrele existente in prezent Ia cele tului amator, dar pînâ la prezenta că la baze şi depozite Ioan Truţescu, din Hunedoara şl Călan nu se stă în
O carte de vizită monotonă oferă dcuâ unităţi, se' va putea realiza rea în spectacol, el parcurge o înde şeful serviciului, abuzînd de funcţia totdeauna de vorbă cu omul care a
şl biblioteca orăşenească, plasată organizarea ştiinţifică a bibliotecii, lungă etapă de pregătire. De multe sa, a permis efectuarea unui trans scris. Unii tovarăşi se grăbesc sâ dea
într-un local necorespunzâtor şi cu la nivelul cerinţelor actuale. ori, pe acest parcurs, nu este Intîm- port de la Hunedoara la Turda în răspunsuri formale sau tărăgănează
o activitate scăzută. In acest an nu O prezenţă mai intensă în viaţa pinat cu suficientă căldură, ba în scopuri personale cu un autocamion timp îndelungat rezolvarea proble
s-a prezentat nici o acţiune de masă culturală a oraşului manifestă Tea multe cazuri e tratat cu răceală şî al întreprinderii. melor ridicate. Aşa se face câ cetă
cu cartea, preferîndu-se activităţile trul de stat „Valea Jiului". indiferenţă. Poate, şi din acest motiv Cunoaşterea unor asemenea acte ţenii sînt nevoiţi să se adreseze comi
numărul de formaţii este în momen de indisciplină din cadrul unităţilor tetului orăşenesc de partid pentru
tul de fată redus şî recrutarea ta economice şi a instituţiilor a permis situaţii care se pot rezolva în între
lentelor sc desfăşoară anevoios. comitetului orăşenesc de partid sâ ia prinderea respectivă. Multe din cele
— Acum se depun eforturi pen măsuri operative de îndreptare a lu peste 1.700 scrisori şi din cererile
tru regruparea talentelor şi atrage crurilor. sâ întărească munca politi celor 1.320 de cetăţeni care au soli
rea de noi artişti amator:. Pînă cind că şi de educaţie în aceste sectoare citat audienţe la Comitetul orăşenesc
se va reuşi crearea formaţiilor mari. ale activităţii. Hunedoara al P.C.R., puteau fî rezol
nu trebuie să se stea pe loc, ci, cu Un număr însemnat din scrisorile vate de către tovarăşii din conduce
forţele existente, sâ se organizeze sosite la comitetul orăşenesc de rile întreprinderilor.
Ne adresăm tovarăşului Vasile crescut, ci, datorită slabei preocu activităţi frumoase, care sâ-i atragă partid, sînt trimise dc ţărani coo Nici în prezent la E M. Ghelar,
Haşeganu, directorul casei de cul pări pentru atragerea talentelor, a şi pe ceî ce se ţin încă deoparte — peratori. Este pozitiv faptul că în ul I C.S.H. şi I. F Hunedoara nu este
tură scăzut şi numărul artiştilor amatori este părerea tovarăşului procuror timul timp a scăzut numărul recla- o evidenţă clară, precisă, a cereri
- Lipsa unui spaţiu corespun- din formaţiile existente la vechiul şef David Maniu. Programele bine maţiilor privitoare la încălcarea lor oamenilor muncii şl nu peste tot
pregătite exercită putere de atrac
zâior a creat de multe ori greu club. ţie asupra oamenilor, în timp ce, drepturilor membrilor cooperative există tovarăşi care se ocupă concret
de repartizarea scrisorilor pe servicii
lor agricole de producţie. A crescut
tăţi in desfăşurarea unei actiui- Apreciind că activitatea culturală improvizaţia compromite activitatea însă numărul acelor scrisori prin care pentru a fi rezolvate. Asemenea lip
taţi culturale de amploare in se află sub nivelul posibilităţilor artistică de amatori şi îndepărtează oamenii muncii de la sate iau atitu suri dăinuie de mai mult timp şi ele
Petroşani. Acum, oraşul dispune existente în oraş, participanţii la talentole autentice. dine împotriva lipsei de grijă faţă de au o influenţă negativă asupra mo
şedinţa din 26 august au adoptat un
De exemplu, nouă. la procuratu
de o modernă şi spaţioasă casă plan de recrutare a artiştilor ama ră, ni s-a fixat un timp foarte scurt avutul obştesc sau fac propuneri dului de rezolvare a scrisorilor. Va
trebui ca în viitor să se acorde o mai
de cultură. Ce oferiţi, in aceste tori, fiecărei întreprinderi şi insti pentru realizarea unui simpozion. pentru îmbunătăţirea organizării mare atenţie urmăririi felului cum
muncii în unităţile agricole. Cu mult
condiţii noi, locuitorilor din Pe tuţii stabilîncu-i-se numărul de ar Sâ nu lucrăm in grabă, ci sâ pu Primele linii trebuie sâ fie corecte. interes sînt tratate de cetăţeni pro organele de partid şt de stat se preo
troşani ? tişti amatori pe care trebuie să-i nem accentul pe conţinut. Trebuie Foto: I. TEREK bleme ale gospodăririi şi înfrumuse cupă de rezolvarea propunerilor
— La 8 iulie, cînd ni s-a predat mobilizeze la casa de cultură. S-a găsite formele care sâ comunice di ţării oraşului, ale îmbunătăţirii apro sesizărilor oamenilor muncii.
noul local, au fost transferate aici preconizat ca în zilele de 29, 30, 31 rect cu oamenii, exemplele care sâ vizionării şi deservirii de către lucră
toate formaţiile artistice de la ve august, această acţiune să se în transmită în mod convingător Ideile, torii din comerţ etc. S. CERBU
chiul club. Am prezentat oiteva cheie (? !). iar pentru aceasta este necesar timp
spectacole şi în momentul de faţă Eficienţa măsurilor luate atunci de gindire.
sîntem în faza de organizare a for s^a verificat printr-o altă şedinţă, Pentru ca la casa orăşenească de Sport. Cele 4 milioane ; 1G,30 Lec nânău ; 17,40 Capodopere ale li ziunea în circuit închis şi protec
maţiilor mari, pentru care am şi la care am asistat şi noi. Deşi tre cultură să existe o activitate cores tură în foileton pentru tinerii teraturii : „Istoria literaturii ro ţia muncii; 19,50 Casa şerpilor —
pregătit proiecte frumoase. Un impe cuse mult mai mult timp decit cel punzătoare, este necesar ca în fie 12 ascultători : „Toate pînzele sus" film serial; 20,20 întrebări la care
diment în munca noastră îl con stabilit la început, mobilizarea s-a care întreprindere să-şi trăiască o mâne" ; 19,03 Figuri şi momente s-a răspuns... întrebări la care nu
stituie faptul că nu dispunem de făcut numai pe jumătate şi, în mul viată adevărată cîte o mică casă de Radu Tudoran ; 17,15 „Mio din istoria muzicii româneşti : s-a răspuns încă; 21,05 Filmul:
mobilier şi materiale decit în să te cazuri, formal. Atmosfera în care de cultură, cu o activitate organiza riţa". Profiluri de creatori popu George Enescu ; 20,30 Noapte „Aport, Muhtarl" — producţie a
lile de spectacole şi conferinţe. Res s-a desfăşurat şedinţa ne-a făcut să tă eu multă seriozitate, in care să lari ; 17,30 Clasici ai muzicii co bună, copii : „Căciulită" ; 22,00 studiourilor sovietice; 22,30 Tele
tul încăperilor, destinate repetiţiilor, înţelegem că recrutarea artiştilor a- se simtă o atmosferă intimă, plăcută, rale româneşti: Ciprian Porum- „Cuvinte care nu se scriu" — mu jurnalul de noapte; 22,40 Buleti
sînt goale. matori este privită printr-o optică să se încurajeze şi să se crească bescu ; 18,40 Jurnal agrar; 19,00 zică uşoară; 22,30 Moment poe nul meteorologic; 22,45 închiderea
Melodia zilei : „Ploaia şi n o i";
tic : „Lumină" ; 23,50 Un cîntec,
Tovarăşul Gâvrilu Dan, de la con administrativă, conducerile între talentele. Nu putem concepe o miş 21,05 Ediţie radiofonică „George o rază de lună şi tu. emisiunii.
siliul local al Uniunii Generale a prinderilor şi instituţiilor şi comite care artistică de amploare la nive R A B II - 1 Coşbuc". Coşbuc în amintirea
Sindicatelor, ne informează că a e- tele sindicatelor rezolvînd mai mult lul oraşului, fără existenţa unei ac contemporanilor ; 21,25 Melodii Buletine de ştiri şî radiojur
xistat şl există o intensă preocu o sarcină, decît desfăşurind o largă tivităţi bogate in cadrul fiecărei în PROGRAMUL I : 5,15 Gimnas magazin — emisiune muzieal- nale : 5,00 ; 6,00 ; 7,00 ; 10,00 ;
pare pentru pregătirea unor forma activitate de convingere a oameni treprinderi şi instituţii. distractivă. 12.00 ; 14,00 ; 16,00 ; 18,00 ; 22,00 ;
ţii marî. In ziua de 26 august s-a lor cu înclinaţii artistice. ic tica de înviorare ; 5,30 Actuali 23,52 (programul I) ; 7,30 ; 9,00 ; PENTRU 24 ORE
tatea agrară ; 6,45 Salut voios de
analizat această problemă la nive Consecinţele ? Au trecut aproape Interlocutorii noştri nu s-au re PROGRAMUL II : 8,30 Muzică 11,00; 13,00; 15,00; 17,00; 19,00;
lul oraşului, stnbilindu-se sarcini trei luni de cînd în casa de cultură, zumat numai la aspectele relatate pionier ; 8,30 La microfon, melo populară din Banat ; 10,00 Reci 21.00 ; 23,00 ; 0,52 (programul II). Vreme relativ frumoasă şi căl
concrete, pe întreprinderi şi insti adevărat palat, nu au avut loc de aici. Ei au apreciat, cu multă obiec dia preferată ; 9,30 Sfatul medi tal de operă: Magda Iancules- duroasă, cu cerul senin noaptea şi
cului : prevenirea îmbolnăvirilor
tuţii, pentru mobilizarea oamenilor- cit şedinţe, turnee ale formaţiilor tivitate. viaţa culturală a oraşului, cu ; 10,15 Lectură in premieră ; temporar noros ziua. Vînt potrivit
la activităţile casei de cultură. S-a profesioniste din alte localităţi şi venind cu propuneri valoroase. Pe în munca la forje ; 10,30 Dicţio 11,30 Din ţările socialiste; 12,10 PilevizKmi! din sud-vest. Temperatura staţio
constatat atunci că, deşi a trecut o foarte puţine seri ale tineretului. baza lor şi a analizei făcute îm nar literar pentru şcolari : „Ba- Cu scrisorile în faţă; 12,25 „Au nară; ziua va fi cuprinsă între 20
bună perioadă de timp de la darea Spectacolele formaţiilor locale au preună cu organizatorii vieţii cul lada“ ; 11,20 Limba noastră ; 12,30 zite din bâtrîni'* — emisiune de şi 26 grade, iar noaptea între 8 şi
în funcţiune a noului edificiu, nu fost rare şi cu un caracter impro turale din Petroşani, se desprinde folclor ; 13,08 Opera săptănilnii: 15,00 Fotbal: alternativ de la 14 grade.
mărul de formaţii artistice nu a vizat. concluzia că, în momentul de faţă, Ansamblul Teatrului de stat de Ploieşti şi Bucureşti: Steaua —
locuitorilor oraşului li se oferă un operetă prezintă fragmente din „Traviata" de V erdi; 15,30 Roza Strassbourg ; Petrolul — Liverpo- PENTRU URMĂTOAREI!*»
vînturilor (reluare) ;
Pe
16,15
ol; 17,30 Torpedo — Moscova —
program sărac de manifestări cul opereta „Plutaşul de pe Bistriţa" teme medicale : „Periodicitatea rnternazionale Milano. Transmi 2 ZILE
turale, mult prea puţin faţă de con de Filaret Barbu ; 12,45 Suita
Vremea se menţine călduroasă,
diţiile create. simfonică „Ţara de piatră" ; 14,08 în ulcer" ; 17,30 Cîntece popu siune de la Moscova; 19,15 Tele cu cerul temporar noros.
jurnalul de seară; 19,40
Televi
lare interpretate de Vasile Că-
certe simfonice, sînt evenimente cul Comitetul orăşenesc de partid tre
turale care se petrec o dală la cîţiva buie sâ analizeze cu profunzime si
ani în oraşul nostru. tuaţia actuală, întrucît atît comite
tul pentru cultură şi artă cît şi
Ştefan Laszlo — miner : casa de cultură a sindicatelor • nu rjm BcaM a n w
— Avem o casă de cultură foarte depun toate străduinţele pentru sus
frumoasă, dar treceţi să vedeţi ce ţinerea unei vieţi culturale la nive
se organizează astâ-seară acolo... lul cerinţelor şi posibilităţilor de azi
Nu cred că veţi avea prea multe ale oraşului. In activitatea lor, a- d a i p a p u n c t ă ©
de notat.
cestea nu au întotdeauna o viziune
Eu cred că, pentru înviorarea ac clară, se pierd in amănunte, dau
tivităţii artistice de amatori din dovadă de formalism. Se mai lucrea teiadlisî^ă, d ă u n ă t o a r e
Ing. Gh. Olariu, director al Uzi oraşul nostru, ar fi necesară invi
nei de reparat utilaj minier din Pe tarea periodică a unor formaţii de ză încă după procedee vechi, în spe
cial în acţiunea de recrutare şi mo
troşani : prestigiu din regiune, care să ofere bilizare a talentelor. Faţă de cali
— Oamenii aşteaptă ca la casa un exemplu mobilizator. Reuşim cu
de cultură să se organizeze activi greu să înjghebăm un cor. Este o tatea acţiunilor culturale nu se ma Din cronicile trans panîa Minerului Ghe sportive privesc cu
tăţi bogate. Nu putem să uzăm de realitate. Dar, mă gîndesc cum oare nifestă suficientă exigenţă, Iar cu mise de către cores lar a fost de o factu multă superficialita
răbdarea lor pîr.â cind vom reuşi in alte localităţi ale regiunii, chiar artiştii amatori nu se lucrează în luni în Bucureşti, s-au antrenat ieri pondenţii noştri spor ră tehnică modestă, te campionatul regio
totdeauna cu destulă grijă.
tivi pe marginea e-
să înjghebăm formaţiile marî. De la sate, cum e Poiana, se pot or „Cupa dimineaţă pe stadionul Republicii tapel de duminică ca de altfel toate nal de fotbal, fapt
aceea, cred câ s-ar putea porni de ganiza formaţii corale cu prestigiu? Majoritatea acestor observaţii pri n din Capitală. In ceea ce priveşte partidele în care consemnat de noi cu
la acţiuni culturale organizate la In oraşul nostru sînt foarte mulţi vesc şi comitetele sindicatelor din „Cupa formaţia probabilă, oaspeţii vor a- din cadrul campio spectacolul fotbalis prilejul unor margi
casa de cultură, prin rotaţie, de copii. In toată perioada de vară nu întreprinderi şi instituţii, care nu linia 11-le standard dîn care nu vor natului regional de tic este lăsat pe pla nalii anterioare.
către diferite întreprinderi. In fe s-a organizat nici un program de pregătesc baza corespunzătoare pen oraşelor tîrguri .*11 lipsi cunoscuţii internaţionali: Cal- fotbal, se desprinde nul al doilea, accen Să nu uităm că a-
lul acesta, noul edificiu ar Juca un film pentru ei, iar spectacolele tea tru asigurarea unei activităţi de am laghan, Hunt, St. John. Yeats. La aprecierea câ din cele tul punîndu-sc — în ceastâ competiţie
rol activ în viaţa cetăţenilor. trelor de păpuşi au fost foarte pu ploare la casa orăşenească de cul Echipele Petrolul Ploieşti Petrolul este posibilă reintrarea Iul fi partide disputate (a aceste cazuri — pe sportivă — campio
rezultatul tehnic".
şaptea, dintre I.G.O.
natul regional de fot
Personal nu sînt satisfăcut nici ţine. De ce sînt neglijaţi ? tură. Cu atît mai mult sînt vizate Steaua Bucureşti susţin astăzi iu- Roman pe postul de extremă dreap Deva — Minerul Ani- bal, constituie o veri
şi comitetele U.T.C., «a căror con
de turneele care ne vizitează oraşul. Referitor la spectatori, per tribuţie la mobilizarea tinerelor ta tîlniri importante în „Cupa campio tă. Jocul va începe la ora 15,30. noasa nu s-a Jucat), Dorin Lădaru şi-a tabilă şcoală, o pe
Ele sînt rare şl nu întotdeauna de sonal îmi manifest nedumerirea lente este foarte modestă. nilor europeni" şi respectiv „Cupa La Bucureşti, meciul dintre Stea numai în cea de la început cronica la pinieră de unde se
o ţinută corespunzătoare. OSTA pro pentru faptul câ, la spectacole cu O viaţă culturală de amploare, aşa Cupelor" la fotbal. Pe stadionul ua şi R.C. Strassbourg se va desfă Brad s-a urmărit meciul dintre Texti recrutează Jucători
gramează cîteva formaţii teatrale, un pronunţat caracter educativ, par cum oamenii şi condiţiile o cer, se din Ploieşti, formaţia Petrolul are o şura pe stadionul „23 August" cu spectacolul fotbalis la Sebeş — Dacia pentru echipele din
ansambluri de estradă şi muzică sarcină dificilă în faţa campioanei începere de la ora 15. După cum Orăştie cu următoa
ticiparea tinerilor este redusă. Pro vn putea realiza numai prin contri Angliei, F.C. Liverpool. Fotbaliştii se ştie în primul meci fotbaliştii tic. categoriile superioa
populară. Alte genuri de spectacole, babil nu sînt suficient orientaţi şi buţia reală a tuturor factorilor şi români vor trebui sâ lupte pentru francezi au învins cu scorul de 1-0, Vom reda cîteva rea apreciere : „Cele re.
ca cele de operă şl operetă, con îndrumaţi... coordonarea judicioasă a acestora. a reface handicapul de două go- Formaţia franceză va fi în linii
mari aceeaşi din jocul disputat la
Strassbourg.
ir
Im'urma tratativelor duse între
conducerile cluburilor Dinamo Pi
teşti şi F. C. Toulouse au fost sta
lr**4 _ L h | bilite datele de desfăşurare a me
ciurilor dintre cele două formaţii,
S H B H H iilH B contind pentru turul doi al „Cupei spicuiri din cores douâ echipe au jucat Adevărul este că
oraşelor tîrguri". Meciul tur va a- pondenţele telefo fără nici un orizont. antrenorii şi jucăto
INIMA ARTIFICIALA CARE din California, şi-a exprimat, In ul vea loc la 19 octombrie la Tou nice : Au abundat pasele la rii care conduc şi ac
TOATE ÎNLOCUI DEFINITIV timul număr al revistei „Astronomi- louse, îar returul la 26 octombrie la C. Mateescu ne-a adversar. înaintaşii tivează în această
O INIMA BOLNAVA cal Journal'', părerea că Triton, cel Piteşti. (Agerpres) transmis din Petro au ajuns foarte rar importantă competi
Un grup de medici de 1* Universi mai mare dintre cei doi sateliţi na şani câ „în general, în apropierea porţi ţie au cam început
lor adverse".
tatea din Indiana (SU.A.) au elabo turali ai planetei Neplun, se va pră meciul dintre forma sâ urmărească rezul
rat o inimă artificală care ar putea buşi într-o zi pe această planetă în ţiile Ştiinţa şi Mine O surpriză neplă tatele tehnice ca pe
un scop în sine, a-
înlocui In mod definitiv o inimă bol depărtată n sistemului solar, sau se rul Vulcan nu s-a ri cută s-a produs la bandonînd latura
navă. Inima artificială, experimentată va fragmenta formlnd In jurul ei o In foto: Cele dicat la nivelul aş Hunedoara unde par spectaculară. Princi
cu succes pe animale, diferă de pom serie de inele asemănătoare celor brul orologiu as teptat. Ambele echi tida dintre Construc pala cauză pare a fi
pele care se implantează unor bol care înconjoară planeta Saturn. El tronomic de la Incepînd dc astăzi, timp de două pe au oferit puţine torul şi Minerul Te- superficialitatea, de
navi şi care pot ajuta doar inima a afirmat că, potrivit cercetărilor sa catedrala St. Jcan sâptâmîni, capitala Mexicului va fa2e de fotbal curat, liuc a fost întreruptă zinteresul faţă de an
bolnavă plnă la însănătoşire. le, a reieşit că acest accident pla Besancon, cu cele găzdui .întrecerile săptămînii spor cele 8 eoluri fiind în min. 70. Arbitra trenamente.
Harris Schumacker şi Winston netar este inevitabil şl se va produ 21 de automate ale tive proolimpice, competiţie care a înscrise datorită gre jul lipsit de hotârîre
Considerăm că n-ar
Burns, conducătorii grupului de me ce In ce) mult zece milioane rie ani sale care sună devenit de acum tradiţională. şelilor grave ale apă al brigăzii care a fă fi lipsită de impor
cut duminică depla
rărilor".
dici de la Universitatea din Indiana, sferturile şl ore Programul săptămînii preolimpi- sarea la Hunedoara, tanţă iniţierea unor
au arălat că aparatul consolidat de EXPEDIŢIILE le şi celo 70 de ca ce cuprinde întreceri la 11 discipli iMirou Ţie aprecia goana după puncte a temeinice analize a
drane pe care sc
ei esle cu puţin mai voluminos de DIN ANTARCTICA pot citi 122 de in ne: atletism, nataţie, scrimă, ci ză câ la 11 ia „cu celor două formaţii, acestor deficienţe la
cit inima umană şi este acţionat de De la Leningrad şi-a luat zborul dicaţii. clism, gimnastică, box. caiac-canoe. toate că mingea a cn şi atitudinea pu nivelul Comisiei re
un minuscul motor electric, legat spre Antarctica primul grup al parti lupte, pentatlon modern, volei şi fost scoasă din pla blicului, într-o oare gionale de fotbal,
prinlr-un fir de o baterie plasată In cipanţilor la expediţia „Nord-18". iahting. Printre participanţi se a- să de 11 ori, compor care măsură, au con precum şi in cadrul
exterior. Inventatotii speră să folo Avioanele, care participă la aceas flă multe celebrităţi ale sportului tarea înaintărilor şi a tribuit la degenera asociaţiilor sportive
sească In viilor un sistem de trans tă expediţie la mari altitudini, ur mondial din care vom aminti pe celor doi * portari o rea jocului. unde activează cele
mitere fără fir a energiei electrice mează să străbată In total o distan gimnasta Vera Ceaslavska, atleţii lăsat să se întreva 14 form aţii Orice
către motor sau să implanteze pile ţă de 650.000 km deasupra gheţuri Ralph Boston. Gaston Roelanîs şi dă carenţe serioase In sfîrşit, Minerul s-ar spune, goana
atomice chiar în corpul bonavului. lor Arcticii pentru a aproviziona sta Romuald Klim, înotâtoarea Chris- la capitolul tehnică". Aninoasa n-a făcut după puncte repre
line C'aron, boxerii Josef Grudzien
TRITON — CEL MAI MARE ţiunile In derivă „Polul nord-13" şi şi Jerzy KuleJ, scrimera Galina Oo- Corespondentul nos act de prezenţă la zintă o tendinţă dău
SATELIT AL PLANETEI „Polul nord-15" cu utilaj ştiinţific, rohova şi alţii. România este repre tru din Alba lulia, întilnirea cu T. G. O. nătoare în fotbal. De
NEPTUN — SE VA PRĂBUŞI alimente şi combustibil în vederea zentată de un lot de 11 sportivi în Deva, de unde se aceea, este necesar să
INTR-O ZI PE ACEASTA apropiatei ierni. In condiţiile asprei frunte cu Aurel Vernescu, Virgil Petru Toma, ne-a in vede câ tovarăşii din l se pună capăt.
PLANETĂ nopli polare avioanele vor transpor Atanasiu, Cristina Balaban, Şerban format că „meciul e- conducerea asociaţiei A. DAVID
chipei locale în com-
Geofizicianul american Thoraas ta de la bazele de pe coastă Încăr Ciochină, Vasile Antoniu, Ion A-
McGord, de la Institutul Tehnologic cături Insumînd în total 180 de tone. lionescu,