Page 6 - Drumul_socialismului_1966_10

PAGINA A D R U M U L S O C IA L IS M U L U I Nr. 3655

A C T U A L I T A T E A

M E D I C A L Ă

CANCERUL ŞI SCHIMBUL TRATAMENT NOU cu sînge. După 30 dc zile osul
ÎMPOTRIVA ACNEEI creşte la loc, acoperind complet
DE INFORMAŢII LA porţiunea vătămată.
NIVELUL CELULELOR O echipă de medici din Philadel­
phia (S.U.A.) au întreprins un stu­ VINDECAREA GUTURAIULUI
După părerea unor biologi de diu sistematic in ceea ce priveşte
la Columbia University (S. U. A.), tratamentul împotriva acncci. In Se pare că bolile infeeţionse re­
cancerul s-ar datora unei lipse de acest scop au Început să fie îngri­ zistente la antibiotice, cum ar fi
informaţii la nivelul celulelor. In­ jiţi cu tetraciclină un număr de guturaiul sau gripa, vor fi învin­
tre aceste celule are loc un schimb 84 de pacienţi. In perioada trata­ se de phagicină — un anticorp
normal de particule electrice care mentului nu s-a permis administra­ produs de bacterii, cînd acestea
străbat în permanenţă membrane­ rea nici unui alt medicament. sînt infectate de viruşi. Dr. Yso-
le lor. Cei doi savanţi au observat Contrar previziunilor numeroşi­ lina Centifenlo de la Universita­
că aceste schimburi sînt mult mai lor specialişti, antibioticul, admi­ tea din Florie1/ a făcut o serie de
slabe cind se fac In interiorul ce­ nistrat în doze de 150 mg, de cîte experienţe suplimentare pentru a
lulelor cancehoase. Acest lucru ex­ trei ori pe zi s-a dovedit foarte e- stabili eventualele efecte secunda­
plică de altfel şi creşterea lor in ficace. La sfîrşitul tratamentului re provocate de noul panaceu.
mod anarhic. ' 58 la sută dintre pacienţi erau
complet vindecaţi.
CREIERUL IlinERNEAZA
GENE COMPATIBILE METODA PENTRU Medicii englezi Albin, Verdura

Omul de ştiinţă britanic Henry REFACEREA OASELOR şl Loclce au operat cîţivn dini, cx-
tirpîndu-le creierul. Ei au extras
Harris a descoperit t îl unele gene ,din aceşti creieri tot singele, apoi
(elemente componente ale cromo­ CRANIULUI i-au răcit pînă la 20°C. După două,
zomilor) de găină, iepure, şoarece
nu numai că se „înţeleg" cu ge­ Un grup de medici sovietici, in trei sau patru ore, creierii încăl­
&¥inrnjiDni*!ii Catalog pentru nele celulei umane, dar şi colabo­ frunte cu prof. L. Lojeva, au pus ziţi şi irigaţi din nou cu sînge,
la punct o metodă eficientă pen­
şi-au reluat activitatea normală.
rează cu acestea. Harris a reuşit
d in e m e r i(lia n e să crească o colonie de „monştri tru refacerea oaselor vătămate ale Aceste rezultate vor permite sim­
plificarea şi prelungirea
duratei
biologici” — heterocarione. Aceste
craniului. Metoda constă in aco­
Respect... de stele celule care rezultă din amesteca­ perirea cutiei craniene în regiunea operaţiilor pe inimă deschisă, cre­
ierul fiind cel mal sensibil organ
fracturii cu o pastă formată pe ba­
rea genelor din mai multe specii,
za amestecului prafului fin de oase la oprirea circulaţiei.
Politeţe... SOFIA : Regizorul bulgar Hristo SENIGALLIA : Regizorul Ettore Astrofizicienii de la Observa­ trăiesc, se înmulţesc şi se dezvol­
tă normal.
Mutafov, care a realizat filmele Fecchi turnează la Senigallia (Ita­ torul din Abasluman (Gruzia) —
situat la o altitudine de 1.700 m.
Bun simt... „Barajul Iskăr", „Băieţii de la com­ lia) filmul „Mîini de catifea". Pro­ în munţii Caucaz — au reuşit să METODA p e r f e c ţ io n a t ă
„Medet" etc., a
binatul nostru",
studieze o porţiune din Calea
terminat recent filmul „Din nou tagonistul este Paolo Ferrari, ală­ Lactee, aflată la distanta de
la drum", care vorbeşte despre turi de care va apare Dominique DE OPERARE A CATARACTEI
Despre respect, politeţe şl bun succesele tinerilor membri ai an­ 10.000 ani-lumină dc planeta
simt s-a mai scris. Nu c cazul samblului de estradă din oraşul Boschero. noastră. Ei au cules, de aseme­ Oftalmologul britanic, dr. Da-
deci să mai insistăm asupra ro­ Razgrad. Tot el este autorul fil­ nea, informaţii şi despre peste
lului pe care-l au aceste noii- mului „Convorbire-, de asemenea, FRUNZE : La studioul de filme 18.000 de stele din constelaţiile vis Durham a inventat o nouă teh­
uni In rclaliile dintre oameni. consacrat tineretului. Lebăda, Vulturul şi Taurul, mult nică de operare a cataractei. In
Un lucru totuşi trebuie spus; kirghize s-a realizat recent un nou mai slabe decît cele vizibile cu acest scop el utilizează un bisturiu
respectul, politeţea şl bunul In prezent, Hristo Mutafov tur­ film, axat pe problemele adoles­ ochiul liber, şi au elaborat un cu vîrf diamant, montat pe un
simt mi devenii atribuie inse­ nează în Italia, împreună cu ope­ cenţilor, intitulat „Cel mai ascul­ nou catalog cu caracteristici fo-
parabile omului contemporan. ratorii H. Kovacev şî H. Raccv, tător". Conducerea filmului apar­ tomctrice şi spectrale. inel care fixează ochiul în cursul
Pe stradă. Sn magazine, la ghi­ filmul „Sicna îndepărtată şi apro­ operaţiei Aparatul permite prac­
şeele de orice leir In birourile piată". ţine lui Belceş Abdildaev şi Leo- Observaţiile culese de-a lun­ ticarea unor incizii perfecte, care
de reclamaţii şi sesizări, la El va filma şi „Drumul spre nid Gurevici. Filmul a fost inspi­ gul anilor şi sistematizate intr-un ar fi foarte dificil de efectuat cu
loatc serviciile publice — ;es- rat după piesa lui Bobulov „Fata catalog special au dus la conclu­
pcclul, polilelea şi bunul simt Cosmos" — despre visurile elevi­ din sud". Interpreta principală zia că materia interstelară, sub bisturiuri obişnuite. Dr. Durham a
sini prezente. Acesta este de lor şcolilor medii din Stara Za- efectuat deja cu succes 65 de ase­
lapt un semn al civilizaţiei. gora. este Klara Yusupzhanova (cunos­ formă de pulbere, este râspîndi- menea operaţii.
Dar. . să nu greşim. In alara cută deja din filmul „Arşiţă"). tă neomogen în Galaxie, şi for­
acestui (cnomen general. In ROMA ; Regizorul Mario Landi mează nori mici.
vmlă se Intilncsc şi cazuri de
încălcare, uneori chiar groso­ conduce la Roma turnările film u­
lană. a respectului, polilctci şi lui „Maigret la Pignlle", Interpre­
bunului simt■ ţii principali sînt Gino Cervi, Ray-
Să ne oprim de astă dală la mond Pellegrin şi Lila Kedrova.
bunul simf. Te ulii. bunăoară, la
Iran.'clăria din col[. Aştepţi la Filmului „Zînelc", care urma să fie
rind şi \ czi că rindul nu îna­
intează. Ce s-a intimptal? In realizat pe baza a trei episoade
aparentă, nimic deosebit. Şi. to­ (ale căror principale interprete sînt
tuşi... ială-l pe x sau y, un om Capucine, Raquel Welch şi Clau-
bine imbtăcal — In alic împre­ dia Cardinale), i se va mai adăuga
jurări cu pretenţii de manierat
— cum 1ără pic de bun simf, un al patrulea episod, care va fi
slrinibînd din nas, Irămintă de susţinut de actriţa Monica Vltti.
la un capul la altul trei-palm
tramele pe care Ic rcluză din MOSCOVA : Regizorul Mihail
fel de Ici de motive. Te uiţi la ‘ Botjin a realizat la studioul Gorki
el şi-i spui „ manieratului" că
nu-i frumos. Dat el ori se lacc jdin Moscova un nou film inspi­
că nu le aude. ori — şi asia rat după romanul „Zosya" al scrii­
de cele mai multe dăli — pe torului Vlndimir Bogomolov.
motiv că este „jignit", te ia in
primire. Cu cel mai neruşinat
tupeu începe să li spună: „Mă
rog. cine eşti malale să Iaci ob­
s e r v a ţ i i „Ce Ic bagi unde Intr-un ziar nord-ameriean a — Nu contează. In schimb văd Priviţi-mă cit sînt dc mîn-
nu-fi lierbe oala?“ ctc. Şi. după U M O R apărut următorul anunţ : „Nu vă totul dublu.
ce te lace cu ou şi cu ofet, în­ omorîţi soţiile cu spălatul rufe­ ★ dru !
cheie cu un aer categoric: „la lor. Cumpăraţi-vă una din ma­ Foto: V. ONOIU Un punct dc atracţie al Parcului dendrologic din Slineria.
vezi-fi de treabă, domnule/" Şi. Doi studenţi americani se în- şinile noastre de spălat care să Profesorul: Cum de ai făcut atî-
lără jenă, continuu să frăminte facă această treabă". tca greşeli de calcul în problemă ?
mai departe franzelă după Itan- tilnesc pe stradă după cursuri. Elevul : Păi să vedeţi : nu eu,
zclă pină clnd, In sUrşit'. şi-a — Ce facem disearâ ? ★ adunările le-a făcut tata.
ales una „mai rumenă". „mai — Avem de ales între : să mer­ • Nu mai trebuie să bei atita. Bău­ I'rofesorul : Şi ce ocupaţie ar e
albă", „mai coaptă" — nici el gem la concert, să dansăm sau să tura iţi scurtează viaţa la jumă­ tatăl tău ? PICĂTURA UE PLOAIE
nu ştie cum. Cele rcluzatc de stăm acasă să invăţâm. Hotărăşte ! tate. Elevul : E ospătar.
— Să dăm cu banul Stema este
el IIi sini servile, In schimb,
(ie. cu urmele degetelor pe ele pentru concert, banul pentru dans, Plouă. Din strîmtoarea tumul­ regulate (desenul din mijloc). Lu­ dacă am face comparaţia dintre o
încă proaspete. iar dacă moneda cade pe muche,
învăţăm. tuoasă a norilor se desprind miliar­ ciul apei îl întîmpină însă pe noul picătură şi o moleculă. Conside­
Desigur, e penibil ca Inii-o ★ ALBUM DE CAnJCATDftJ de de picături de apă ce se în­ venit cu o oarecare ostilitate, reac­ rând că volumul ei ar fi de 13 mm
asemenea împrejurare să le an­ Un beţiv către un trecător: dreaptă, adeseori, vijelioase spic ţionând ca o plasă elastică al cărui cub», atunci ea ar conţine aproxi­
gajezi Intr-o discuţie mai largă, — Scuzaţi, vă rog. n-aţi putea pămînt. Să urmărim una din ele. rezultat este catapultarea picătu­ mativ, tot atîtea molecule citc pi­
prin care sâ-l convingi * pe să-mi spuneţi unde locuiesc ? O picătură, de mărimea unui bob rii In sus (desenul din dreapta). cături sînt în Marca Neagră, dc
„maniera!" că dreptatea nu-i dc — De unde vrei să ştiu ? de grîu, urmează sâ cadă într-un Acest dialog dintre „parte" şi „în­ pildă. Dacă am aşeza cnp In cap
partea Jur şl că ceea ce lace nu — A, va să zică si dumneata r ~ lac. treg" este rezolvat cu autoritate de fiecare picătură din Maica Neagră
este civilizat. Nu I Pentru că. eşti beat... Înfrăţirea ei cu apa lacului nu către foi ţa gravitaţională care face şi ne-am propune să parcurgem
asia o ştie şi el şi incă prea are loc dintr-o dată, ci este pre­ ca picătura să fie primită totuşi distanţa formată, ar trebui să ne
★
bine. Dar omul se conduce Vilegiaturistul către gazdă : cedată de un întreg şi interesant în marea familie a apei. luăm provizii pentru un drum 'de
după o deviză a lui — devi­ — Cîinele dv. n lătrat ţoală L ritual. Acest moment se prezintă Cit este de mare o picătură ? 48 000.000.000.000 000 km.
za nesimţitului: „Mie să-mi noaptea sub fereastra mea în faţa noastră sub forma unei . Ploaia a stat. Picături cu totul
meargă bine. încolo ce-mi — Nu vă neliniştiţi, are să doar­ scrii de trepte ce constituie tot atî- Dacă o raportăm la galaxia noas­ răzleţe, care nu sc ştie pe unde
pasă de alţii...". Intr-adevăr, lui mă ziua. tea tranzacţii succesive pe calea tră, ce are un diametru de 100.000
nu-i pasă ce se spune sau se i i 1 -P1V0P îm plinirii unui proces, ce se repetă, ani-lumină (un an-luminâ = 9.460 au rătăcit, se grăbesc acum să-şi
Obideşte despre el. dc cînd lumea. Dacă am derula miliarde dc km), dimensiunile pi­ împlinească menirea. Una din ele
căturii sînt cu totul efemere. Ace­
a intîrziat din vina noastră. Poate
...5i totuşi nesimţiţii pot li LJ cu încetinitorul pelicula unui film, leaşi cifre colosale le-am obţine am cercetat-o prea îndelung.
puşi la punct. Pentru asta tre­ MONUMENT FUNERAR. v-A 4 0 pe prima treaptă ne-ar apare mo­
buie Insă ca cei din jurul tău. mentul contactului dintre picătură
să nu te lase singur, să se Iacă In fotografic: Monumentul si luciul apei lacului. Desenul din
că nu văd şi nu aud cind funerar al voievodului loan stingă ne dă o imagine interesantă
i ai reproşat nesimţitului. ci să Corvln de Hunedoara (Inscrip­ în care picătura se prezintă sub
te sprijine activ prin opinia lor. ţia dc pe mormint : lolinnues forma unei bile de metal, iar lu­
Atunci să-l vezi pe nesimţit Ilunyadl Corvln) din cate­ ciul apei cu un plan orizontal.
cum dă înapoi, aidoma racului. drala romano-calollcâ dc la Acestui moment, ce durează o
Alba lulla. fracţiune de secundă, îi urmează
ION CIOBOTA Foto : ILEANA TEREK unul şi mai spectaculos. Picătura
noastră. în „dorinţa" de a se uni
cu suratele ei va încerca să. stră­
pungă în mod violent „blindajul"
apei. Această mlşcure de tranzac­
. ..« "y a ţie sc exteriorizează prin forma­
- .. f/ „Urcare” şi „co borîrc".
Desene dc V. MIHAlLESCU rea unui crater cu forme foarte
m m
sifiiiffl»

Molie Hebrâde franccză, britanică şi cele două insulc ale Pacificului (Tahiti, Wa- continuă să facă cu intermitenţă
llis, Futuna, Noua Caledonie), 4.000
reunite. Franţa şi Marea Britanic
ravagii (ultimul a fost în 1959) îm­
patru cin­
sint reprezentate
prin doi comi­
europeni dintre care
piedică dezvoltarea normală a a-
sari rezidenţi.
Comisarul france/
este supus autorităţii înaltului Co­ cimi sînt de origine franceză, iar griculturîi, totuşi pămînturile sînt
restul de aproape GO.OOO — băşti­
bogate. De menţionat însă că din
misar pentru Pacific şi işî arc se cele 70.000 de hectare cultivabile,
llebride au intrat sub condomi- naşi dc rasă melaneziană. Vietna­
Suprafaţa : 12 000 kmp. nium franco-brîtanic. Protocolul diul în Noua Caledonie. comisarul mezii sc ocupă, majoritatea cu a- sc află în exploatare doar a zecea
Principalele insule: VATE, consfinţea că arhipelagul urmea­ britanic, sub autoritatea înaltului grieullura sau au devenit mici co­ parte. Institutul dc cercetări în
ERROMANGO, ESI'IUITU ză să „constituie o zonă de influ­ Comisar pentru Pacificul de vest mercianţi, europenii sînt fie func­ domeniul uleiurilor şi plantelor o-
SANTO. enţă comunei în care cetăţenii îşi are sediul în Insulele Salomon. ţionari, fîe comercianţi, 1 îe plantri- leaginoase, a creat aici, în 1964, o
Populaţia: G5.000 LOCUITORI, msnlolnr* ni,-,'"inr; <i cetăţenii ce- Pentru adminisli-cca nrliip^lygii- ini’i. (Plantaţiile europpnc sînt, ron- staţie de cercetări asupra cocotie-
4.000 EUROPENI. rilor, cu scopul de a ameliora pro­
Capitala : PORT VILA, IN ducţia de copra.
INSULA VATE. Unica întreprindere industrială
Resurse economice : COPRA, din' arhipelag este o fabrică mică
MANGAN de conserve de came care reuşeşte
să acopere nevoile locale.
Grupind un număr de 80 dc lor două puteri semnatare se bu­ lui, cci Uoi comisuri rezuleiki ; e n tra te in majoritate iii insula In 19G2V din subsolul insulei Va te
insuliţe (ce se întind pe o supra­ cură de drepturi egale în ce pri­ sînt ajutaţi dc un Consiliu consul­ Efate şi in sud-cstul insulei Espi- s-au extras primele 5 000 de tone
faţă de 12.000 kmp) arhipelagul veşte reşedinţa, securitatea şi re­ tativ compus din patru francezi, ritu Santo). de minereu de mongnn. Dc atunci
Noile Hebride constituie pe plan laţiile lor comerciale". Consecinţa patru britanici şi opt băştinaşi. Resursele locale sînt în primul producţia zăcămîntnlui a crescut
administrativ o curiozitate juridi­ nceslci holârîri eslc că niciunul Membrii consiliului sînt numiţi dc rîiul dc ordin agricol, copia (mie­ continuu, ajungînd ca în 1964. ex­
că unică în felul ei. Ca urmare a din reprezentanţii celor două gu­ comisarii rezidenţi. Din cei 65.000 zul uscat şi sfărîmat al nucii dc portul de mangan să reprezinte
încheierii convenţiei de la Lon­ verne nu poate să-şi exercite dc de locuitori ai insulelor, 700 sînt 25 la sută din valoarea exportu­
dra, din 20 octombrie 190G, căreia unul singur autoritatea asupra ar­ cocos din care se extrage untul de rilor Noilor Hebride. Totuşi, sa­
i-a succedat la G august 1914 pro­ vietnamezi, veniţi în anii 1925- cocos) reprezentind pesle 60 In turarea pieţei mondiale frînenză
tocolul de acord semnat între hipelagului. lată de cc în Noile 1930 ca mînă de lucru agricolă, sută din valoarea totală a expor­ cererile. în special din partea Ja­
Franţa şi Marea Britanic, Noile Hebride există trei administraţii : 2.000 melanczieni emigraţi din alte turilor. Cu toate că ciclonil care poniei. principului importator.