Page 59 - Drumul_socialismului_1966_10

PAGINA A A
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3668

în atenţie îmbunătăţirea aprovizio­
UN EVENIMENT IMPORT NT educarea salariaţilor din acest sec­ La I. F. Hunedoara
nării şi deservirii oamenilor muncii,
tor în spiritul respectului pentru me­
serie, faţă de cumpărători, al grijii
pentru îmbunătăţit ea continuă a ac­
tivităţii in comerţ : reducerea chel­ RESTANTELE LA SORTIMENTE
VIATA ORGANIZAŢIILOR DE PARTID ele.
tuielilor dc circulaţie a mărfurilor
Recentele măsuri luate de partid
şi guvern menite sâ ducă la spori­ POT FI RECUPERATE
rea naturală a populaţiei şi consoli­
Intre 15 octombrie şi 20 decembrie în viaţa colectivului în care organi­ lenţie sînt organizarea ştiinţifică a darea familiei ridică în faţa organi­
an loc adunările şi conferinţele de zaţia de partid îşi desfăşoară activi­ producţiei, ridicarea nivelului teh­ zaţiilor de partid din unităţile sani­ Colectivul întreprinderii forestie­ liu că, din cauza unei avarii, dru­
dări de seamă şi alegeri — eveni­ tatea.'Punerea în dezbaterea comu­ nic şi calitativ al producţiei, înde­ tare sarcini ele o deosebită răspun­ re Hunedoara a încheiat cele nouă mul nu a putut deveni accesibil
ment de mare însemnătate în viaţa niştilor a color mai importante pro­ plinirea exemplară a planului la dere care trebuie să-şi găsească in luni cate s-au scurs din acest an foarte multă vreme. Despre aspecte
organizaţiilor noastre de partid bleme. analizarea profundă a aspec­ producţia globală, producţia marfă primul rind loc în adunările de dări cu unele rezultate mulţumitoare: de felul celor de mai sus s-ar mai
Alegerile au loc în condiţiile unui telor ce se desprind, stabilirea unor vindulă şi încasată, creşterea produc­ de seamă şi alegeri Grija pentru, planul producţiei globale şi marfă pulea vorbi.
puternic avint de muncă al întregii-, concluzii practice, deci şi a unor ho- tivităţii muncii, reducerea preţului sănătatea oamenilor muncii să fie a fost îndeplinit în proporţie de Important este că. la I.F. Hune­
lui nostru popor pentru înfăptuirea lărîri mobilizatoare, constituie acea de cost, realizarea planului de inves­ imprimată fiecărui lucrător din ă- 100,3 la sulă şi respectiv 101,8 la doara, exislâ toate condiţiile pen­
măreţelor sat ( ini trasate de Congre­ bază dc pe care organizaţia de partid tiţii. Un loc dc frunte în analiza a- cest domeniu . sulă, iar productivitatea muncii a ii u recuperarea tuturor restanţelor
sul al JX-lea al P.C R . pentru creş­ îşi va desfăşura activitatea in viitor. ceslor probleme este bine să-l aiba O preocupare importantă a tuturor sporit cu 3,13 la sută faţă dc pre­ şi îndeplinirea planului la toate
terea puterii economice a tării noas­ Cu alte cuvinte, în elaborarea dării preocuparea pentru perfecţionarea birourilor organizaţiilor dcvbază. a vederi. sortimentele Ce-i drept, în această
tre şi ridicarea nivelului de trai al de seamă şi a proiectului de holării i procesului de producţie, folosirea la corni Ielelor de partid este necesar să Cu toate acestea, un indicator im­ direcţie, în ultimul limp s-au luat
oamenilor muncii. Privite din acest trebuie pornit dc la necesităţile prac­ întreaga capacitate a utilajelor şi a- fie aceea ca adunările să nu se lim i­ portant : planul sortimental nu a unele măsuri. De pildă, pentru fie­
punct de vedere, alegerile au menirea tice, de la ceea ce este mai important gregatelor. precum şi a timpului de teze la analiza faptelor, ci sâ scoa­ fost îndeplinit integral. Este ade­ care parchet s-au stabilit grafice
de a întări organizaţiile de partid, Fără îndoială că birourile organiza­ lucru, asigurarea unei asistenţe teh­ lă în evidenţă rolul holărîlor al vărat că la sortimente cum ar fi : de reducere şi eliminare completă
de a ridica nivelul competenţei şi ţiilor de bază, comitetele de partid nice corespunzătoare in toate schim­ muncii de partid în activitatea de buşteni de stejar, lemn mină, stilpi a minusurilor. Aproape toate par­
rolul lor în toate domeniile dîn industrie, agricultură, unităţile burile, ridicarea calificăm oamenilor zi cu zi a colectivelor. T E , lemn pentru construcţii rura­ chetele au fost asigurate cu nece­
comerciale, de transport şi culturale etc.
Pentru organizaţiile de bază. ca din regiunea noastră dispun de sufi­ Dezbătiiul cu simţul de răspundere le, traverse înguste şi altele, sarci­ sarul de muncitori, lucru ce a per­
şi pentru comitetele de partid, ale­ ciente forţe pentru a sesiza proble­ In centrul dezbaterilor organizaţi­ ce le este caracteristic problemele nile aferente celor nouă luni- au mis începerea exploatării înainte
gerile constituie un minunat prilej mele majore actuale, cele care vi­ ilor de pariul din G.A.S., C AT. şi specifice fiecărei întreprinderi şi in­ fost depăşite, dar la sortimentele de termen a parchetului Pîrîul
de analiză profundă a modului în zează perspectiva şi că pregătesc SM.T. trebuie sa slea in primul rind stituţii. comuniştii au obligaţia sâ complexe ca buşteni de fag. lemn Mare (planificat a intra în produc­
care mobilizează masele largi de astfel adunările de alegeri îneît a- problemele legate de creşterea pro­ nu sui.tr din vedere probleme co­ pentru celuloză, lemn pentru foc. ţie in trimestrul IV. a c.), şi crea­
oameni ai muncii la îndeplinirea sar­ cestea să constituie un punct de ple­ ducţiei vegetale şi animale, folosirea mune tuturor organizaţiilor dc partid. mangal şi la lobdele industriale rea de stocuri de lemn pentru foc
cinilor ce le stau în faţă, de stabili­ care spre o activitate mai rodnică, chibzuită a seminţelor de malta pro­ Printre acestea, nu trebuie scă­ s-au înregistrat restanţe destul de în faza apropiat in unele parchete
re a unor măsuri concrete care sa mai eficientă. Caracterul analitic al ductivitate. a fondurilor de investi­ pate din vedere aspectele legate de mari. ca Pîrîul Bordului, Dealul Ciorii.
vizeze direct îndeplinirea sarcinilor adunărilor trebuie să se reflecte in ţii. extinderea irigaţiilor şi clezvol- stilul de muncă : elaborarea holâ- Cauzele care nu făcui să nu se Kuginosul şi altele.
curente, precum şi a celor viiloare. scoaterea la iveală a experienţei po­ larea bazei'furajere. întărirea şi apă­ ririlo organizarea muncii pentru realizeze planul la sortimentele a- Asigurarea parchetelor eu mun­
In clapa de pregătire a adunărilor zitive, a lipsurilor ce mai există, in rarea avutului obştesc, reducerea înfăptuirea lor, dezvoltarea democra­ mintite sînt de ordin subiectiv. De citori a avut o influenţă pozitivă şi
de alegeri, în faţa birourilor organi­ stabilirea căilor concrete de îndrep­ cheltuielilor de producţie creşterea ţiei interne de partid, conducerea şi pildă, la buşteni de fag, restanţele asupra organizări» judicioase a lu­
zaţiilor de bază, a colectivelor care tare a acestora. beneficiilor şi a rentabilităţii. îndrumarea organizaţiilor de masă, care se ridică la peste 1.000 m c., crului şi extinderii mecanizării o-
lucrează la darea de seamă, se ri­ Cc probleme este necesar să fie Analizîncl minuţios modul în care atragerea luUiror comuniştilor )a provin din trimestrele I şi II In peraţiiloi grele, cu volum mare de
dică o multitudine de probleme, lu­ dezbătute în adunările dc dări dc se desfăşoară procesul inşii ucliv-e- viaţa de partid. întărirea rîndurilor această perioadă o parte din utilaje muncă. In parchetele Pîrîul Bordu­
cru cu lotul firesc dacă se ţine sea­ scamă şi alegeri ? ducativ, organizaţiile de partid din partidului, educarea membrilor de nu au fost întreţinute si exploatate lui, Rugino.su 1, Dealul Ciorii, Valea
ma de caracterul multilateral al şcoli au datoria de a pune in discu­ partid, intensificarea muncii politice in mod raţionai, sc defectau des, Vinâlului, Valea Brădesii şi în al­
•muncii de partid desfăşurate în dc- In toate adunările, indiferent de ţie probleme cum sînt ridicarea ni­ şi ideologice c«c.. iar remedierea defectelor dura prea tele s-a Irecut la organizarea mun­
cius de un an Trebuie oare ca da­ specificul unităţii, al organizaţiei, a- velului invăţămîntului şi legarea lui 1 Ca expresie vie a democratismului mult timp. O parte din mecanisme cii în brigăzi complexe cu plata în
rea de seamă să le cuprindă pe toa­ tenţia principală trebuie îndreptată de nevoile actuale ale conştiinţei so­ din partidul nostru, adunările de dări nu au fost folosite la întreaga ca­ acord global Ca urmare, acum, a-
te ? Nu. nicidecum. Sau să vorbească spre sarcinile ce revin colectivului cialiste, creşterea nivelului de pre­ de seama şi alegeri vor duce la in- pacitate, iar unele, deşi in stare cesle parchete îşi îndeplinesc şi
din fiecare problemă cile ceva ? Nici din documentele Congresului al IX- gătire profesionala a eadreloi didac- lărirca rolului de conducător al or­ bună de funcţionare, nu au fost u- depăşesc cu regularitate sarcinile
astfel nu este bine să se procedeze )ca al partidului şi din cele ale ple­ hce. educare^ comunista şi p a lu d i­ ganizaţiilor vde partid, la îmbunătă­ lilizale zile la rind. Funicularul de plan.
Darea dc seamă trebuie să fie n- narelor Comitetului Central, ţinîn- că a elevilor, legătura intre faclorii ţirea activităţii acestora, la perfecţio­ „Mîneciu" din parchetul Valea Vî- La cele arătate mai trebuie adău­
nalitică, să conţină concluzii prac­ du-se aici seama de preocupările fie­ şcoală şi familie în procesul de creş- narea stilului şi metodelor de muncă nălului spre exemplu, nu n fost gat şi faptul că mecanismele fores­
tice, să vizeze eficienţa muncii Pen­ cărei organizaţii. Pentru organizaţiile lere şi educare a elevilor. în scopul traducerii cu mai multă e- utilizat timp de o lună şi jumătate, tiere sint întreţinute şi exploatate
tru a îndeplini o astfel de cerinţă, de parlid din siderurgie, minerii, deşi masă lemnoasă exista sufici­ mai raţional, numai de către mun­
este necesar ca ea să sc oprească a- metalurgie, construcţii, principalele Comuniştii caro lucrează în do­ ficacitate în viată a sarcinilor ce se entă, iar utilajul avea o stare teh­ citori calificaţi Acest luciu face ca
supra problemelor esenţiale, cheie, probleme care trebuie sâ sica în n- meniul comerţului sînt datori să aibă ridică în al doilea an al cincinalului. nică corespunzătoare. La acestea se
mai adaugă faptul că unii maiştri multe din ele să-şi depăşească pla­
de parchet printre care Eson Vioiel nul şi productivitatea prevăzută
şi Petru Podean nu s-au preocupat Aşadar, la IF . Hunedoara aw
de extinderea mecanizării operaţi­ existat şi înainte condiţii pentru
ilor grele de muncă In parchetul îndeplinirea integrală a planului
gată în producţie, din cauza vîr- Valea Ciorii, bunăoară, lemnul era sortimental. Rău este faptul că în
PRIM NOUL SISTEM DE PENSIONARE slei. sînlein nevoiţi să ne odihnim. Umeri de oţel, purtători de îasor/f manual, cu toate că exista acest scop a existat puţină preocu­
După ce parcurge textul liotări- foiţă şi lumină. un fierăstrău mecanic în stare bună pare Conducerea întreprinderii nu
vrii, cuvinlarca roslilâ dc către to­ de funcţionare. a urmărit îndeaproape cum sint
varăşul Nicolae Ccauşescu la în­ Dinlre sortimentele amintile mai folosite flcrăslraîele mecanice, cum
cheierea lucrărilor Plenarei CC al Foto: V. ONOIU sus reslanţa cea mai mare : 2.000 sint aprovizionate cu masă lemnoa­
P.C.R., Nicolac Todca îşi deapănă tone. esle ia lemn de foc Ncreali- să funicularele, dacă procesul teh­
nologic de exploatare se respeclă
amintirile cu glas tare zarea planului la acest sortiment, în toate parchetele Este adevărat
cit şi la mangal, se datoreşle lot
— Pînă ieri, (oii cei care sîntem
O bătrineje aici, ne-am adus contribuţia într-un unor cauze asemănătoare. De pildă, că în ultimul timp s-au aplicat mă­
în faza apropiat întreprinderea a
suri pentru eliminarea deficienţe­
fel sau nitul la construcţia Hune­
dispus de puţine sloeuri de lemn
lor, dar de ce nu s-a făcu' acest lu­
doarei, la ridicarea
peniru foc. Cantilăţi mari de lemn,
laminoare-
furnalelor, oţelăriilor. şi deservirea Loturile în loc să fie apropiate de mijloacele cru de la bun început ? Dacă ele
lor... In tot ce s-a făcut este şi o de transport, au fost lăsate în par­ erau aplicate la limp. întreprinde­
părticică din munca noastră rea nu avea restanţe la sortimentele
chete vreme îndelungată. Au exis­
Adoptarea recentelor măsuri a foc n fost tasonat lingă drumurile amintile. iar planul se îndeplinea
tat si parchete în care lemnul de
devenit posibilă datorită rezultate­
ritmic la toţi indicatorii
linişf if ă şi demnă lor deosebite obţinute de oamenii semincere auto forestiere, cum sînt cele din L. DEMETER
muncii în domeniul sporirii poten­
bazinul Topliţa, dar ce folos, pen-
ţialului economic. Aşa cum sublinia
tovarăşul Nicolac Ccauşcscu la ple­
nară, s-au creai noi resurse male-
întregului nostru popor..De aici TREBUIE ORGANIZATE DIN TIMP
riale.-ţi financiare pentru ridicarea
nivelului * (ie- -civilizaţie şi cu U ură
Din primele ore ale dimineţii să afle amănunte despre hotârîrca dio despre noua holărire. aşa că şi posibilitatea dc majorare a pen­
chioşcurile de difuzare a presei din cu privire la majorarea pensiilor, nc-am adunai să o citim. siilor Acesta este un lucru bun,
Hunedoara şi Teliuc au fost solici­ îmbunătăţirea legislaţiei pensiilor losif Stoîchiţa, pensionar din 1058. care ne bucură nespus de mult In realizarea unor producţii spo­ recepţie, şi între unităţi pentru Pentru o îngrijire cît mai bună
tate alît de tineri, dar mai ales de şi instituirea pensiei suplimentare e nerăbdător sâ afle cil mai multe rite de cereale, plante tehnice si fu­ circa 1 G00 tone grîu, operaţiuni şi la timp a loturilor semincere este
vîrslnici. prin contribuţia salariaţilor amănunte. In cuvinte emoţionante şi-au ex­ raje. un loc de seamă îl ocupă fac­ costisitoare şi neeconomice Ţinînd recomandabil ca ele să fie gru­
— A sosit ziarul de azi? era în­ La casa de ajutor reciproc n pen­ — Eu am lucrai in combinat 43 primat bucuria faţă de noua liolă- torul sâmînlă. Producţiile realizate seama de importanţa şi contribuţia pate intr-un asolament separat, şi
trebarea pe care cei mai mulţi oa­ sionarilor erau adunate opt per­ dc ani. In 1959 mi s-a mărit pen­ iire şi fostul furnalist Petru Tonta în acest an de către cooperativele factorului sâniînţâ în sporirea pro­ să se formeze în cadrul fiecărei u-
.şi Nicolac Munlcanu caic a lucrai
meni o adresau vinzâtorîlor de la soane. sia. Am acum 775 de lei Holărirea agricole demonstrează cu prisosin­ ducţiei şi avind in vedere neajun­ nităţi echipe de cooperatori care
chioşcuri Prin intermediul radiou­ — Aveţi ’de lucru aşa de dimi­ prevede o nouă mărire, fapt ce o- in oţelăriile Hunedoarei 34 de ani. ţă că numai prin folosirea unor surile din acest an, consiliile agri­ să lucreze permanent pe aceste lo­
lui ei luaseră cunoştinţă de Comu­ neaţă? — intrăm noi in vorbă cu glindeşle grija permanentă şi pă­ si fostul turnător Chiş Ştefan şi seminţe dc calilale superioară, din cole şi cadrele tehnice din unităţi turi, sub conducerea celui mai des­
Cntija Paraschiv.
nicatul plenarei C C. al P.C R tiin cîţiva din cei prezenţi. rintească a partidului faţă de noi, soiurile raionale, se pot obţine re­ vor trebui pe viitor să acorde o a- toinic brigadier. De asemenea este
12-14 octombrie a c. şi erau curioşi — Da de unde. Am auzit la ra­ cei care după o activitate îndelun­ In Teliuc, lingă podul din faţa colte mari Coopctolivele agricole tenţie mai mare producerii şi în­ necesar ca încă pe dc acum sâ se
sfatului popular comunal, un grup din Calda de Jos, Cilnic, Teiuş, m ulţirii seminţelor de soi, în can­ delimiteze terenul pentru loturile
de oameni lucrau la ridicarea unui Girbova şi nllele, ulilizînd la însâ- tităţi care sâ acopere întregul ne­ semincere ce urmează a se jnsă-
zid de întărire a malului apei. Prin­ mînţarea griului de toamnă seminţe cesar din producţia proprie. De a- mînţa în primăvară, care să fie fer­
tre aceştia se aflau şi cîţiva pensio­ cu o valoare biologică si culturală ceea esle necesar ca încă de acum tilizate şi arate adine.
nari, veniţi sâ ajule la înfăptuirea ridicată si aplicînd o agrotehnică in toate cooperativele agricole de O mare atenţie va trebui acorda­
propunerilor făcute de călre cetă­ corespunzătoare,* au realizat in a- producţie, sub directa îndrumate tă procurării cartofilor de sâmîn-
ţeni cu prilejul alegerilor de depu­ cest an producţii cuprinse între şi răspundere a inginerilor agro­ ţă. Pentru reînnoirea materialului
taţi în sfatul popular 2 100-2 400 kg Ia heclaiv nomi, să se organizeze separat de existent in unităţi, prin întreprin­
Fraţii Ghcorglic şi Abcl Vlad îm­ In scopul asigurării unor semin­ cultura mare, loturi semincere la derile Agrosem din Orăşlie şl Bra­
preună cu verii lor, loan şi Petru ţe dc bună calilale şi în cantităţile culturile de cereale păioase, car­ şov s-au pus la dispoziţia coopera­
Vlad, toţi patru foşti combatanţi pe necesare producţiei pentru anul a- tofi. leguminoase şi plante furaje­ tivelor agricole, în această toamnă,
fronturile de lucru ale amfiteatru­ gricol 1966-19G7, prin consiliile a- re. In acesl scop prin întreprinde­ peste 1.250 tone de cartofi, sămîn­
lui Poiana Rusru. luaseră cunoştin­ gi irolc si cadrele tehnice din uni­ rea regională Agi osem Orăşlie s-a ţă originală şi admisă în producţie.
ţă deja de conţinutul holărîrii. tăţi, s-au întreprins o serie de mă­ pus la dispoziţia cooperativelor a- De asemenea, vor trebui asigurate
— Am citit materialele publicate suri pe linia organizării producerii gricole de producţie peste 630 tone şi pregătite seminţele necesare pen­
şi înm ulţirii seminţelor. Cu toate sămînţă de grîu şi orz, necesară or­ tru celelalte culturi de primăvară,
în presă — nc-a spus loan Vlad.
acestea, in unele cooperative agrico­ ganizării loturilor semincere. Dar care să fie depozitate în cele mai
M-am convins încă o dală că pre­ le. specialiştii si consiliile de con-' deşi în repetate muluri s-a atras bune eondiţiuni. pentru ca ele să-şi
vederile planului cincinal referitoa­ ducere n-au înţeles importanta şi atenţia asupra necesităţii ridicării păstreze puterea de încolţire. In
re la ridicarea nivelului de trai se necesitatea acţiunii, neglijînd orga­ seminţelor la timp, pentru insămin- această direcţie o mare atenţie tre­
nizarea loturilor semincere şi în­ ţarea lor în epoca optimă, totuşi buie acordată organizării şi desfă­
aplică cu succes in viaţă. Pensiile
treţinerea acestora, condiţionarea cooperativele'agricole din raioane­ şurării treierişului la trifoliene, u-
pe care le avem acum, majorale o şi păstrarea seminţelor. Din această le Sebeş, Brad şi oraşul regional lilizînd din plin capacitatea de lu­
dată in 1959, sînt consistente, ele cauză in cooperativele agricole din Hunedoara nici pinâ în prezent n-au cru a batozelor şi combinelor exis­
variind — mă refer la noi patru Sarmisegeluza, Lăsau, Răduleşti, preluat decît 50 la sută din canti­ tente şi timpul deosebit de prielnic
llia. Secăşel şi altele loturile de se­ tăţile repartizate. pe eare-1 avem. Rezultatele obţinu­
— intre 836 şi 1 200 de lei. Inee- minţe destinate insâminţârilor din O deosebită grijă trebuie sâ ma­ te pinâ în prezent in această acţi­
pînd cumanul viilor vom beneficia (oamna acestui an, au fost respinse nifeste cadrele tehnice şi faţă de une sint nesatisfăcăloare In raioa­
de o nouă mărire. înseamnă că via­ de laborator, neavind puritatea sau amplasarea loturilor semincere, a- nele Brad şi Haţeg şi oraşele re­
ţa noastră va fi şi mai uşoară, bâ- germinaţia corespunzătoare De a- legînd pentru acestea, terenuri fer­ gionale Deva şi Hunedoara treieri-
semenea in cooperativele agricole
trîneţea şi iliai fericilă. din Ighiu, raionul Alba, Luduş şi tile, pe cit posibil plane, unde sâ şul trifolienelor încă nu a început,
nu stagneze apa şi sâ permită exe­
iar în celelalte raioane nu se des­
Din cuvintele interlocutorilor Ohaba din raionul Sebeş, datorită cutarea lucrărilor mecanizat şi la făşoară )a nivelul posibilităţilor.
noştri am desprins o mare bucurie neliatării seminţelor, întreaga can­ un nivel agrotehnic superior De Consiliile agricole şi conducerile
titate dc grîu a fost mălurată. ne-
şi o mulţumire profundă faţă de putînd îi incorporată în sol. asemenea, vor trebui să se ampla­ SM.T, vor trebui sâ manifeste mai
măsurile luate de către partid, pen­ Toate acestea nu creat mari gre­ seze după bune planle premergă­ nutllă preocupare astfel încit a-
toare, să se încorporeze in sol In-
censlă lucrare sâ se termine în cel
tru îmbunătăţirea continuă a nive­ utăţi în asigurarea seminţelor de îngrăşăminte eficiente iar lucrările mai scurt timp.
lului de trai al populaţiei. calitate pentru însămînţâi ile de de pregătire a palului germinativ şi Ing. SILVESTRU MIRCEA
toamnă şi au făcut necesar să se însămînţăi ile sâ se execute in con­ vicepreşedinte al Consiliului
A. DAV1D efectueze schimburi în bazele de diţii agrotehnice corespunzătoare. agricol regional
v
IN FOTOGRAFIE: Cîţiva pensionari citind cu interes Holărirea cu
privire la majorarea pensiilor, îmbunătăţirea legislaţiei pensiilor şi
instituirea pensiei suplimentare din contribuţia salariaţilor.
NEA : Miine, Mexicul („M inerul"); câ din operete interpretată de Ma-
Foto: V. ONOIU Televiziune ALBA IU LIA : A? nouălea nume rinca Munteanu şi Toni Buiacici ;
(„23 August") ; Dragostea esle in­
16.30 Lectură in foileton pentru ti­
terzisă („Victoria") ; TEIUŞ : Pri­ nerii ascultători ; „Toate pînzele
8,30 Cum va fi vromea, astăzi ? ma zi dc libertate („Victoria"); sus" de Radu Tudoran ; 16,40 Din
pă-
ZLATNA : Călătorie in jurul
In Editura politică a apărut: OCTOMBRIE 1986 8,32 Pentru noi femeile ; 9,15 Emi­ OCTOMBRIE 1366 nihitului („Muncitoresc"); SEBEŞ : comoara folclorului nostru : 17,15
siune pentru copii şî tineretul şco­
Odă vitejilor : „VJad Ţepeş", evo­
lar: «Fuga numerelor*' ; „Pe-un Misiune extraordinară („Progre­ care istorică ; 18,05 In jurul globu­
picior de plai"; 10,15 Emisiune pen­ sul") ; Procesul profesorului Wcir lui ; 18,40 Ritmurile cincinalului ;
NICOLAE CEAUŞESCU Cuvîntare la Plenara C.C. tru sate; 11,00 Transmisiunea pri­ („Sebeşul"); APOLDUL DE SUS; 19,00 O melodie pe adresa dumnea­
mei părţi a concertului orchestrei C i n e m a Parcarea interzisă („23 August"); voastră ; 19,30 Melodia zilei : „Cc
de
ORAŞTIE :
dc formă
Căsătorie
al P.C.R. din 12-14 octombrie 1966 I 0 simfonice a Filarmonicii 15,30 , („Patria"); Unde eşti acum Maxim? mult e o zi" ; 21,05 Unda veselă
„Ceorgc Enescu" ;
stat
Derbiul campionatului republi­ („FLacâra"); CUG1R : Winnclou II (reluare); 22,20 Jazz de ieri şi de
azi ;
Broşura a fost tipărită într-un tiraj de masă. PROGRAMUL 1 : 7,45 Zi de o- can de rugbi : Steaua — Gri- DEVA : Voyo (cinematograful („Muncitoresc") ; BRAD : Serbările
dîhnâ cu cîntec şi joc ; 8,00 Trans­ viţa Roşie ; 18,00 Magazin... «Patria"); Hocccluţa („Arta"); SI- galante („Steaua roşie"); GURA- PROGRAMUL II : 8.15 Dialog cu
A(en(atul („Mureşul");
MERIA :
mitem pentru sate ; 9,45 Ascultăto­ duminical ; 19,00 Telejurnalul de HUNEDOARA : Sc iniimplă numai BARZA : Femeia în halat („Mine­ muzica uşoară ; 10,15 Am intiri des­
rii nc cer... (pagini din operele); seară ; 19,20 „TV-111" ; 19.55 Docu­ duminica („Flacăra"); Repulsie rul") ; HAŢEG : Şoarecele din A- pre scriitori : Gala GaFaction ; 11,25
* 10,00 Clubul voioşiei : „Poftiţi la mente de piatră: Mircea cel Bâtrîn; („Siderurgistul") ; Colina („Con­ mcrica („Popular") ; ILIA : Coliba Matineu de operă : „Vocea umană"
circ !* ; 11.45 La microfon, muzica 20,25 Cintâ în noapte o trompetă...; structorul"); GHELAR: Haiducii unchiului Tom („Lumina") ; de Francis Poulenc ; 13,08 Melodii
uşoară ; 12,00 Dc toate pentru toţi ; Paiiicipă Edgar Palacios (Ecuador) ; („Minerul") ; CALAN : Omicron ; populare care străbat lumea ; 15,30
13,13 Cînlâ Gigi Marga ; 14,15 Or­ 20,50 Film : Toţi fiii mei ! — ecra­ PETROŞANI: 5.000.000 dc martori Vreau să ştiu ; 16,00 Recital de o-
D e la C a b in e U d chestra de muzică populară a Ra- nizare după piesa lui A rllnir M ii­ („Republica"); Jurnalul unei femei peră : Ion Buzea ; 16,15 Sfatul me­
dioteleviziunii ; 15,13 Opera sâplâ- lor ; 22,20 Melodii pentru toate zi­ in alb („7 Noiembrie"); LUPENI: dicului : Efectele fumatului asupra
minii : „Cavaleria rusticană*' de lele sâptâniînii ; 22,50 Telespoi t ; Dragostea şi moda („Cultural") ; aparatului respirator ; 17,40 Actua­
d e p a r t i d Mascagni : 1G,45 Cînlă Sofia Popa 23,05 Telejurnalul de noapte Tom Joncs („Muncitoresc")»: URI- PROGRAMUL I : 5,15 Gim­ litatea teatrală ; 18,00 Concert —
şi Nicu Stânescu ; 17,00 Operela „O OANI : Un cartof, doi cart<^% L nastica de înviorare ; 5,30 Ac­ ghieiloare — muzică de cameră ;
noapte la Veneţia" dc Johann Noiembrie") ; BARBATENI tjH | tualitatea ag|%ră ; 8,00 Suma- 19,03 Noi înregistrări ale orches­
Cu privire la deschiderea cursurilor Slrauss (montaj muzical-lilerar); Ricordi („G August"); PARO^tfvp " întela"; 8,30 La trei simfonice *a Radioleleviziunii;
19,30 Programul'orchestrei de es­ Dincolo dc barieră („Eneigjş'^ j tă ; 9,30 20.30 Noapte bună, copii : „Tăieto­
PENTRU 24 ORE e fumalu- rul de lemne" ; 21,30 Teatru radio­
Universităţii serale de marxism-leninism tradă a Radioleleviziunii : solişti Vremea se menţine călduroasă, VULCAN: Calea V k to r iţ^ M un* fonic: premiera: Cazul Spaeilova
Doina Badea, Gicâ Petrescu. Puica schimbătoare, cu cerul variabil ciloresc") ; CRJViyOL; 0 0 ţftp
Marţi 18 octombrie a.c., orele 17,.în sala cinematografului „Arta" va Igiroşanu ; 20r45 Teatru radiofonic. Vor cădea ploi locale. Vintuf va ghe pe Amazoane ^M USidleptNrt\ Buletine de ştiri şi radiojurnale.
avea loc deschiderea cursurilor Universităţii serale de marxism-leninism. sufla moderat din sud şi sud-vest 5,00 ; 7,00 ; 10,00 ; 12,00 ; 16,00 ;
La expunerea de deschidere sînt invitaţi să participe toţi studenţii uni­ Ciclul : Momente din istoria dra­ Temperatura staţionară; ziua va fi ANINOASA : Hai. Şfenţa* )t),00 ; 22,00 ; 23,52 (programul I) ;
versităţii. maturgiei româneşti: „Inşir-te măr­ cuprinsă între 19 si 24 grade, iar ciloresc"); LlVE^SNfefc 7.30 ; 9,00 : 11,00 ; 13.00 ; 15 00 ■
Vor participa la deschidere şi membrii cursurilor de tip superior (so­ gărite" Poem feeric de Victor Efli- noaptea între 9 şi 15 grade. Ceaţă alb („Muncitoresc4^
cialism ştiinţific, economic politică, construcţia dc stat şi studiu indivi­ miu ; locală. flţpo ; 19,00 ; 21,00 ; 23,00 ; 0,52
dual) de pe raza oraşului Deva. Depăşirea („MuudUSSac^L I ^pjiîogramul II);