Page 61 - Drumul_socialismului_1966_10

•'Ori ,

-‘'•o
PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VAl
TOVARĂŞII NICOLAE CEAUŞESCU Şl ION GHEORGHE MAURER

AU PLECAT LA MOSCOVA

Luni dimineaţa au plecat la Mos­ şi a guvernului sovietic, vor face o cători ai instituţiilor centrale şi al
cova tovarăşii Nicolae Ceauşcscu, vizită prietenească în Uniunea So­ organizaţiilor obşteşti, generali şj o-
secretar general al Comitetului Cen­ vietică. fiţeri superiori.
tral al Partidului Comunist Român, La plecare, pe aeroportul Bănea- Au fost prezenţi A. V. Basov, am­
Ion Gheorghe Maurer, membru al sa, au fost de faţă tovarăşii Chivu basadorul Uniunii Sovietice, alţi şefi
Comitetului Executiv, al Prezidiu­ Stoica, Gheorghe Apostol, Emil Bod- de misiuni diplomatice acreditaţi la
lui Permanent al C.C. al P.C.R., pre­ naraş, Alexandru Drăghici, Paul Ni- Bucureşti.
şedintele Consiliului de Miniştri, îm­ culescu-Mizil.'Ilie Verdeţ, membri şi Numeroşi cetăţeni ai Capitalei a-
preună cu general-colonel Ion Ioni- membri supleanţi ai Comitetului flaţi pe aeroport au salutat cu căl­
ţă, membru al C.C al P.C.R., minis­ Executiv al C.C. al P.C.R., vicepre­ dură pe conducătorii de partid şi
trul forţelor armate, care, la invi­ şedinţi ai Consiliului de Miniştri, de stat. Un grup de pionieri le-au
taţia Comitetului Central al Parti­ membri ai C.C. al P.C.R., membri ai oferit buchete de flori.
dului Comunist al Uniunii Sovietice Consiliului de Stat, miniştri, condu­ (Agerpres)
Sosirea la Moscova
ANUL x v m . NR. 3660 MARŢI 18 OCTOMBRIE 1966 4 PAGINI — 25 BANI
MOSCOVA 17. — Corespondentul prietenească in Uniunea Sovietică Consiliului de.Miniştri al U.RSS,
Agerpres, S. Podinâ. transmite: Luni La sosirea la Moscova, pe aeropor­ Andrei Gromîko, membru al C.C. al
T R IM E S T R U L IV la amiază au sosit la Moscova tova­ tul V^Tukoyo, oaspeţii români au fost P.C.U.S., ministrul afaceri lor externe
al U.R S.S., mareşalul Uniunii Sovie­
înţîmpinaţî. de Leonid Brejpev, se­
răşii Nicolae Ceauşescu, secretar ge­
neral al C.C al P.C.R., Ion Gheorghe cretar general al C-C al P.C.U,.S„ A- tice Andrei Greciko, membru al C C.
Maurer, membru al Comitetului Exe­ lexei, Kosighin, membru al Biroului al P.C.U.S., prim-locţiitor al minis­
cutiv, al Prezidiului Permanent al Politic al C C. al P.C.U.S., preşedin­ trului apărării al U.R.SS, şi alţi
C.C al P.C.R., preşedintele Consiliu­ tele Consiliului de Miniştri al conducători de partid şi de slat so­
lui de Miniştri al Republicii Socialis­ U.R S.S., ,Nikolai Podgornîi, membru vietici
Punct de plecare spre realizările colonel Ion Ioniţă. membru al C.C. Suprem al U.R.S.S., Dmiţri Poleanski, dor Marinescu, ambasadorul Republi­
al Biroului Politic al ,C C. al P.C.U.S,.
te România, împreună cu general-
Au fost prezenţi, de asemenea, Teo­
preşedintele Prezidiului Sovietului
al P.CR., ministrul forţelor armate,
cii Socialiste
România în Uniunea
care, la invitaţia CC. al P.C.U.S şi membru al Biroului Politic al CC Sovietică, şi membri ai Ambasadei
a guvernului sovietic, fac o vizită al P.C.U.S., prim-vicepreşedinte al române la Moscova.
anului fiiîor ŞEDINŢA ACTIVULUI DE PARTID Tovarăşul Chivu Stoica
AL COMITETULUI REGIONAL a primit

HUNEDOARA AL P.C.R. pe prinţul de Monaco
In primele nouă luni de activitate, şi avansai. Consecinţele, s-au resim­
constructorii din cadrul T.R.C.H ţit în trimestrul I cînd efectivele Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socia­
s-au străduit să execute .Ja vreme şi n-au fost folosite raţional Din anii Ieri, a avut .loc şedinţa activului de partid al Comite­ liste. România Chivu Stoica a primit luni la amiază pe
în condiţii calitativ superioare sar­ trecuţi, şi chiar mai demult,, ne-au tului regional Hunedoara al P.C.R. Au participat mem­ prinţul de Monaco, Rainier al Ifl-lea, care participă la
cinile de producţie încredinţate in rămas 37 de blocuri nefinisate la bri ai Comitetului regional de partid, prim-secretari şi cel de-al XX-lea Congres — adunare plenară — a Co­
acest an. Ca urmare, planul de pro­ exterior. De aceea, în perioada maţ- secretari ai comitetelor raionale şi.orăşeneşti de partid, misiei internaţionale pentru explorarea ştiinţifică a
ducţie a fost îndeplinit în proporţie .septembrie, un' numai- de 100 de zi­ secretari ai comitetelor de partid,'preşedinţi ai comite­ Mării Mediterane. în calitate de preşedinte al acestui
organism.
de 101,5 la sulă, productivitatea pla­ dari, au lucrat efectiv la, terminarea telor sindicale şi directorii din principalele întreprin­
nificată a sporit cu 1 la sută. s-au lor, neparlicipind la .execuţia apar­ deri şi unităţi economice ale regiunii, conducători ai Preşedintele Consiliului de Slat a reţinut Ia dejun
predat 1988 apartamente, o casă.de tamentelor planificate în 1966. La a- organizaţiilor de masă regionale, raionale.şi orăşeneşti. pe înaltul oaspete şi persoanele care au participat la
cultură la Petroşani, trei cămine ceslea s-au mai adăugat unele defi­ ■ lucrători din aparatul de partid, redactori ai presei’cen- convorbire.
muncitoreşti cu o capacitate de 1.212 cienţe repetate în.privinţa organiză­ trale şi ai ziarului regional.
locuri, iar. la, pneţul de cost s-au ob­ rii şi folosirii forţei de muncă, a u- Tovarăşul Gheorghe Călin, pnm-secretar al 'Comitetu­ Congresul Comisiei internaţionale
ţinut economii .în valoare de pesie nor utilaje, greutăţile provocate de lui regional de partid, a prezentat o informare privind
un milion de . lei. Aceste realizări l.R.E. Hunedoara prin neasigurarea realizarea planului producţiei industriale şi de investi­
se datoresc faptului că pe şantierele coalinuâ cu energie electrică,‘de IPlP ţii pe 9 luni din acest an. măsurile ce‘trebuie' luate pentru explorarea ştiinţifică
noastre, sub îndrumarea eficientă a şi D.R.T.A ,în privinţa trimiterii la pentru îndeplinirea la toţi indicatorii a planului .pe
organizaţiilor^ de partid, ,s-au aplicat timp a mijloacelor de transport. Fa­ anul 1966 şi pregătirea producţiei şi a 'frontului !de lu- - a Mării Mediterane
cu succes o seamă de măsuri ţă de asemenea aspecte, conducerile cru pe 1967.
încă de la începutul anului la fie­ şantierelor si chiar a trustului n-ou La discuţii au luat cuvintul tovarăşi]:’ Gheorghe Tu- . - In^şala.micâ a Palatului Republicii Socialiste Româ­
care şantier s-au asigurat condiţiile luat întotdeauna măsuri operative de dor, director al I. M. Deva. David Moculescu. corector nia au început luni dimineaţa lucrările celui de-al
tehnico-materiale necesare îndeplini­ lichidare al.D.R E.F., Gheorghe Prodan, directorial .uzinelor .30 XX-lea Congres — adunare plenară — a Comisiei in-
rii ritmice a sarcinilor de plan In Pină la sfirşitul anului mai avem Decembrie' Cugir, Petru Prodan, şefuhsecţiei industrie lernetfipnale pentru explorarea ştiinţifică a Mării Me­
diterane. ;
cele mai multe cazuri aproviziona­ de predat aproximativ 1 400 de apar­ locală a Sfatului popular regional, Gheorghe Stanca,
rea cu materiale s-<i făcut ritmic şi tamente. Pentru realizarea lor s-au secretar al Comitetului raional Alba al PC R„ Stelian La Congres, care se desfăşoară între 17 şi 22 oc­
!a timpul util, s-a folosit o gamă mai întreprins o serie de măsuri. In ul­ Popescu, directorul Trustului regional de. construcţii. tombrie la Bucureşti şi Constanţa, participă un mare
/arială de materiale din resurse lo­ tima vreme, şantierele noastre au Gheorghe Rădulescu/ director tehnic al C S. .Hunedoara. ; număr de-oameni ; de ştiinţă şi specialişti in cercetă-
cale, şantierele au manifestat mai fost dotate cu 2 buldozere de mare Gheorghe Ilicscu, director tehnic al C.C.V,j, Francisc. • rile marine şi- oceanografice din Algeria, Anglia, Aus-
multă chibzuinţă în privinţa gospo­ capacitate, 5 buidoexcavatoare si 5 Folticska, director al I.C.S. Hunedoara,.Gheorghe Cră­ . I ri a, Bulgaria, Elveţia, Franţa, Republica Federală a
dăririi mijloacelor materiale existen­ excavatoare. Folosindu-)e din plin ciun. directorul întreprinderii „Căprioara" Sebeş, Eu­ Germaniei, Grecia, Italia, Iugoslavia, Izrael. Liban,
te. Paralel cu preocuparea pentru vom reuşi să anihilăm o parte din gen Traistă, secretarul comîlelului de partifl dc Ja Ter­ Monaco. Olanda, Republica Arabă Unită, România’
creşterea parcului propriu de utilaje neajunsurile ce le generează lipsa mocentrala Paroşeni, loan Bodca, directorul I.O.f L. Spania, S.U.A., Tunisia şi.Turcia, precum şi reprezen­
şi mijloace de transport, ne-am îngri­ forţei de muncă, în special cea neca­ Deva. tanţi ai F A O. şi Agenţiei internaţionale pentru ener­
jit permanent de îmbunătăţirea indi­ lificată. Pe unele şantiere s-a trecut In şedinţă s-a adoptat o hotărî re în care sî.nt( pre­ gia atomică — A.I.E.A
cilor de folosire a utilajelor exis­ la organizarea muncii în două schim­ văzute sarcinile ce revin organizaţiilor partid, de Lucrările; Congresului au .fost deschise de Jean Fur-
tente Pe tot mai multe şantiere a buri In această perioadă efectivelor Demonstraţia practică făcută dc Broscoi Petru, şef dc echipă la şan­ sindicat şi U.T.C., precum şi conducerilor-administra­ nestin, secretarul genera Comisiei.
crescut gradul de mecanizare a lucră­ existente li se vor alătura noi forţe, tierul nr. 4 din Cugir, este urmărită cu atenţie de un grup dc elevi de tive ale întreprinderilor pentru îndeplinirea integrală In numele guvernului Republicii Socialiste Româ­
rilor cu volume mari de execuţie, datorită ajutorului substanţial pc la Şcoala profesională din Alba lulia. a planului pe anul 1966, pregătirea condiţiilor de lucru nia, participanţii la Congres au fost salutaţi de Ro­
folosirea mecanismelor in două care ni-1 dă D.R R F.M. şi unele co­ man Moldovan, vicepreşedinte al Consiliului de Mi­
schimburi, utilizarea pe scară largă mitete executive ale sfaturilor popu­ De la Cabinetul regional Foto: V. ONOIU in perioada de iarnă şi pentru anul 1967. niştri.
a dispozitivelor de mică mecanizare lare raionale,'in privinţa recrutării
De asemenea, lucrul a fost organizat de noi cadre In acest final de an,
pe două schimburi, s-a extins plata pentru realizarea integrală a planu­ de partid
muncii în acord şi acord global în- lui fizic de locuinţe, conducerea trus­ CU PRIVIRE LA DESCHIDEREA
tr-un procent de 88 la sută. Aceasta tului. o parte din personalul din ser­ BINEMERITATA PENTRU
a făcut ca timpul de muncă să fie viciile funcţionale ale T.R.C.H. desfă­ CURSURILOR UNIVERSITĂŢII
folosit în proporţie de 95,2 la sută, şoară' o susţinută muncă dc îndru­ SERALE DE MARXISM-LENlNlSM
ceea ce a condus şi la îmbunătăţirea mare şi control pe şantiere, ajutînd
ritmicităţii producţiei. efectiv la rezolvarea operativă, la fa­ Marţi 18 octombrie a.c., dreffe
ţa locului, a greutăţilor ce se ivesc 17, in 1 sala ’ cinematografului
Totuşi, în primele nouă luni de „Arta" va avea Iod deschiderea
activitate noi n-am reuşit să ne rea­ in cadrul unităţilor. Eforturile noas­ cursurilor Universităţii serâle’de de munca În c h in ată înfloririi
lizăm integral planul fizic, râminînd tre au fost sporite pe toate frontu­ marxîsm-leniriism. La expunerea
datori beneficiarilor cu 336 aparta­ rile activităţii ce o desfăşurăm, pen­ de deschidere sint invitaţi ' să
mente. Aceasta pentru că in activi­ tru ca sarcinile aferente anului în participe toţi studenţii universi­ Proiectul noii legi a pensiilor, publicat in baza hotăririi Plenarei
tatea noastră s-au manifestat unele tăţii. C.C. al P.C.R. din 12—14 octombrie a.c., a fost prim ii cu viu interes şi
deficienţe. Datorită slabei preocu­ îng. STELIAN POPESCU Vor participa la deschidere şi satisfacţie de către toţi oamenii muncii din regiunea Hunedoara. îndeo­
sebi pensionarii, precum şi cei care urmează să iasă la pensie peste
pări, la începutul anului trustul s-a directorul T.R.C. Hunedoara membrii cursurilor de tip supe­ ciţlva ani, işi manifestă bucuria deplină şi mulţumirea profundă faţă
găsit în situaţia de a nu dispune de rior (socialism ştiinţific, economie de partid şi statul nostru socialist.
politică, construcţia dc stat şi sta­
un front de lucru suficient de întins (Continuare in pag. a 3-a) diu individual) de pe raza ora­ Subliniind faptul că noua lege a pensiilor — ea de altfel toate mă­
surile luate de partid privind îmbunătăţirea traiului celor ce muncesc
şului Deva. — îşi are izvorul in creşterea continuă a avuţiei noastre naţionale, dez­
l voltarea pc baze trainice a economiei, ştiinţei şi culturii, numeroşi ce­
tăţeni — pensionari sau‘ din eimpul muncii — au făcut reporterilor noş­
tri aflaţi in mijlocul lor, declaraţii prin care işi exprimă din inimă
mulţumirile faţă dc partid pentru această nouă dovadă de grijă părin­
tească. ' 1 » ■*

fiilor celor ce astăzi işi calculează
| 0 mărire substanţială anticipat noile drepturi.
Personal consider că noua legisla­
ţie aduce satisfacţii deosebite celor
j a pensiilor mici cu pensii mici. Avantajele ce stră­
bat din recenta hotârîre a partidu­
irP®? 1 ' Pensionarul Nicolae Sora (şi maî lui le voi simţi de fapt în propria-mi
viată. Nu găsesc cuvinte să-mi ex­
revizui o dată calculele.
„Da, aşa este L. dacă scrie aici...". prim mulţumirea faţă de legiuitorii
iw—» JT? ■ tării, faţă de Partidul Comunist Ro­
1 — 536 de lei. mân.
H i m ' — Ce ‘ pensie aveţi acum?
— Ştiţi cu cit vi se va mări pen­
sia,,după 1 ianuarie anul viitor ? Recunoştinţă
— Ba bine că nu. Cu 25 la sută. • i
Pentru mine e mare lucru. Am ieşit
din producţie, din cauza vîrstei, de fierbinte partidului
A ,
cîţiva ani de zile. Am stat eu cîtva
timp fără să lucrez, dar n-am re­ In secţia mecanîcâ-serie a U M.
zistat M-am aciuiat pe lingă tova­
G.A.S. Petrcşti — mecanizatori ai acestei unităţi executind semănatul griului. răşii de la biroul de pensii al ofi­ Cugir l-am întilnit pe maistrul Teo­ Un grup de pensionari din oraşul Hunedoara citind cu atenţie ma­
Foto: I. TEREK dor Crişan. Om de 56 de ani, cu ar­ terialele publicate in presă cu privire la lucrările Plenarei C.C. at
ciului de prevederi sociale de aici gint în păr, dar încă în putere şi P.C.R. din 12—14 octombrie a.c.
din Hunedoara. Ii mai ajut la trea­ plin de viaţă. El ne-a declarat:
bă, vom avea mult de lucru. Vedeţi .Noua lege a pensiilor mă bucură
Recoltările şi însămînjările de-ale celor ca mine. Şi ştiu locul nespus de mult Este o dovadă in aduce la pensie un spor de 10 Ia 1930 — ne-a spus el. Pină la pen­
rafturile astea ? Sint pline cu dosare
„Am intrat în cîmpul muncii din
sută din salariile tarifare lunare.
plus a g rijii partidului, care. pe mă­
fiecăruia.
Ca orice om al muncii, îmi exprim
Răsfoind zilele acestea hîrtiile din sura întăririi economiei ţârii, a creş­ satisfacţia deplină pentru aceste noi sionare mai am 9 ani. Nu-i mult.
terii venitului naţional, aduce îmbu­
pentru că-mi iubesc meseria şi nu
ele, am desluşit parcă ecoul bucu- nătăţiri substanţiale în viaţa cetă­ prevederi care ne îmbunătăţesc tra­ ştiu cum mă voi despărţi de maşină.
să fie impulsionate ţenilor patriei noastre socialiste iul. Mulţumirea fierbinte pe care o mi-au trecut prin mină multe pro­
De cînd lucrez la fabrica chimică
adresez partidului vreau s-o întă­
Eu lucrez ca lăcătuş şi apoi ca
resc prin fapte In anii care-i mai
maistru din 1928. Am deja o vechi­
moţii de ucenici. Chiar şi fiul meu,
După cum sc vede, la Benic, Mi­ me de 38 de ani. Din 1940 lucrez muncesc pînă Ia pensionare, vreau Gheorghe, a învăţat meserie de ia
să dovedesc această recunoştinţă".
mine. Acum lucrăm amîndoi pe a-
halţ şi Teiuş realizările la recoltatul numai în această uzină. ceeaşi maşină. E mare lucru să ai
Să ştiţi că am făcut şi un calcul,
In această perioadă, in ţoale gricole din raionul Alba această lu­ sută din suprafaţa ocupată cu această porumbului sint foarte mici deşi a- deşi mai am 6 ani pină ies la pen­ Tradiţia nu va fi încredere deplină in cel căruia îi
unităţile agricole din regiune crare nu sc desfăşoară insă pe mă­ cultură. In principalele unităţi culti­ cesle unităţi deţin aproape o treime sie. Şi. toate una peste alta. îmi vor predai ştafeta. Tocmai ii spuneam
trebuie să se execute un marc sura cerinţelor şi posibilităţilor. Ne vatoare de porumb situaţia recoltă­ din suprafaţa raionului, cullivală cu fiului meu: „Vezi, băiete, cită impor­
astăzi. dezminţită
volum dc lucrări. Este vorba . referim în primul rînd la recoltatul rilor se pre/.ii''-i astfel : porumb La începutul acestei lunî aduce o pensie aproape cît salariul tanţă se acordă prin noua lege «•
de stringerea recoltelor dc po­ porumbului ţinînd seama că in spe­ Bucerdca 76 % aici se punea râminerea in urmă a tarifar pe care-l primesc *
rumb, cartofi, sfeclă dc zahăr cial după această cultură urmează Ighiu 72.7 % recoltatului la porumb pe seama fap­ N-am uitat să adaug nici pensia su­ GH. PAVEL
ele. şi dc efectuarea insăminţă- să se insămînteze grîu pc însemnate Miccşti 65 % tului că acesta nu a ajuns la coa­ plimentară, pentru care voi depune La Fabrica chimică din Orăştie A. DAVID
rilor. Realizarea la timp si în suprafeţe Astfel, pînă acum porum­ IM i ha 1 ţ 2#.7 % cere deplină De vreo sâplâmînă timp de 6 ani de aici înainte cîte l-am avut ca interlocutor pe recti­
eondiţiuni agrotehnice cores­ bul a fost strîns de pe numai 3075 hec- Teiuş 19.8 însă, acest motiv nu mai are temei. 2 la sută dîn salariu şi care îmi va ficatorul Gheorghe Cătănici. (Continuare In pag. a 3-a)
Porumbul e copt peste tot. Nu se iau
punzătoare a acestor lucrări lare ceea ce reprezintă abia 46,4 la Bcnic 16.6 % insă cele mai corespunzătoare măsuri
cere din partea consiliilor dc pentru a impulsiona slrîngerea lui.
conducere, a mecanizatorilor şi Atit la Teiuş, Mihalţ cit şi la Benic
tuturor cooperatorilor . o bună e vorba de o insuficientă preocupare
organizare a muncii. In majo­ Situaţia in săm in ţării griului şi secarei in cooperativele pentru buna organizare a muncii Cum te porţi pe stradă, tinere?
ritatea unităţilor graficele în­ Din această cauză au fost zile cînd
tocmite pentru aceste lucrări agricole la data de 17 octom brie a.c.
sint respectate întocmai. Dar, în unele unitâti porumbul a fost re­
coltat abia de pe cile 3-4 hectare.
în raionul Alba pot fi intîlnite In mulle .unilâti agricole din re­ Ţinînd seama de faplul că au mai O situaţie similară poate fi înlil- Tineri ş i vii si nici. in perechi sau vestimentară cil mai mull prin scan- trician la depozitul mecanizat Peştiş.
şi cazuri unde recoltatul po­ giunea noastră, unde munca a fost rămas doar cileva zile pină la ter­ nitâ şi la cooperativele agricole din grupuri obişnuiesc la orele inserării dulul provocat. Oraşul, oamenii dc pc străzile Hune­
rumbului şi însămînţările se bine organizată însămînţările se minarea epocii optime, în toate co­ Căpud, Slremţ şi Drîmbar unde sd Iacă promenada. E ceva normal şi Strada, privită sub aspectul social, doarei au început să-i cunoască deja
apropie do sfîrşil. Aşa stau lucruri­ operativele agricole unde însâmin- recomandabil oricărui om care vrea să al locului de intilnire al unei comu­ ca scandalagii, ca aulon ai unor acte
desfăşoară intr-un ritm ncsa- strînsul recoltei de porumb s-a exe­ sc respecte după cele op/ ore de mun­
le in: raioanele Alba, Ilia, Orâştieşi ţările sînl rămase in urmă faţă de nităţi dc oameni, are şi ca rolul ci in huliganice condamnabile Cintl i-am
tisfăcător. Iată şi citeva exem­ altele. Cu toate acestea, intr-o serie grafice, trebuie luate măsuri de im­ cutat pe mai puţin de 50 la sulă din că Dar ială că din lumullul acesta de vaslui complex pe care il numim edu inlilnit in exerciţiul luncliunii pc o
ple. de cooperative agricole, chiar din pulsionare a acestora. Iată care suprafaţă. Trebuie spus. de aseme­ suflare omenească, cu ginduri/e şi calic. Nu poli să-ti per mit i, de pildă, stradă din Hunedoara, un amic local­
nea, că in unităţile amintite, chiar şi
aceste raioane unde nu se acordă a- este situaţia insâminţârilor la data acolo unde porumbul a fost strîns, preocupările ei cotidiene, sc desprin­ să ieşi la promenadă îmbrăcat In pi­ nic ne-a slăluil să nu ne punem min­
tenţia cuvenită eliberării terenuri­ sus-aminlită. cocenii continuă să fie netăiaţi. Din de cile o figură ce vrea sa iasă din jama sau in capol, aşa cum nu-ti poţi tea cu ci. Cu alic cuvinte să Ic tre­
lor de culturile tirzii ritmul de des­ această cauză nu se pot executa nici comun permite sd Ic agăiţi dc un necunoscut cem cu vederea ieşirile huliganice.
De ce întîrzie făşurare a însămînţărilor nu este Alba Jf/n , arăturile in vederea insâminţârilor. Cu asemenea „exemplare" am avui pentru simplul motiv că nu-fi plac o- Dar bunul sim[ li obligă In primul
corespunzător Vitezele zilnice nu Ilia 72,5% Se impune deci o mai bună orga­ prileful şi noi să laccm cunoştinţă In chii lui verzi sau căprui. rind pe lăplaşii In cauză să-şi vadă
cileva din deplasările elecfuaie la Hu­
De ce Ireccm atunci nepăsători pc
71.6%
lungul nasului, să sc
încadreze in
eliberarea terenului? sînt respectate. Bunăoară, în cursul Orâştie 71.2% nizare a muncii prin mobilizarea Ja nedoara. In carneţelul de noti/e am lingă un Roşea, Cimpoi sau lancu că­ disciplina opiniei publice. De bună
Deva
zilei de ieri au fost insămînţate doar
995 hectare cu grîu. Aceasta şi ca ur­ Sebeş 70,7% recoltat a tuturor forţelor şi mijloa­ consemnat trei nume : Dima Roşea, rora nu le ajunge strada aricit ar li seamă că o inlluenlă hotăritoare asu-
mare a faptului că o mare parte Brad 70.2% celor existente în unităţi. In acest Gheorghe Cimpoi şi Dumilru lancu, ca dc mare, cărora le place să provoa­
O condiţie esenţială pentru res­ 54 7% scop trebuie generalizată experienţa loti trei angajaţi la E. M. Teliuc. îm­ ce scandal I
Haţeg
pectarea epocii optime la însâmînţări din mijloacele mecanice nu s-au Hunedoara 47,7% brăcaţi in nişte haine pestriţe, cu ae­ Ori, sd-i luăm pe Fchcr Dionisie, D. AUREL
utilizat la întreaga lor capacitate.
este eliberarea şi pregătirea din vre­ re de Don Juani, tinerii respectivi a- angajai la secţia mecanică a blumin-
me a terenului, In cooperativele a­ (Continuare în pag. a 3-a) I răgeau atent ia nu atit prin (inuta lor gului sau pe Ghcrghely Catol, elec­ (Continuare în pag. a 3-a)