Page 65 - Drumul_socialismului_1966_10

'PAGINA A
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3669

RĂSPUTN BINEMERITATĂ
Csiu d e n i i a ţ i i u z i n e i

Fiecare Iund din anul curent a fost PENTRU VIATA DE MUNCA
încheiată de către colectivul Uzinei *
de reparat utila) minier din Petroşani
cu rezultate Irumoasc: depăşirea pla­
nului de producţie, executarea unor ÎNCHINATA ÎNFLORIRĂ TARI!
lucrări de bună calitate, realizarea de
economii şi bene/icit peste prevederi.
La dobindirea acestor succese şi-au {Urmare din pag. I) nor venituri consistente, omeneşti,
adus contribuţia mu/fi muncitori Prin­ Silueto pc pia­ celor ce şi-au făcut datoria in mod
tre ei se numără strungarul Aurel tră. pensiilor stabilităţii oamenilor în a- conştiincios in producţie".
Stoicoi. de la seci ia mecanică, fre­ Foto : I. TEREK ceÎP-şi loc de muncă ? Azi nu pri­
zorul Gheorqhe Nimoiu. de la a- cepi mare lucru, dar mîine, cînd
tclierul de sculărie şi strungarul vei începe şi tu să calculezi, îţi vei „Cea mai bună lege
Eugen Weg. Toh trei îşi depă­ da seama cum se vor aduna pro­
şesc sarcinile de plan cu 5—30 a pensiilor"
fa sufd şi execută numai lu ­ cente peste procente pentru a-ţi asi­
crări de bună calitate. Ca sd oblină gura o bâtrîneţe îmbelşugată.
aceste rezultate, ei îşi organizează ra­ Sînt convins că tradiţia nu va fi „De azi dimineaţă, de cîte, ori mă
ţional munca, folosesc din plin tim ­ dezminţită. Hotărîrea mea este ca întîlnesc cu prietenul meu Dumitru
pul de lucru. Işi inqrijesc maşinile ce In anii ce mi-au mai rămas pină la Mărunţ, şi el maistru cazangiu, tofc
le sfnt încredinţate şi le folosesc la ieşirea la pensie şâ-mi aduc, îm­ despre noua lege a pensiilor discu­
tntreaqa capacitate. întregul colectiv preună cu fiul meu, o contribuţie tăm — ne-a declarat tov Simion
în mijlocul căruia lucrează aceşti har­ şl mal însemnată la realizarea unor Gog, maistru cazangiu la Atelierele
produse de bună calitate, fiind con­
nici şi pricepuţi tovarăşi se mindreşte
cu rezultatele ce le obţin, ti apreciază TRIM ESTRUL IV Cum te porţi vins că eforturile de azi se vor râs- R M.R. Simeria Eu sînt în cîmpul
muncii din 1927. Am deci o vechime
şi stimează. Toţi se străduiesc în a- frînge mîine ca bucurii asupra pro­ de 39 de ani. E drept, am avut o
celaşi timp să le urmeze exemplul, să Punct de plecare spre pe strada, tinere? priei mele familii". întrerupere din cauza unui accident
în muncă. Noua lege insă nu mal
obţină şi el realizări tot mai de sea­ consideră întrerupere timpul cît
mă. (Urmare din pag. I) Mijloc important n-am muncit din cauza acelui acci­
realizările anulai viitor dent. aşa că mă bucur de o vechime
apreciabilă. Faptul că munca la ca-
(In foto 1): Strungarul Au­ pra lor vor trebui să aibă atît pătraţii de cointeresare a zangerie este grea, îmi va da po­
rel Stoicoi executînd centrarea cît şi colectivele de muncă în m ijlo­ sibilitatea să beneficiez şi de redu­
(Urmare din pag. 1) O condiţie necesară pregătirii te­
Vom mai descrie un caz: intr-una oamenilor muncii
unui ax. meinice a producţiei viitoare o con­ cul cărora îşi ciştigă existenţa. cerea anilor efectivi lucraţi. Acum
stituie asigurarea cu proiecte de exe­ am 55 de ani. In curind voi trece
curs să fie realizate la timp — con­ cuţie de către beneficiari. Intrucît din seri ne allam In piaţa de alimen­ în rîndurile pensionarilor, pentru
(In foto 2): Frezorul Gheor- diţie hotărîtoare şt pentru îndeplini­ trustul n-a primit decît 40 la sută din te a oraşului. Gospodinele continuau loan Zăvoionu. mecanic de pom­ odihnă. Mă bucur câ partidul are in
ghe Nimoiu executînd frezarea rea planului pe 1967 documentaţiile necesare, s-a întocmit sd se aprovizioneze cu produsele ali­ pe în subteranele minei Teliue, toc­ permanenţă grijă de noi, oamenii
unei piese. Paralel cu măsurile amintite, de cu DS AP.C. Deva, principalul nos­ mentare necesare. La un moment dat mai se pregătea să meargă la lucru. muncii, de-a lungul întregii noastre
pe acum s-au început şi acţiunile de tru proiectant, un program de proiec­ a apărut în postură de erou al pielii „Mă grăbesc la şut — ne-a spus vieţi Eu văd în aceasta o politică
pregătire a producţiei viitoare. Soar­ tare pentru trimestrul IV a.c La cei­ tinărul Vaiet Mn/er. angajat la şantie- el Am citit proiectul de lege şi mi profund umană, o grijă neţărmu­
(In foto 3): Strungarul Eu­ ta planului pe primul semestru din lalţi beneficiari şi proiectanţi se fac tul produse industriale al l.C.S.H. s-a umplut inima de bucurie. După rită pentru om şi nevoile saie.
gen Weg lucrînd la un strung 1967 se hotărăşte acuin, în trimestrul intervenţii repetate pentru respecta­ Vfrs/n, 18 ani Aliat în stare de ebrie­ calculele mele, pensia pe care o voi Am lucrat şi în vremurile cind
frontal — ce] mai mare strung IV. Dacă finele anului ne va găsi rea întocmai a termenelor de pre­ tate, cu o Iinufâ dezordonată, e! îm­ primi nu peste mult timp va fi nu­ munca noastră era prost plătită, cînd
cu un front de lucru vast, aflat în dare a documentaţiilor. Pregătirea părţea injurii grosolane în dreapta şl mai cu cîţiva zeci de lei mai mică
de acest fel din uzină n-aveam cu ce ne îmbrăca şi râb-
etape diferenţiate de execuţie, in a- proiectelor de care dispunem este în în stingă, de parcă s-ar li aflai sin­ decît salariul tarifar actual. dam de foame. Şi pe atunci oamenii
nul viitor lucrul se va desfăşura in atenţia serviciului nostru de specia­ gur, în codru. Îmi dau seama câ hotârirea Ple­ ieşenii la pensie. Dar ce pensie pri­
bune eondiţiuni De aceea, planul litate. Pînă acum s-au lansat co­ Lui, ca şi ailor cilorva zeci de tineri narei C.C. al P.C.R. din 12—14 oc­ meau ? Ajungeau muritori de foa­
Text: I. BERTOTI frontului de luciu, care prevede 888 menzile de materiale necesare tri­ le-am adresai pe nepregătite întreba­ tombrie, proiectul de lege privind me sau cerşetori. Astăzi, toate aces­
Foto: A. DULA apartamente, a fost depăşit ; in pre­ mestrului 1 1967. precum şi pentru rea: „Cum te porţi pe stradă?" Unii acordarea pensiilor de asigurări so­ tea sint triste amintiri.
corespondenţi zent lucrăm la 1.102 apartamente. In aparatajele necesare pe întregul an au răspuns loarle lapidar: „Ca (oii ciale de stat şi a pensiei suplimen­ Datorită partidului, care a făcut
momentul de faţă s-a accelerat rit­ La Tetroşani şi Lupeni — pentru noL- oamenii" A /tii au plecat capul In jos tare constituie un mijloc important din patria noastră o ţară mîndră
mul de muncă astfel ca pe timp fr i­ le ansambluri atacate s-au întocmit, şi au dat bir cu lugtjii. Cei mai mulţi de cointeresare a oamenilor muncii. şi puternică, bogată şi frumoasă,
guros să putem lucra pe cit mai pe toată durata de execuţie, proiec­ ne-au dat răspuns prin însăşi ţinuta Să vă spun un lucru care m-a traiul nostru este tot mni bun.
multe spaţii închise. Au început să tele de organizare lor decentă, civilizată. Puneţi cu to- bucurat nespus. Eu eîştig în prezent Această nouă lege. este cea mai bună
se materializeze şi prevederile pro­ Cunoscînd lucrările din planul a- (ii umărul, aceşti mulţi, şi deschideţi-le destul de bine. M-ain obişnuit cu lege a pensiilor din cîte au fost
iectului general de organizare pe nului 1967 colectivul lărgit de condu­ ochii celor care prin comportarea acest ciştig mare, din care îmi pot pînă acum. De la un capăt la altul
timp friguros Se fac aprovizionări cere al T.R C.H. studiază în prezent lor işi lac de rîs colectivul de mun­ satisface orice dorinţă. Desfiinţarea al ei vezi grija partidului pentru
cu materiale izolatoare, se definiti­ nivelul de dotare tehnică necesar fie­ că, părinţii, ajutaii-i să descifreze sen­ plafonului de 1.200 de lei, îmi va oameni. Iată de ce, în continuare,
vează stocurile la agregate de nu. cărei unităţi. In funcţie de constată­ surile noi ale timpurilor pe care le asigura in anii de pensie un venit cit voi mai lucra, voi depune toată
s-au început lucrările necesare în­ rile reieşite din analizele ce le între­ trăim t Este o datorie cetăţenească, pa­ asemănător cu cel de azi. E un lucru priceperea, tot ce am mai bun în
chiderii golurilor şi pregătirea insta­ prindem. se vor efectua mişcările de triotică a fiecăruia dintre noi de a ne din care deduc câ puterea econo­ mine, ca să răsplătesc această grijă,
laţiilor de încălzire In prezent se mijloace de producţie de la o uni­ aduce contribui ia la modelarea carac­ mică a statului nostru a crescut, să mulţumesc din inimă şi prin fap­
studiază posibilitatea adoptării unor tate la alta, astfel incit. chiar de la terelor. Şi strada — am mai spus-o — existind posibilitatea asigurării u- te partidului".
sisteme de închideri izolatoare, apli­ începutul anului să se poală asigura are rolul ei in această operă socială.
cate pe corpul schelelor metalice, condiţiile necesare realizării ritmice Sd lolosim deci posibilităţile pe care
pentru blocurile cu 4 şi 5 nivele. a planului de producţie le oleră.
Recoltările şi însâmînţârile

O h i i g e i î i i u sâ fie impulsionate

Se împlineşte în curind o jumă­ La cîleva zile după semnarea con­ trec pe şosea de la Brad la Deva. (Urmare din pag. I) ului s-a rămas în urmă faţă de gra­
fic cu peste 1.300 hectare. Acest lu­
NEGLIJENŢE ŞI AMlNĂRI tate de an de cînd Sfatul popular tractului s-a şi prezentat la faţa lo­ vedem noi... bună acumulată de către cooperatorii cru se datoreşte în primul rînd lip­
Restul, e chestie de interior, mai
cului un grup de constructori, puşi
al comunei Vălişoara a încheiat cu
I.G.O. Brad un contract privind re­ parcă pe fapte mari. Au demontat Şi chiar aşa s-au petrecut lucru­ din Sîntimbru unde la indicaţia or­ sei de organizare a muncii. Astfel,
ganizaţiei de partid ş-a
organizat
novarea sediului actual al sfatului binalele, duşumeaua şi faţada In rile. Intr-un timp neaşteptat de scurt întrajutorarea între echipe şi bri­ de cînd a fost declanşată campania
In unele unităţi industriale din Este cazul ca în toate aceste De comun acord s-a stabilit ca lu­ citeva zile se născuse un adevărat faţada a fost .terminată-. Dar pri­ găzi pentru eliberarea cu prioritate de insâminţări. în nici una din zile
nu s-a respectat viteza de lucru sta­
raionul Haţeg nu se acordă su­ unităţi să se acorde o atenţie crările să fie terminate pină la 23 şantier, certificat mai de ne­ vind-o, râmîi dezolat. O adevărată a suprafeţelor cultivate cu porumb bilită Este de neînţeles cum de în
ficientă atenţie prevenirii incen­ mai mare acţiunii de prevenire august a.c.. Termenul de execuţie orânduiala materialelor şi de fron­ cîrpâcealâ. După mai multe insis­ şi unde urmează a se insâmînţa grîu. ultimele 4 zile nu s-a însămîpţaf pe
diilor. Aşa, de exemplu la I.RI.L. a incendiilor şi g rijii faţă de bu­ era vădit prelungit. S-a avut in ve­ tul larg pc care se desfăşurau lu­ tenţe, constructorul a recunoscut Aici, parolei cu recoltatul se proce­ raion decît. în medie, cîte 125 hec­
Haţeg, deşi la controalele efec­ nul obşteSc. dere însă dorinţa expresă a con­ crările. tacit că a făcut un lucru de mîn- dează şi la tăiatul şi transportul co­ tare. Aceasta înseamnă câ tractoa­
tuate de către organele în drept NICU SBUCHEA structorului, care motiva atunci că — Mai intîi faţada — şi-a dat cu tuială, refâcînd din nou faţada. Spre cenilor, lucru care trebuie să se facă rele şi semânâtorile nu au fost folo­
s-au trasat sarcini precise pe a- corespondent vrea să facă un lucru bun... părerea un zidar. O văd toţi cei care surprinderea noastră, constructorii fără întîrziere şi în celelalte unităţi. site decît cu un sfert din capacita­
ceastâ linie, totuşi ele nu au fost n-au ţinut nici de data aceasta la Procedîndu-se astfel. în scurt timp se tea lor de lucru.
duse la îndeplinire. De mal bine orgoliul lor profesional. Faţada clă­ va putea recupera râmînerea in urmă Se înregistrează de asemenea şi
de două luni motopompa din do­ dirii este la fel de neglijent execu­ deoarece la ora actuală cooperaiivele multe defecţiuni. Astfel, dintr-o si­
tarea formaţiei P.C.I. nu a fost tată. Fără îndoială, faţada va trebui agricole din raionul Alba sînt ră­ tuaţie existentă Ja consiliul agricol
în stare de intervenţie, iar cele deci refăcută a treia oară. Dar cine mase în urmă la recoltatul porum­ raional reiese că zilnic se poate lu­
două rampe de alimentare cu a- plăteşte forţa de muncă şi materia­ bului cu peste 1.100 hectare faţă de cra cu numai 122 tractoare din cele
pă, ce trebuiau amenajate la lele ? graficul întocmit. 192 existente în unităţi Pe de altă
Rîu! Mare, nu s-au realizat. Si­ Ce e şi mai grav, de eîtva timp parte, în unele unităţi nu se de­
lozul pentru depozitarea deşeu­ lucrul a stagnat complet. Totul a Viteza zilnică poate pun eforturi pentru a se asigura me­
fost lăsat baltă, constructorii mu-
rilor, rezultate de la atelierul de tîndu-se in altă parte. In numele canizatorilor un front larg de lucru.
timplărie, nu este terminat, deşi obligaţiilor asumate în contract, sfa­ Şi în prezent sînt cooperative agri­
a avut ca termen de predare luna tul popular a pretins pe bună drep­ fi realizată cole care nu au procurat încă sâ-
mai 1965 (?!). tate întreprinderii de gospodărie o- minţa necesară De la Agrosem O-
La întreprinderea forestieră râşenească Brad, terminarea lucră­ Neeliberarea din vreme a terenu­ râştie, de pildă, trebuie să se mai ri­
Haţeg nu s-au luat măsuri pentru rilor de renovare. Telefoane peste lui a făcut ca în cooperativele agri­ dice încă 15 tone de sâmînţă. lată
verificarea coşurilor de evacuare telefoane, numeroase deplasări !a cole din raionul Alba nici lucrările pentru ce în unităţi ca cele din
a fumului de la toate cabanele Brad, însă constructorul nu s-n în­ de insâmînţare a griului să nu se Stremţ, Mihalţ, Câpud, Drîmbar ete.
muncitorilor şi nu s-a făcut do­ vrednicit nicicum să termine lu­ desfăşoare potrivit graficului In pre­ au inai rămas de însămînţat cu grîu
tarea cabanelor cu stingătoare crul. Evident că lipsa de răspundere zent, de pildă, numai la cultura gri­ sute de hectare.
manuale, deşi în magazia cen­ a conducerii I.G.O. Brad a generat
trală există. Pompele manuale o serie întreagă de nemulţumiri. După cum sc vede, epoca optimă de insâminţaro sc apropie do
de stins incendiile de la ocoale Materialele depozitate sub cerul li­ H sfârşii. Cu toata acestea în cooperativele agricole din raionul Alba
şi sectoare nu au fost dotate cu ber se deteriorează. iar salariaţii J au mai rămas dc Insăminlat peste 2.200 hectare iar de recoltat
accesoriile necesare, iar în pre­ sfatului nu pot sâ-şi îndeplinească 9 porumbul de pe aproape .1.500 hectare. Cu forţele şi mijloacele
zent, acestea nu pot fi puse în cum se cuvine obligaţiile lor faţă H existente In raion insâmînţatul griului poate fi terminat în cel
stare de funcţionare. de cetăţeni. li mult 4 zile. Dar aceasta impune o mai bună organizare a muncii,
La fel, la SM.T. Haţeg se ob­ Sîntem in plină toamnă şi vre­ o folosire mai judicioasă a mijloacelor mecanice. De asemenea,
servă că nu se dă atenţia cuve­ mea s-a răcit simţitor Cind are de I trebuie urgentat şi recoltatul porumbului pentru ca astfel terenul
nită prevenirii incendiilor. For­ gînd conducerea I.G.O. Brad să să poală fi eliberai şi pregătit în vederea însăminţărilor. Trebuie
maţia P.C.I. de aici nu a mai ţi­ şteargă aceste pete neplăcute, sâ-şi [I să existe in acelaşi timp multă grijă ca lucrările executate să fio
nut nici o şedinţă de pregătire îndeplinească obligaţiile contrac­ dc bună calitate. Lo toalo acestea este noccsar să-şi aducă o con-
din luna iulie a.c., iar la secţia tuale ? j tribuţie substanţială nu numai consiliile do conducere, mecani-
de încărcat acumulatori, instala­ l a z Ar r o şc a j ratorii. specialiştii şi ţăranii cooperatori ci şi organizaţiile de
ţia electrică nu este protejată Cu ajutorul materialului didactic, lecţia de chimic se fixează mai uşor. secretarul comitetului fi partid care au datoria să sprijine unităţile în vederea unei mai
împotriva vaporilor carosivi. IN FOTO: Aspect de la anul III al Liceului pedagogic din Deva. Foto : V. ONOIU comunal al P.C.R. i| bune organizări a muncii in actuala campanie agricolă.

După nouă luni iau măsuri corespunzătoare pentru Sebeş şi Ilia. Situaţii necorespun­ silă apt pentru reproducţie şi cu
realizarea producţiilor de lapte. Ca
zătoare se întîlnesc la cooperativele
urmare a acestei situaţii, in raionul agricole din Totoi, Rîu Bărbat, Bă- un potenţial zootehnic ridicat. Mai
multă atenţie să fie acordată apoi
Haţeg cantităţile de lapte stabilite ieşti, Şibot, Dobiixra şi altele care clasării animalelor. Sâ se cunoască
pentru a fi livrate la I.C.I.L. nu au au balanţe furajere deficitare la cu precizie, dinainte, care va fi des­
BILANŢUL ACTIVITĂŢII IN ZOOTEHNIE fost realizate. toate nutreţurile. tinaţia fiecărui animal.
In ce priveşte predarea laptelui
Pentru acoperirea necesarului de
Ţinînd seama de minusul mare
de oaie, sarcinile stabilite s-au în­
suculente, in raionul Orăştie va tre­
făptuit în proporţie de numai 96 la bui să se continue însilozarea po­ de oi, în raionul Haţeg să fie or­
ganizată cît mai grabnic procurarea
sută. Din verificările făcute pe teren rumbului, lucrare executată în pro­ acestora. Multă grijă trebuie acor­
ESTE ÎNCĂ NESATISFÂCĂTOR însemnate de brînzâ in magazii şi porţie de 80 la sută. Mare grijă tre­ dată reţinerii tineretului femei la
s-a constatat că mai există coope­
rative agricole care deţin cantităţi
buie să se acorde în toate unităţile
porcine. Pe lingă mărirea şeptelu-
recoltării celor aproape 800 de hec­
pe care nu o livrează la I.C.I.L. In tare cu sfeclă furajeră. Mai multă lui, ridicarea nivelului producţiei
unele cazuri datorită proastei conser­ preocupare va trebui să existe in animaliere este o problemă deose­
Regiunea noastră dispune de condiţii din cele mai favorabile re permanentă, îar oi'ganizarea re­ stabili ca îngrijitori pe cei mai buni vări şi a depozitării în condiţiuni bit de importantă. Tn multe unităţi
pentru dezvoltarea creşterii animalelor. Cu toate acestea, realiză­ producţiei este lăsată in multe uni­ cooperatori. necorespunzătoare, însemnate canti­ privinţa transportării finurilor Spu­ nu se urmăreşte cu destulă atenţie
rile do pină acum nu sînt pc măsura cerinţelor. Pentru îmbunătă­ tăţi pe seama îngrijitorilor. Astfel tăţi de brînză s-au depreciat. nem aceasta deoarece in raionul Ha­ cantitatea de lapte realizată pe cap
ţirea activităţii do producţio. la indicaţia biroului Comitetului de cazuri au fost semnalate la co­ Realizări necorespunzătoare s-au ţeg 50 la sută din recoltă este şi de vacă furajată. Sint situaţii în ca­
regional de partid, periodic Consiliul agricol regional analizează operativele agricole din Peşteana, Producţiile de lapte şi acum pe cimp. Fiind expus intem­ re cooperatorii se mulţumesc numai
I modul în care se înfăptuiesc sarcinile din zootehnie. In cadrul Sai mizegetusa, Bretea Română, Rîu înregistrat şi în ce priveşte livrarea periilor, nutreţul se depreeiază. cu predarea cantităţilor contracta­
unei recente şedinţe la care au participat medici veterinari, ingi­ cură şi faptul că unii medici vete­ carne să sporească tineretului bovin pus la îngrăşat. Toate furajele trebuie grabnic te la I.C.I.L. fără să mai ţină sea­
Alb şi altele. La toate acestea con­
neri din cooperativele agricole şi specialişti de la consiliile agri- Datorită slabei preocupări pentru lo­ strînse şi apoi făcut un calcul real mă că producţia pe cap de vacă
9 colc s-au dezbătut pe larg realizările înregistrate pe primele 9 rinari printre care Alexandrina Pas- tizarea şi hrănirea animalelor, în al cantităţilor existente Pe această furajată este mică. Se constată apoi
luni din acest an şi au fost stabilite măsuri concrete pentru îmbu­ cu de la circumscripţia din Pui, simţitor raioanele Haţeg şi Ilia sarcinile sta­ cale se vor reface balanţele fura­ în multe unităţi un consum exage­
nătăţirea activităţii viitoare. Ion Pasru de la circumscripţia din * bilite pentru valorificarea tineretu­ jere în fiecare cooperativă. Acolo rat de lapte în hrana viţeilor.
lui bovin nu s-au realizat. O situa­
Rîu Alb, Ion Moroşan de la circum­ Referindu-ne la producţiile anima­ ţie similară se întîlneşte şi în ce unde există deficituri, acestea pot Referindu-se la problema bazei
scripţia Sannizegetusa şi alţii nu liere înregistrate pe cele 9 luni din priveşte predarea porcilor graşi Tre­ fi substituite prin folosirea coceni­ furajere, vorbitorul a arătat câ în
Haţeg se datoreşte şi faptului că u-
Efectivele de animale niunea raională a cooperativelor a- controlează modul cum se desfă­ acest an, trebuie să arătăm că ni­ buie spus însă că există posibilita­ lor tocaţi şi a altor resurse de nu­ acest an toate unităţile trebuie să-şi
treţuri.
şoară monta şi nu fac sistematic
gricole a aprobat cu prea mare u- controlul gestanţei. velul lor nu este corespunzător. To­ tea îndeplinirii acestei sarcini dar echilibreze balanţa furajeră. Condi­
★
ia nivelul sarcinilor şurinţă valorificarea mieilor şi sa-‘ Cu toate ca efectivele de animale tuşi, in unităţi ca cele din Apoldul consiliile de conducere din unităţi, La şedinţa Consiliului agricol re­ nerea unor producţii ridicate de nu­
ţiile climaterice au permis obţi­
de Sus. Cîlnic, Miercurea, Băcia, Si­
crificarea oilor lată de ce acum, cînd
specialiştii trebuie să manifeste mai
se face reformarea exemplarelor ne- ar trebui să crească, în unele uni­ meria, Pricaz şi altele unde s-a a- multă preocupare. gional a participat tovarăşul Geor- treţuri, Nu a existat însă suficient
tăţi se Înregistrează pierderi impor­
Din informarea prezentată de că­ corespunzătoare. acestea vor trebui tante Astfel la cooperativa agricolă cordat atenţia cuvenită îngrijirii şi ge llomoşlean, secretar al Comite­ spirit gospodăresc pentru transpor­
tre tov. ing. Aurel Nistor, preşedin­ înlocuite imediat. Totodată se im­ din Teiuş din cauza alimentaţiei ne- hrânirii animalelor s-au obţinut in­ tului regional de partid. Referin- tul şi depozitarea lor in bune con­
tele Consiliului agricol regional, cît pune utilizarea creditelor puse la raţionale s-mi înregistrat multe mor­ tre 1715-1917 litri lapte pe cap de Cum s-a asigurat du-se Ia activitatea desfăşurată in diţii De aceea, in cel mal scurb
şi din discuţii a reieşit faptul că e- dispoziţie de Banca Naţională pen­ vacă furajată. Spre deosebire, la co­ sectorul zootehnic în cele 9 luni, timp această acţiune să fie termi­
fectivele de animale planificate pen­ tru procurarea oilor. talităţi. La cooperativa agricolă din operativele agricole din Livadea, baza furajeră? vorbitorul a arătat că deşi aceasta nată. Pentru valorificarea superioa­
tru sfîrşitul anului sint realizate şi Din analiza făcută se constată că Pâuca medicul veterinar nu a res­ Riu Alh, Vaţa, Şibot şi altele pro­ s-a îmbunătăţit, totuşi au mai ră­ ră a grosierelor se va urmări toca-
pectat în întregime indicaţiile date
chiar depăşite cu excepţia ovine­ în ce priveşte efectivele matcă de de către specialiştii de la consiliul ducţia înregistrată a fost sub 900 mas multe probleme de rezolvat. rea tuturor cocenilor.
lor. Dacă aceasta este situaţia la ni­ bovine şi porcine situaţia nu este agricol şi de la Laboratorul veteri­ litri. Acest luciu se datoreşte faptu­ Pornind de la faptul că producţi­ In primul rînd se cere maî multă In scopul bunei iernări a anima­
vel de regiune, in raioanele Haţeg satisfăcătoare Numărul vacilor şi nar regional, cu privire la evitarea lui că din partea consiliilor de con­ ile animaliere depind de felul în răspundere din partea cadrelor de lelor sâ fie grabnic terminate con­
şi 11ia activitatea consiliilor agrico­ junincilor este sub posibilităţi A- pierderilor de animale. ducere şi a specialiştilor nu există care este asigurată baza furajeră, specialişti care în unele unităţi strucţiile zootehnice prevăzute.
le şi mai cu seamă a specialiştilor cest lucru se datoreşte .şi faptului preocuparea cuvenită pentru hrăni- în cadrul şedinţei s-a acordat o mare nu-şi fac simţită prezenţa. Din par­ Cooperativele agricole din regiunea
ce se ocupă de sectorul creşterii a- câ din cauza slabei organizări a Pentru ca în viitor să fie reduse rea şi îngrijirea corespunzătoare a atenţie acestui capitol. tea medicilor veterinari, a ingineri­ noastră au posibilitatea sâ->şi îmbu­
nimaielor este necorespunzătoare. procesului de reproducţie au trecut la minimum pierderile de animale, vacilor. Nu se urmăreşte cu sufici­ Din analiza balanţelor furajere lor agronomi şi a consiliilor de con­ nătăţească simţitor activitatea in fer­
medicii veterinari trebuie să desfă­
Făcînd afirmaţia respectivă ne ba­ la turma de bază un număr mic şoare o activitate mai susţinută în entă răspundere producţia obţinu­ estimative întocmite la 1 septembrie ducere trebuie să existe mai multă mele de animale. Trebuie insă maf
tă, medicii veterinari, inginerii a-
zăm pe faptul că în aceste raioane de viţele şi scrofiţe. Problema rea­ toate acţiunile ce le întreprind Tot gronomi, preşedinţii şi brigadierii s-a constatat că există încă deficite preocupare pentru realizarea efec­ multă preocupare din partea tutu^
importante la sortimentul suculente
tivelor de animale şi mai ales a ce­
ror consiliilor de conducere şi a
efectivele de oi, în loc să sporeas­ lizării efectivului stabilit de jnninci in acest scop uniunile cooperatiste din cooperativele agricole nu cu­ şi unele lipsuri la fînuri in unităţile lor matcă. De aceea, se va urmări specialiştilor pentru sporirea număw
că. au scăzut. Situaţia existentă la gestante nu a constituit» o preocupa­ sâ ajute unităţile agricole pentru a nosc concret, nu analizează şi nu agricole din raioanele Alba, Haţeg, reţinerea tineretului femei de pră- rului şi productivităţii animalelor,